Page 79 - Drumul_socialismului_1968_01
        P. 79
     P R O L E T A R I   DIN  T O A T E   T Â R M F ,,  UNIŢl-VAl
                                                                                                                                                                 Oteluri
                                                                                                                                                                sudabile
                                                                                                                                                              de  înaltă
                                                                                                                                                              rezistentă
                                                                                                                                                               Trei  noi  oţoluri  sudabile
                                                                                                                                                             de  inaltă  rezistenţă  au  fost
                                                                                                                                                             realizate  de  către  specialiş
                                                                                                                                                             tii  Institutului  dc  cercetări
                                                                                                                                                             metalurgice  din  Bucureşti,
                                                                                                                                                             in  colaborare  cu  colegii  lor
                                                                                                                                                             dc  la  combinatele  siderur
                                                                                                                                                             gice  din  Galaţi,  Hunedoara
              ANUL  X X   NR  4063                                 V IN E R I  26  IA N U A R IE  1968                 4  P A G IN I  25  DE  BANI           şi  Reşiţa.  Prin  caracteris
                                                                                                                                                             ticile  lor,  noile  calităţi  dc
                                                                                                                                                             oţeluri,  care  au  şi  fost  asi
                                                                                                                                                             milate,  permit  realizarea  u
                                                                                                                                                             nor  construcţii  de  înalt  ni
                                                                                                                                                             vel  tehnic,  cu  un  consum
                                                                                                       Intîlnire  intre  tovarăşul                           redus  de  metal.  Ele  vor  fi
                                                                                                                                                             folosite  la  realizarea  unora
                               Tovarăşul                                                                    Nicolae  Ceauşescu                               dintre  importantele  obiec
                                                                                                                                                             tive  industriale  ale  actualu
                                                                                                                                                             lui  plan  cincinal  ca.  dc  pil
                                                                                                                                                             dă,  sistemul  hidroenergetic
                                                                                                                                                             dc  (a  Porţile  dc  Fier.  po
                                                                                                   şi  tovarăşul  Alvaro  Cunhai                             dul  de  peste  Dunăre  de  la
                                                                                                                                                             Giurgcni — Vadul Oii,  uzina
                                                                                                                                                             de  maşini  grele  „Bucureşti".
                                                                                                 Tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu.   un  schimb  de  păreri  asupra   lizarea  acestor  oţeluri  va  a
                                                                                                                                                             Calculele  au  arătat  că  uti
                                                                                                                              unor  probleme  actuale  ale  si
                                                                                               secretat  general  al  Comitetu
               Nicolae  Ceauşescu                                                              lui  Central  al  Partidului  Co  mişcării  comuniste  şi  munci  sigura  in  cursul  anului  1968
                                                                                                                              tuaţiei  internaţionale  şi  ale
                                                                                                munist  Român,  împreună  cu
                                                                                                                                                             o  economic  dc  metal  dc
                                                                                                                              toreşti,
                                                                                                                                      precum
                                                                                                                                               şi  asupra
                                                                                                tovarăşii  Chivu  Stoica,  mem
                                                                                                bru  al  Comitetului  Executiv,   unor  probleme  ce  prezintă  in  circa  15 000  tone.      Ioan  Păcurar  şi  Nicolae  Moga  dc  )a  Fabrica  „Căprioara11
                                                                                                nl  Prezidiului  Permanent,  se  teres  pentru  cele  două  partide.      (Agerpres)      dui  Sebeş,  sinf  iu  căutarea  unor  noi  modele de marochinărie.
                                                                                                cretar  al  C C.  «nl  P.C.R.  Mi-   Jntîlnirea  s-a  desfăşurat  în-                                                           Foto:  I.  TEREK
                                                                                                hai  Dalea.  secretar  al  CC.  nl   tr-o  atmosferă  tovărăşească,
                                                                                                l'.C.R ,  Ghizela  Vass.  şef de   de  caldă  prietenie,  în  spiri
                                                                                                secţie  la  C.C.  al  P.C.R.,  s-;i   tul  relaţiilor  frăţeşti  existen
                                                                                                inhlnit  in  cursul  zilelor  de
                                                                                                                                        Partidul  Comunist
                                                                                                                              te  intre
           a                                      50  de  ani                                   23  şi  ‘25  ianuarie  a.c.  cu  to  Român  şi  Partidul  Comunist   Noi  tipuri  de  autovehicule
                                                                                                                              Porlughez.
                                                                                                varăşul  Alvaro  Cunhai,  se
                                                                                                cretar  general  al  Partidului
                                                                                                Comunist  Portughez,  care.  la           ☆
                                                                                                invitaţia  C.C.  al  P.C.R.,  face  o   Joi,   tov\a râsul   Nicolae
                                                                                                vizită  în  tara  noastră.   Ceauşescu  a  oferit  o  masă  în       pentru  transportul
                                                                                                 Cu  acest  prilej  a  avut  loc  cinstea  oaspetelui.
                                                                                                                                                                 de  călători  şi  mărfuri
                                                                                                          VIZITA  IN  ITALIA
                                                                                                                                                               L.i  uzina  „Autobuzul"  din   simplu  şi   dublu  diferen  Pe  apele  Oceanului  At
                                                                                                                                                             Capitală  a  intrat  in  fabri
                                                                                                                                                                                          ţial,  prevăzute  cu  roti  şi
                                                                                                          A  TOVARĂŞULUI                                     caţie  un  nou  autobuz  dc   rirea  .suprafeţei  de  frinure   lantic,  ale  Pacijicului,  sau
                                                                                                                                                                                          frinc  consolidate  prin  mă
                                                                                                                                                                                                                        pe  marile  ce  scaldă  Euro
                                                                                                                                                             mică  capacitate  —  TV-71
                                                                                                                                                             cu  28  dc  locuri,  destinat   şi  folosirea  unor  materiale   pa  se  găsesc  in  fiecare  zi,
                                                                                                                                                                                                                        numeroase  nave  sub  pavi
                                                                                                                                                                                          mai
                                                                                                                                                             transportului  călătorilor  pe
                                                                                                                                                                                                rezistente.  Vehiculul
                                                                                                 ION  GHEORGHE  MAURER                                       drumurile  dc   munte,  cu   arc  ii  benă  (platforma  dc   lion  românesc.   Frecventa
                                                                                                                                                                                                                        pavilionului  românesc
                                                                                                                                                                                                                                               in
                                                                                                                                                                     pronunţate  şi
                                                                                                                                                                                   pe
                                                                                                                                                                                          încărcare)  metalică  cu  o-
                                                                                                                                                             pante
                                                                                                                                                              drumurile  nca.sfaltalc.  A-   bloanc  rabatabile,  separa  largul  apelor  sau  in  portu
                                                                                                                                                                                                                                    ilustrează  „pc
                                                                                                                                                                                                                        rile  lumii
                                                                                                 FLORENŢA  25  (Agerpres).    Leonardo  da  Vinci,  Micliol-   viml  un  motor  puternic  şi   tă  dc  cabina-şofer,  cu  o   viu"  faptul  că  ultimii  ani
                                                                                                —  Corespondenţă  de  la  Nico  angelo.  Tizian  ;   Domul,  cu   rază  mică  dc  viraj,  auto  suprafaţă  dc  1-6  mp  pen-   au  adus  importante  prefa
                                                                                                lae  I’uicea  şi  Mircea  Ionescu :   vestita  sa  cupolă  construită  de   buzul  —  provenit  din  mo  Iru  aşezarea  mărfurilor.  ceri  in  sectorut  navigaţiei
                                                                                                In  cursul  zilei  de  joi,  pre  Bi unelleschi,  II  Campanile  —   dernizarea  lui   TV-7  —   La  aceeaşi  uzină  sc  află   româneşti.  Sporirea  fată  de
                                                                                                şedintele  Consiliului  de  Miniş  clopotniţa  înaltă  de  82  de  me  prezintă  şi  alte  îmbunătă  pregătite   pentru   probe   1060  a   capacităţii   flotei
                                                                                                tri   al   Republicii   Socialis  tri.  ridicată  după  planurile  lui   ţiri  faţă  dc  vechiul  lip :   două  prototipuri  dc  trolei  noastre  cu  peste  50  la  su
                                                                                                te  România,  Ion  Gheorglic   Cîiolto,  Baptisterio.  cu  celebre  puntea  din  fată  cu  axă  ri  buz  articulat,  cu  un  motor   tă  şi  de  10  ori  a  volumului
                                                                                                Maurer,  însoţit  de   Corneliu   le  porţi  lucrate  de  către  Ulu  gidă,  suspensie  prin  folosi  de  putere   mărită  —  135   de  mărfuri   transportate,
                                                                                                Mânescu,  ministrul  afacerilor   bei ti.  Muzeul  San  Marco.  Mu  rea  amortizoarclor  hidrau  UW  fată  de  vechiul  mo  reducerea  cu  etrea  o  trei
                                                                                                externe.  Cornel  Burtică,  am  zeul  Medici,  care  conţine  o   lice  telescopice  şi  a  perne  tor  dc  72  ktV.  Dimensiunile   me  n  timpului  de  imobili
                                                                                                basadorul  României  la  Roma,   serie  de  sculpturi  ale  lui  Mi-   lor  dc  cauciuc  la  copalul   părţii  din  faţă  şi  dimensiu  zare  a  navelor  la  dane,  sini
                                                                                                şi  Niccolo  Moscato,  ambasado  chelangelo.                arcurilor.  Autovehiculul  es  nile  semiremorcii  sint  ast  doar  citcva  din  succesele
                                                                                                rul  Italiei  la  Bucureşti,  a  fă      aîr                te  prevăz.ut  cu  o  frînâ  su  fel  calculate  incit  împreu  obţinute  de  către  echipa
                                                                                                cut  o  vizită  la  Florenţa    Seara,  ministrul  afacerilor   plimentară   montată   pe   nă  cu  suspensia  sâ  asigure   jele  şi  lucrătorii  portuari  in
                                                                                                 La  intrarea  în  regiunea  Tos  externe  al  Italiei.  Amintorc   transmisie,  care  împreună   o  stabilitate  bună.  f’rcvă-   această  direcţie
                                                                                                cana.  oaspeţii  români  au  fosi   Fanfani,  a  oferit  la  Florenţa,   cu  întregul  sistem  (Ic  fri  zutc  cu  3  şi   respectiv  I   Cum  au  putut  fi  obţinu
                                                                                                înt.impinaţi  de  prefectul  Flo  în  saloanele  hotelului  Excelsi-   na re,  determină  o  mai  ma  uşi,  avind  o  capacitate  dc   te  aceste,  rezultate ?
                                                                                                renţei,  Manfredi  De  Berard.şi   oi.  un  dineu  în  onoarea  pre  re  siguranţă  în  exploatare.  158  de  locuri,  noile  trolei  In  primul  rtnd  datorită
                                                                                                de  alte  oficialităţi  locale,  care   şedintelui  Consiliului  de  Mi  Dc  pc  banda  dc  montaj   buze  oferă  condiţii  bune  de   creării  unei  industrii  con
                                                                                                le-au  urat  un  călduros  bun  so  niştri.  Ton  C.heorghe  Maurer.   a  ieşit  şi  prima  scrie  dc ca  călătorie.  structoare  de  nane  la  Ca
                                                                                                sit.   •                      Dineu!  s-a  desfăşurat   inlr-o                                                          laţi,  Brăila,  Olteniţa  si  Tur.
                                                                                                 Un  prim  popas  a  fost  făcut   «V.uin.şferâ  caldă,. . .deosebit,  de   mionete  TV-4I  şi  TV-5!  cu  (Agerpres)    nu  Severi)!.  De  pc.  calele  a
                                                                                                )n  primăria  orjşului  din  Pn-   ’jrir!ene«'iscâ.   e                                                                 cestor  şantiere  au  jost  lan
                                                                                                Wzzo  Vecohio.  Primarul  ora                                                                                          sate  sute  de  cargouri  de
                                                                                                şului,  Lncmno  Bausi,  a  adre                                                                                        1500  tone,  1 600  tone.  1  100
                                                                                                sat  oaspeţilor  calde  cuvinte  de                                                                                     tone,  remorchere  şi  spărgă
                                                                                                salut.  Râ&pun/.înd.  premierul   Adunări  generale  ale  salariaţilor
                                                                                                român  a  evocat  contribuţia  de                                                                                       toare  de.  gh.enţă.  Pe  dc  oi
                                                                                                                                                                                                                        ţă  parte.  Ministerul  Trans
                                                                                                nepreţuit  pe  care  Florenţa  a                                                                                         porturilor  Auto.  Narate  şi
                                                                                                adus-o  în  decursul  veacurilor                                                                                         Aeriene  a  încheiat  cont rac-
                                                                                                la  tezaurul  cultural  al  ome                                                                                        te.  pentru  achiziţionarea  de
                                                                                                nirii  şi  a  adresat  cet.âţenilor
                                                                                                oraşului  cordiale  urări  de  fe     FIECARE  ABATAJ                                                                   cargouri,  şi  petroliere   cu
                                                                                                ricite  şi  prosperitate  din  par                                                                                     şantiere  dc  renume  inter
                                                                                                                                                                                                                         naţional  din  Marca  Brita-
                                                                                                tea  poporului  român.                                                                                                   nie  şi  Japonia.  La  sfirşitul
                                                                                                  In  continuare,  şeful  guver                                                                                         acestei  luni,  va  pleca  in
                                                                                                nului  român.  împreună  cu  mi
                                                                                                române  şi  italiene  «au  vizitat  REZERVE  IMPORTANTE  PEN                                                             noastră  de  către  firma  ja
                                                                                                nistrul  afacerilor  externe.  Fan-                                                                                      prima  cursă  ultimul  mine
                                                                                                                                                                                                                         ralier  executat  pentru  fora
                                                                                                fani.  şi
                                                                                                          persoanele  oficiale
                                                                                                splendidele  monumente  de  «ar                                                                                        poneză  „Hitachi  Zosen"  din
           Scumpe  tovarăşe  Ceauşescu,             preocuparea  ta  stăruitoare  pentru  dezvol  tă  ale  Florenţei  care  î-nu  n-                                                                                    Innoshima.  Tot  in  acest  an,
                                                    tarea  o rin d u irii  noastre  socialiste,  în tă ri  dtis  oraşului  o  faimă  nepieri                                                                          tricolorul  patriei  noastre va
          La  a  50-a  aniversare  a  zilei  laic  dc  naş  rea  unităţii  dintre  clasa  m uncitoare,  ţără  toare  —  Gallcria  Dogii  Uffizxi.                                                                      fi  înălţat  pe  inc.d  trei  na
                                                                                                                                                                                                                         ve  de  marc  tonaj,  printre
                                                                                                «arc  adăposteşte  minunate  o-
         tere,  C om ilclu!  Central  al  P artidului  Co  nime  şi  intelectualitate,  a  frăţiei  dintre   pore  ale  lui  Rafacl,  Boticell'. TRU  SPORIREA  PRODUCŢIEI                                              care  şi  primul  mineralier de
        m unist  Român,  Consiliul  de  Stat  şi  Consi   poporul  rom ân  şi  naţionalităţile  conlocui                                                                                                                12.500  tone   care.  se  con
         Hui  de  M in iştri  te  felicită  din  toată  in i  toare.  Este  bine  cunoscută  atenţia  neslă                                                                                                            struieşte  in  prezent  la  Ga
        ma  şi  îţi  urează  ani  nurlii,  sănătate  şi  fe  bită  pe  care  o  acorzi  creşterii  continue                                                                                                             laţi
         ricire.                                    a  rolului  partidului  ca  forţă  conducătoa  în  Editura  Politică       In  anul  1967,  minerii   din   ducţiei.  au  făcut  obiectul  li  liutcâ,  Eugen  Nuţă,  Ionif  Solea  Planul  de  dezvoltare  şt
          Cu  acesl  p rilej,  partidul,  clasa  m unci  re  în  societate,  dezvoltării  activităţii  sale                  Aninoasa  nu  şi-au  realizai  pre  nei  largi  dezbateri  în  aduna  Eî  alţii,  se  adaugă  intrarea  cu   modernizare  a   navigaţiei
         toare,  întregul  popor, aducindu-ţi  un cald   politice,  organizatorice,  ideologice  şi  dc   a  a p ă ru t:      vederile  la  principalii  indica  rea  generală  a  salariaţilor  de   infirziere  a  unor  abataje   in   civile  cuprinde  totodată  şi
        omagiu,  dau  o  inaltă  preţuire  activităţii   form are  a  cadrelor,  prom ovării  principiu                      tori.  La  producţia  de  cărbune   la  E.M.  Aninoasa.  După  cum   producţie,  funcţionarea  defec  importante  lucrări  portuare.
                                                                                                                                                                                          tuoasă  a  unor  instalaţii,  slab.a
                                                                                                                                                      de
                                                                                                                                                                                                                         Obiectivul  unr.  1"  in  aceas
                                                                                                                              au  înregistrai  un  minus
                                                                                                                                                            a  reieşit  din  darea  dc  scamă  n
         pc  care  o  desfăşori  încă  din  fragedă  tine  lui  conducerii  şi  m uncii  colective,  în tă ri  NICOLAE  CEAUŞESCU   32 385  tone.  sarcina  de  creşte  conducerii  unităţii,  prezentată   utilizare  a  fondului  dc  timp   tă  privinţă  ii  constituie dez
         reţe  in  mişcarea  m uncitorească,  m erite  rii  unităţii  rin d itrilo r  partidului.  Exigenţa                  re  a  productivităţii  muncii  a   (le  inginerul  Glicorghc  Fcicr,   şi  repetate  deficienţe  în  trans  voltarea  spre.  sud  a  portu
         lor  tale  rem arcabile  în  lupta  pentru  eli  şi  principialitatea  partinică,  studiul  atent   România  pe  drumul   fost  îndeplinită  doar  în  pro  şeful  exploatării,  nercalrzârilc   port.  aprovizionarea  cu  vago-   lui  Constanţa.  După  termi
         berarea  socială  şi  naţională  a  poporului   al  realităţii,  legătura  strinsă  cu  organele                     porţie  dc  99,1  la  sută,  iar  pre  sînt  urmarea  unor  cauze  su  nete  goale  şi  diferite  materiale   narea  acestor   lucrări,  in.
         român,  abnegaţiei  şi  ener gici  cu  caic  slu                                             desăvirşirii           ţul  do  cost  a  fost  depăşit  cu   biective.  Dintre  ele  enumerăm   pentru  lucrările  miniere.  part  va  fi  posibil  accesul
                                                     de  partid,  obşteşti  şi  de  stat,  cu  masele
        jeşti  interesele  vitale  ale  naţiunii  noastre   largi  populare,  dinam ism ul  şi  perseveren                   6,90  lei  pe  tona  (le  cărbune  ex  i'ecepţionarea   necorespunză  „Sectorul  l’riboi  unde  lucrăm   unor  nave  transoceanice  a-
                                                                                                                                                                                                                         Liugind  o  capacitate  de  cir
                                                                                                                              trasă.  Din  planul  tehnic  nu
        socialiste,  cauza  socialism ului  şi  păcii  în   ţa  cu  care  m unceşti,  constituie  un  exem  construcţiei  socialiste  s-au  realizat  indicii  planificaţi   toare  a  producţiei  Ja  Prepara  —  a  spus  minerul  losif  Solo,   ca  50 000  tone.  Tini.pul  dc
         lume.                                       plu  insuflcţitor.                            —  Volum ele  I  şi  II.   la  încărcarea  mecanică,  susţi  ta  Coroeşti.  fuaciionarca  de  şef  de  brigadă  —  este  aprovi  încărcare  şi  descărcare  a
                                                                                                                                                                                          zionat  defectuos  cu  material
                                                                                                                                                            fectuoasă  a  noului  funicular.
           Devotat  trup  şi  suflet  poporului,  ani                                                                        nerea  metalică,  vitezele  (le  a-   nerespectarea  în  permanenţă   lemnos.   Din  această   cauză   navelor  va  fi  substanţial  re
                                                      Afirm area  viguroasă  a  Rom âniei  socia                             vansarp  in  ahataje  frontale,  a
         m at  dc  un  fierbinte  patriotism ,  ai  în fru n   liste  în  concertul  naţiunilor  lum ii,  presti  Cele  două  volume  cu  bataje  cameră  şî  galerii.  şi  Ia  toate  secloarele  a  proce  pierdem  timp.  operaţiile   nu   dus  —  in  studiul  tehnico-
                                                                                                                                                                                                                         economic  sc  precizează  că
         tat,  ca  m ilitant  al  portidului  com unist,   giul  ci  internaţional  sînt  rezultatul  poli  prind  articole,  cuvînlâri                    sului  tehnologic.  La  aceste  cau  pot  fi  executate  conform  ciciu-   dc  6  ori  —  prin   dotarea
                                                                                                                                Rezultatele  slabe  şi  deficien
         prigoana  regim ului   burghczo-moşicrcsc,   ticii  externe  a  partidului  şi  statului  nos  şi  rapoarte  din  perioada   ţele  din  anul  care  a   trecut,   ze.  după  cum  au  subliniat  in   1 ului.  P.  razul  şi  timpii)  să  se   danelor  cu  noi  macara
                                                                                                                                                                                                          impediment,
                                                                                                                                                                                          remedieze  acest
                                                                                                                                                            cuvintul  lor  mai  mulţi  vorbi
         tem niţa  şi  represiunile  poliţieneşti,  te-ai   tru,  Ia  elaborarea  şi  înfăptuirea  căreia  ai   iulie  1965  —   decem brie   precum  şi  rezervele  interne  e-   tori,  printre  care  Ioan  Dtimi-   maiştrii  să  urmărească  şj  să   le,  electrosticuitoarc,  benzi
         distins  ca  încercat  conducător  al  organi  un  rem arcabil  aport.  Sc  bucură  dc  apre  1967.                xistcnte  pentru  sporirea  pro  traş,  Ghcorghe  Tăcu.   Victor  dirijeze  mai  bine  transportul   transportoare  şi  alte  utila
         zaţiei  revoluţionare  de  tineret,  ai  partici  cierea şi sprijinul unanim   al  întregului  po                                                                              cu  materiale.  Ar  fi  bine  «Iară   je  şi  instalaţii  portuare  dc
         pat  activ  la  luptele  conduse  dc  partid  îm   por  activitatea  neobosită  pc  care  o  des                                                                                materialele  s-ar  găsi  in  mina   mare  randament.  La  Galaţi,
         potriva  fascism ului,  pentru  eliberarea  ţâ   făşori  în  fruntea  C om itetului  Central  al                                                                                 înainte  de  începerea  lucrului.   Olteniţa,  Turna  Sevcrin  şi
                                                                                                                                                                                                                         Giurgiu se prevede  amenaja
         iii,  pentru  victoria  revoluţiei  populare.  partidului  pentru  în tărirea  prieteniei  şi                                                                                    Am  rîştiga  timp  productiv  şi   rea  unor  noi  cheiuri,  plat
                                                                                                                                                                                                                 mai
                                                                                                                                                                                          am  obţine  randamente
           In   anii  construcţiei  socialiste,  îndepli  colaborării  frăţeşti  a  Rom âniei  cu  toate                                                                                 mari".                         forme,  reţele  de.  comunica
         nind  cu  neţărm u rit  devotam ent  sarcini   ţările  socialiste,  pentru  dezvoltarea  legă                                                                                    Ciont inuînd  areastâ  idee.  mi  ţie.  instalaţii  electrice  şi  dc
         dc  m arc  răspundere,  aî  adus  o  valoroasă                                                                                                                                   norul  Aurel  Cristea,  şef de  bri  apă.
         contr ibuţie,  îm preună  cu  ceilalţi  conducă  tu rilo r  de  solidaritate  Internaţionaliştii  cu                                                                            gadă  la  sectorul  1.  a  arătat  că.   Pont ni  dezvoltarea  turis
         tori  ai  partidului,  la   întărirea  politico-   partidele  com uniste  şi  m uncitoreşti,   cu                                                                                (Ieşi  au  fost cunoscute  deficien  mului  in  Delta  Dunării,  Na-
         organizatorică  a  partidului,  ta  opera  dc   forţele  caic  luptă  îm potriva  im perialis                                                                                   ţele  în  transport  şi  aprovizio  vromul  a  fost  dotat  cu  na
                                                                                                                                                                                                                         ve  de  pasageri
                                                                                                                                                                                                                                          elegante
         dezvoltare  a  economiei  naţionale  şi  dc   m ului,  pentru  unitatea  sistem ului  socia                                                                                     nare.  nu  au  fost  luale  măsuri   care  permit   accesul  pe
                                                                                                                                                                                          hotârite  pentru  înlăturaiea  lor.
         ridicare  a  nivelului  de  trai  al  oamenilor   list  m ondial  şi  a  m işcării  com uniste  In                                                                              V«agonetele  goale  şi  lemnul  nu   majoritatea  canalelor.   In
         m uncii,  la  organizarea  stalului  nostru  so  iei naţionale.  In  acelaşi  tim p,  desfăşori  o                                                                              au  fost  dirijate  judicios  pe   prezent,  şantierele   navale
         cialist,  cîştrgîiul  stima  şi  consideraţia  în  activitate  rodnică  pentru  dezvoltarea  re                                                                                sectoare  .şi  brigăzi  De  multe   Olteniţa  construtcsc   cinci
         tregului  popor  rumân.                     laţiilo r  ţării  noastre  cu  celelalte  state,  in                                                                                ori  lemnul  pentru   susţinere   nave  dc  pasageri  cu  peste
           Noi  toţi  cunoaştem  rolul  de  scamă  pe   diferent  dc  orinduirca  lor  socială,  pentru                                                                                   este  verde  şi  dimensionat  ne-   200  de  locuri  fiecare,  care
                                                                                                                                                                                                                         vor  efectua  curse  pe
                                                                                                                                                                                                                                              tot
         care  îl  ai  in  activitatea  Com itetului  Cen  afirm area  largă  în  viaţa  interna {ion.dă  a                                                                              corespunzâioi  „Cu  tonte  astea,   traseul  navigabil  al  fluviu
                                                                                                                                                                                                             minerul
                                                                                                                                                                                          a  spus  in  încheiere
         tral,  in  elaborarea  politicii  m arxisl-leni-   principiilor  independenţei,   suvcranilă(ii,                                                                                 Crislea,  se  putea  recupera  din   lui.
         nlşte,  creatoare  a  partidului   nostru,  în   egalităţii  in  drepturi,  pentru  colaborare  şi                                                                               restanţe  dacă  ne   organizam   Alături  dc  aceste  eforturi
         fundam entarea  program ului  dc  desăvârşi  prietenie  între  popoare.                                                                                                         mai  bine  munca,  dacă  cu  toţii   Întreprinse  de  stat  trebuie
         re  a  construcţiei  socialiste  adoptai  dc   La  această  aniversare  ju biliară,  prilej                                                                                      eram  mai  disciplinaţi  si  nu  e  evidenţiate  strădania  echi
         Congresul  al  IX -lca  al  partidului,  a  măsu  dc  bucurie  pentru  noi  toţi,  te  îm brăţişăm                                                                              xistau  pc  exploatare  2.300  ah-   pajelor  navelor  pentru  gă
         rilor  holărîte  de  recenta  Conferinţă  Na  cu  căldură  şl  îţi  dorim ,  scumpe  tovarăşe                                                                                   scnfe  nemotîvate  şi  2.800  în  sirea  rutelor  dc  transport
                                                                                                                                                                                                                        cele  mai  avantajoase,  orga
                                                                                                                                                                                          voiri...
         ţională,  îndreptate  spic  perfecţionarea  or  Ceauşescu,  noi  succese  în  munca  pc  care                                                                                    Din  darea  de  seamă  «i  reieşit   nizarea  mai   judicioasă  a
         ganizării  şi  conducerii  întregii  vieţi  socia  o  desfăşori  pentru  înfăptuirea  m ăreţelor                                                                                că  in  anul  curent,  minerii  din   lucrului  la  danele  dc  încăr
         le,  precum   şi  in  dez.voliarea  ştiinţei,  în-   idealuri  ale  partidului  nostru,  pentru  pro                                                                            .Vninoasa  vor  trebui  sâ  extra  care  şi  descărcare  a  mărfu
         vâţâm intului,  artei  şi  culturii.         păşirea  patriei  şi   fericirea  poporului                                                                                         gă  n40.000  tone  eărhunc,  cu   rilor,  precum  şi  îmbună
           In   îndeplinirea  înaltelor  funcţii  încre  rom ân,  pentru  triu m fu l  ideilor  socialis                                                                                -0.000  tone  mai  mult  dccît  in   tăţirea  colaborării  cu  toate
         dinţate  dc  partid  şi  popor  sc  evidenţiază  m ului  şi  păcii  în  lume.                                                                                                    1957,  să  realizeze  un  randa  unităţile  economice  care îşi
                                                                                                                                                                                          ment  de  1,580  tone  cărbune  pc   desfăşoară   activitatea  fn
                                                                                                                                                                                          post,  să  reducă  cu  2  lei  preţul   porturile  fluviale  şi  mari
                  C O M IT E T U L   C E N TR A L             C O N S IL IU L   D E   STAT                                                                                                de  coşi  al  unei  tone  dc  cărbu  time  ale  ţării
                                                                                                                                                                                          ne  faţă  de  anul   precedent.   Iată  citcva  aspecte  lega
                            AL                                          AL                                                                                                               Cei  care  «tu  lu.Tt  eiivîntul.  «tu   te  de  activitatea  actuală şi
                                                                                                                                                                                         arătat  că  fiecare  sector  dispu  de  perspectivă  care  promit
            P A R T ID U L U I  C O M U N IS T   RO M ÂN  R E P U B L IC II  S O C IA L IS TE   R O M Â N IA
                                                                                                                                                                                          ne  dc  suficiente  rezerve  in-   navigaţiei  civile  româneşti
                                                                                                                                                                                          ’eino  pentru   îndeplinirea  şi   un  prestigiu  internaţional
                                     C O N S IL IU L   D E  M IN IŞ T R I                                                                                                                 liîai*  depăşirea  acestor  pre  mult  sporit,  o  contribuţie şi
                                                                                                                                                                                          vederi.                       mai  mare  la  înflorirea  eco
                                                 AL                                                                                                                                        „Pentru  realizarea  sarcinilor   nomici  ţării  noastre.
                                                                                                                                                                                         ce  ne  revin  —  a  reliefat  îngi-
                                R E P U B L IC II  S O C IA L IS T E   R O M Â N IA
                                                                                                       Tehnicianul  Virgil  Cosma  împreună  cu  şeful  de  schimb  Nicolae  l-arcaş,  dc  la  secţia  a   L.  DEMETER           o n .  AG IU
                                                                                                    Il-a  a  E.M.  Tcliuc,  verifică  Jocul  de  muncă  înainte  dc  copturîrc.                                             redactor  la  „Agcrpres"
            Bucureşti,  2C  ianuarie  1968                                                                                                                        Foto :  T.  ILEANA       (Continuare  in  pag.  a  2-a)





