Page 80 - Drumul_socialismului_1968_01

Vineri 26 ianuarie 1968
DRUMUL SOCIALISMULUI
2

In organizaţiile pioniereşti j

,C — 1 ■■ ------ - ---------- ' ir
ii

II
li
ll rector adjunct la Direcţia co­
© AO> II Iaurtul, brînza, smîntâna, ocolim. Dacă mecanismul mercială regională :
transportului era maî bine re­
ti fructola şi, bineînţeles, lapte­ — Mă surprinde această ves­
19 le, au tot atâta căutare şi se glat şi unele autocisterne nu te, Eu urmăresc zilnic modul
II vînd la fel de repede ca pli­ rămîncau în drum la prima in care se face aprovizionarea
II nea caldă. Asocierea nu-i în- zăpadă, putea fi colectat mai unităţilor dc desfacere cu spe­
II timplătoare. Dacă la pline şi mult lapte şi din regiunea cialităţile dc panificaţie şi sor­
ll specialităţi s-a creat lotuşi un noastră. Au fost trasee, în ra­ timente proaspete dc lapte.
In sfera munoii educative oraşului meu" (Şcoala genera­ Gojdu-Deva, de la Liceul pe­ 10 echilibru între ofertă şi con­ ionul Sebeş şi Iiia, pe care
din şcoală, un rol deosebit de lă nr. 2 Petroşani). dagogic Deva. II sum, laptele cu derivatele lui maşina I.C.IL. n-a circulat Dacă aşa stan lucrurile, vă
asigurăm că'vom lua măsuri.
important îl are activitatea După toate aceste exemple îndrumate de organizaţiile II continuă să fie un „măr al dis­ zile in şir Este un lucru bun
cultural-artisticâ pionierească. observăm că ponderea în acti­ de partid din şcoli, unităţile II cordiei" între furnizor şi co­ că s-a colectat lapte exlra- Chiar de mîîne vom numi oa­
meni care să urmărească cum
In complexitatea ei, această vitatea culturală o deţin uni­ de pionieri au făcut paşi în­ il Ş f g P * merţ. In timp ce nesfirşita dis­ plan dinafara regiunii, dar mai
activitate duce spre apropierea tăţile din oraşe sau comune drăzneţi pe linia activităţilor II pută se repetă la toate nive­ întîi se cer valorificate la ma­ se înlocuiesc notele de coman­
pionierilor şi şcolarilor de te­ mai mari. Unităţile din mediul artistice, ou utilizat forme şi ia lurile, de mulle ori consuma­ ximum toate rezervele şi po­ dă şi dacă în unităţi există
zaurul valorilor spirituale na­ rural sînt insuficient ajutate mijloace variate Ansamblurile jj torii se întorc cu sacoşa goală sibilităţile pe care le avem. In ţoale sortimentele. Dorinţa
ţionale si universale, la cul­ mai ales de consiliile raionale de cîntece şi dansuri ale pio­ ii acasă. discuţiile avute cu tehnicienii noastră este ca maşinile T C.T.L
tivarea şi valorificarea tradiţii­ şi orăşeneşti Sebeş, Hunedoa­ nierilor si şcolarilor din ora­ ii De ce au devenit unele pro­ Elvira Lucaci, Remus Bertoiu Smieria să treacă pe la toate
lor cultural-artistice locale, la ra, Brad, Alba Iulia ; se parti­ şele Petroşani, Deva. Hune­ ii duse lactate o floare alît de şi şeful de brigadă Marian Bis- unităţile ce desfac produse
dezvoltarea gustului pentru cipă la foarte puţine activi­ doara. montajul prezentat de ii rară şi laptele un produs aşa cârean, am desprins şi alte as­ lactate.
frumos. tăţi, nu csle stinmlalâ în sufi­ Şcoala generală „Dr. Petru ii de scump la vedere ? Sint cî- pecte ce îngreunează circula­ — Ce părere aveţi
O iniţiativă lăudabilă a Con­ cientă măsură iniţiativa unor Groza" din Deva, au fost spec­ ii ţeva din întrebările la care am ţia laptelui spre consumator. despre refuzuri ?
siliului orăşenesc al Organiza­ comandanţi din aceste unităţi. tacole care au prilejuit sărbă­ ii căutat răspuns în fluxul : fur­ întrebat care sînt relaţiile — Ele sint urmarea aprecie­
ţiei pionierilor din Petroşani Viaţa culturală a detaşamente­ toririi celei de-a XX-a aniver­ îl nizor, comerţ, consumator. cu comerţul. ingineml-şef rii greşite a consumului zilnic
a fost jntîlnirea cu specialiştii lor si unităţilor trebuie pri­ sări n Republicii programe ii Primele informaţii ne sînt Silvestru Greccanu s-a expri­ şi o teamă nejustificată de a
..Muzeului mineritului". Ia care vită cu mai mult simţ de răs­ bogate în conţinut şi în inter­ it furnizate de tovarăşul Mihai mat foarte plastic: cămine cu marfă la ora în­
au participat peste 250 de pio­ pundere din partcu organelor pretare. primind adeziunea de­ ii Prună, directorul întreprinde­ — Destul de proasto Pro­ chiderii. In nici un caz. ase­
nieri şi şcolari de la cele cinci proprii ale organizaţiei pionie­ plină a speclaiorilor, in timo ii rii de colectarea şi industria­
unităţi din localitate. Vorbin- rilor. Să existe mai muPâ ce alte serbări şcolare au fost ll lizarea la-ptelui din Simeria. amnst—jcvb
ciu-li-se copiilor despre istori­ preocupare faţă de continuita­ greoaie. încărcate, abundînd ii
cul Văii Jiului, s-a creat ca­ tea şi alraclivitalea întregii in recitări. în cîntece ale so­ !0 — Sc ştie câ aprovi­
drul prielnic unor discuţii in­ activităţi cultural-artistice. liştilor vocali. I zionarea ritmică a popu­
structive pe marginea întrebă­ In cadrul serbărilor şcolare Stabilirea cadrului general II laţiei cu lapte şi specia­
rilor puse de participanţi. A­ care s-au desfăşurat si se des­ al activităţii cultural-artistice I lităţi lactate csle condi­
ceasta a făcut ca. pe detaşa­ făşoară în unităţi, se remarcă pioniereşti pune în faţa con­ l» ţională de realizarea pla­
mente. aproape toţi pionierii conţinutul repei toriiloi, valoa­ siliilor pe şcoli ale organi­ II nului în unităţile prelu­
din oraşele Petroşani, Petrila. rea interpretativă a unor for­ zaţiilor de pionieri sarcina de II crătoare. După 25 de
zile, cum arată situaţia
Vulcan, T-upeni, să viziteze maţii corale, suilele de dan­ a se preocupa cu interes de •9 producţiei ?
„Muzeul mineritului", unic do suri populare. Sub îndruma­ conţinutul programelor şi (le I
acest fel în ţara noastră. rea comandanţilor. în majori­ valoarea formaţiilor artistice, i — Nu este deloc favorabilă.
La Şcoala generală nr 2 Hu­ tatea unităţilor s-au pregătit contribuind la creşterea efi­ II Din (latele preliminare, rezul­
nedoara s-a realizat o Instruc­ programe artistice cu un pro­ cienţei lor educative în rîndul 1 tă o ncrealizare de 10 la sută
tivă întîlnire cu un participant fund conţinut patriotic detaşamentelor şi unităţilor ca­ ll la producţia globală şi marfă.
la adunarea populară de la Au fost întilnUe în reper­ re se pregătesc din timp pen­ I Am rămas sub plan la sorti­
Alba Iulia. din decembrie 1913. toriile serbărilor şcolare o va­ tru sărbălorirea Zilei pionie­ I mentele principale: lapte,
tov. Constantin Brîncoveanu rietate de imagini frumoase, rilor I sminlînă, brînză de vacă, iaurt
— acţiune care a fost deose-, s-au afirmat valori artistice I etc. La unt şi brînză telemea,
bit de emoţionantă. cum sint căluşarii din Vinerea, AIIIÎL MAR1Ş I prevederile planului au fost
Există, în seria activîlâţilor jocurile pâdureneşli (le la Li­ instructor I depăşite cu 5 şl respectiv 38
culturale, forme ce pot do- ceul din Ghelar. cele moţeşti la Consiliul regional I la sută. Nu ne simţim bine
bîndi cu uşurinţă un conţinut de la Baia de Cris. cele (le la al Organizaţiei pionierilor II înainte de a livra laptele la I.C.I.L., brigadierul zooteh­ nici noi să fim mereu în pos­ dusele lactate fac anticameră menea fenomene nu sint o fa­
pasionant. Iată un exemplu: Streini, de la Gîrbova. de la !B nie Ion Gîrbca, dc la C.A.I‘. Tciuş, recoltează probe pentru tura celui din urmă. Tot ne­ (a uşa comerţului şi nu sînt talitate. Noi ne vom strădui
micii muzeografi de la Liceul clasele II—IV ale Şcolii nr. 4 Hunedoara—Deva 11 a determina procentul dc grăsime al acestuia. cazul porneşte de la colecta­ luate în seamă. In primele 22 să le înlăturăm.
din Simeria, conduşi de prof. ;a rea cu 3910 bl. de Japte mai dc zile din luna ianuarie, co­ La întrebările noastre des­
Beniamin Basa, au colecţionat i Foto: I. TEREK puţin fată de plan. Unităţile menzile comerţului sînt mult pre desfacerea nccorespunză-
peste 200 de piese, organizând Se vor deschide noi magazine ale I.A.S. agricole, deşi încheie contrac­ sub posibilităţile noastre dc toare a laptelui şi produselor
colţuri muzeistice şi vitrine in te cu noi, nu răspund mate­ livrare. Trebuie să facem a­ lui. ne-a răspuns şi tovarăşul
incinta şcolii. Printre acţiunile rial de ncrcspcctnrea lor. Evi­ devărate presiuni pentru a-i Sabin lloliciu, vicepreşedinte
reuşite în domeniul cultural, întreprinderile agricole de scop, Departamentul I.A.S dent că în acest caz planul în­ determina pc responsabilii de al Comitetului executiv al Sfa­
amintim şi concursurile pe te­ stat şi-au propus să desfa­ a hotărî! ca pc lingă unită­ treprinderii noastre este Ia dis­ unităţi să preia marfa. In în­ tului popular regional Hune­
nia .Frumuseţile patriei oglin­ că în acest an prin reţeaua ţile de desfacere existente A i Y* creţia furnizorilor dc laple, fă­ curcătură şi mai marc nc pun doara :
dite în literatură" (Şcoala ge­ de magazine proprii, lapte in 30 de oraşe ale tării, să M tlpO Î ră ca noi să putem lua nici n refuzurile la comenzile făcute. — Consider că cea mai bu­
nerală nr. 2 Hunedoara), ..Car­ şi produse lactate, legume, deschidă magazine in alte 33 măsură. Socotesc necesar ca Ei In ic primim telefoane şl a- nă soluţie în scurtarea drumu­
navalul recoltelor bogate" (Li­ struguri şi fructe, ouă, pă­ de oraşe din regiunile flă­ cel puţin la încheierea con­ dre.se prin care ni se cere să lui laptelui de la producător
ceul Cîhelar), Concursul folclo­ sări, preparate din carne, cău, Braşov, Suceava, Mu­ tractelor pc acest an să se renunţăm la aprovizionarea u- la consumator ar îi ca I.C.I.L.
ric „Să ne cunoaştem cîntecul ţuică, vin şi numeroase reş - Autonomă Maghiară, prevadă clauze precise pentru nilâţilor. De multe ori maşina să-şi desfacă singur produsele
şi portul popular hunedorenn alic produse agroalimentn- Hunedoara, Crişana, Mara­ u sporirea ambele părţi. este plecată în cursă şi a­ prin unităţi proprii, speciali­
(Liceul pedagogic Deva), mon­ rc proaspete, in cantităţi ce — Cînd nti văzut că tunci... ? I Cîteva exemple i zate. Pînă atunci, este absolut
tajul muzical-literar „Vitejii depăşesc de 2,5 ori pe cele mureş. şansele de aprovizionare în 18 şi 10 ianuarie a.c., maga­ necesar să fie respectat gra­
neamului" (Şcoala generală vîodule anul trecut. In acest (Agcrpres) scad, ati întreprins ceva zinul nr. 27 din Tcliuc refuză ficul de aprovizionare. Comer­
Lăpugiu de Sus), „Pe urmele • O măsuri ? 312 litri dc lapte ; în zilele dc ţul nu trebuie să refuze nici
5—7 ianuarie a.c., unitatea nr. un produs dacă esle bun. E-
— In faţa unei necunoscule 4 llrail refuză 252 lifri dc lap­
atit de serioase, am sondat le : din 10 piuă in 15 ianua­ venlualele închideri de maga­
zine penlru inventar, se pot
imediat posibilităţile de apro­ rie inclusiv, unităţile din Hu­ anunţa din timp.
vizionare cu lapte din alte re­ nedoara au refuzat 290 cutii La capătul acesfei „călăto­
giuni In bună măsură am reu­ dc smîntînă, lft kg de brînză, rii" a produselor lactate, so­
Adunări generale în cooperativele agricole (Urmarc din pag. 1) Muga, secretar al Comitetului şit să suplinim golul creat, bi­
şi
sute dc borcane dc iaurt
regional Hunedoara al P.C.H., neînţeles cu cheltuieli supli­ .alic derivate. Ln un sondaj fă­ cotim că trebuie să se facă e­
forturi din toate părţile pen­
nerul Ioan Dumitraş — la sec­ care a subliniat că forma ac­ mentare. Aşa se şî explică cut de noi. s-n constatat că tru desfacerea ritmică si în
torul nostru au fost create su­ tuală de analiză a modului desfacerea unor cantităţi mai în mulîo din unităţile obişnui­ cantităţi suficienţe a laptelui
ficiente fronturi de lucru, mun­ cum au fost îndepliniţi indica­ mari de produse decît cele re­ te să „refuze", oamenii ies cu şî derivatelor lui. Unităţile n-
citorii au fost plasaţi cores­ torii de plan pe 1967 şi de dez­ zultate din laptele colectat din sacoşa goală. ji menta re să sondeze cu mai
punzător pe abataje şi locuri batere a sarcinilor de plan pe regiunea noastră. Ne vine pesle putinţă să multă seriozitate nevoile de
de muncă. Cu toate acestea, 1968, corespunde măsurilor a­ Nici lipsurile din bucătăria înţelegem o astfel de practică consum O conlucrare mai
va trebui să concentrăm pro­ doptate de Conferinţa Naţiona­ I C.I.L.-uiui n-au fost trecute dăunătoare de care uzează co­ fructuoasă între furnizor <i
ducţia celor H abataje came­ lă a partidului. Vorbitorul a cu vederea, deşi tovarăşul beneficiar ar putea rezolva
ră la numai G abataje, kentru apreciat că aîît darea de sea­ Prună s-a dovedit prudent şl merţul. Pus în faţa acestor ar­ multe din neajunsurile exis­
înlăturarea strangulărilor în mă prezentată, cît şi vorbitorii rezervat cînd a fost vorba de gumente, iată ce ne declară tente.
transport, cred că csle nece­ au analizat în mod just activi­ deficienţe interne. Noi nu le tovarăşul Dumitru Bogdan, di- s. t r u t a
sar ca conducerea exploatării tatea conducerii exploatării,
problemele majore ale produc­
Cooperativa agricolă din te arăta că deşi a solicita* Adunarea generală a coope­ să ia măsuri pentru asigura­ ţiei. Referindu-se la sarcinile
Balomn* a obţinut in anul tie- pentru prăşit 0,5 hectare cu ratorilor a scos in evidenţă rea unei bune funcţionări a ce revin minerilor de la E.M.
cut rezultate bune pe linia porumb, consiliul de conduce­ că deşi s-au aplicat cantităţi puţului nr. 5". Legat de aceas­ Aninoasa, tovarăşul loachim
sporirii producţiei agricole ve­ re i-a repartizat numai 0,25 importante de îngrăşăminte tă idee inginerul Virgil Stă- Moga a făcut recomandări şi
getale, ceea ce a dovedit o hectare, in timp ce pe 30 de chimice, totuşi o bună parte ncscu, de la sectorul 11, a ară­ a dat îndrumări preţioase con­
preocupare susţinulâ a oame­ hectare cultura a rămas neiu- din gunoiul (le grajd nu s-a tat că brigăzile de mineri în- ducerii exploatării, organiza­
nilor (le aici pentru folosirea iretinulâ, luînd astfel calea utilizat. De asemenea, iriga­ tîmpină greutăţi din lipsa dc ţiilor (le partid, sindicat şi
judicioasă a pămîntului. Sub silozului. Probleme asemănă­ ţiile s-au aplicat pe suprafe­ apă pentru perforaj. Vorbito­ U.T.C, Pentru îndeplinirea şi
îndrumarea organizaţiei de toare au ridicat în cuvintul ţe foarte mici (18 hectare). rul a propus să se studieze depăşirea sarcinilor de produc­
partid din unitate, consiliul lor Eufrosina Adani, loan Ţinind seama (Ie rezervele crearea in subteran, unde c- ţie esle necesar ca toţi facto­
de conducere s-a orientat de Bonta şi alţi cooperatori, fapt de oare dispune unitatea pe xisto galerii betonate, a unor rii de răspundere. întregul co­
a organiza cît mai bine mun­ pentru care adunarea genera­ linia folosirii intensive a pâ- stocuri tampon dc apă. lectiv. să se preocupe rilai mult
ca, de a mobiliza toate forţele lă a apreciat că producţia to­ mînlului şi a sporirii recolte­ In centrul atenţiei partici­ de organizarea ştiinţifică a
la executarea la timp a lu­ tală de porumb înregistrată la lor, pentru acest an s-a sta­ panţilor la adunarea generală producţiei şi a muncii, extin­
crărilor agricole. Tocmai da­ nivelul unităţii a fost diminu­ bilit să fie utilizate 000 tone a salariaţilor, au slal proble­ derea mecanizării lucrărilor şi
torită acestei preocupări, cît ată cu OG tone. de gunoi de grajd, 73 tone în­ me cum ar fi extinderea me­ a metodelor moderne de ex­
şi muncii rodnice desfăşurate Tot în legătură cu modul de grăşăminte chimice şi 50 tone canizării lucrărilor şi a susţi­ tracţie. îmbunătăţirea aprovi­
de membrii cooperativei, ni­ folosire a pânnnlului. în da­ amendamente calcaroase care nerii metalice, îmbunătăţirea zionării şi transportului în sub­
velul recoltelor obţinuie la rea de seamă prezentată se vor contribui la ridicarea transportului, respectarea pro­ teran. Va trebui acordată mai
principalele culturi a fost des­ arăta că datorită germinaţiei gradului de fertilitate a so­ ceselor tehnologice ş.n. Ingi­ multă atenţie întăririi discipli­
tul de bun. Astfel, la cultura necorespunzătoare a cartofilor, lului. O măsură importantă nerul Florian Andrccs'cu a pro­ nei si creşterii răspunderii fie­
griului pe întreaga suprafaţă producţia a fost slabă Pe una se referă la extinderea iriga­ pus în această direcţie extin­ cărui lucrător — de la şeful
de 170 hectare s-a realizat o din tarlalele ocupate cu aceas­ ţiilor pe 48 de hectare în care derea încărcării mecanice, in­ exploatării şi pinâ la munci­
producţie medic de 1.750 kg la tă cultură în suprafaţă de *10 scop a fost procurat un agre­ troducerea şi aplicarea pc sca­
hectar, revenind 27 tone peste hectare unde se plantaseră 27 gat de aspersiune. ră largă a metodei dc organi­ torul necalificat — ppnlru rea­
prevederile iniţiale. Şi la po­ tone de tuberculi s-au recol­ Reiiefînd faptul că pâmîn- zare după graficul ciclic şi la lizarea ritmică a planului de
rumb. care a ocupat 130 de tat numai 17 tone tuI poate fi mai rodnic dacă lucrările dc investiţii. Tot le­ producţie.
hectare, producţia a depăşit In discuţiile punate, coope­ gat de această idee. minerul
2 200 kg boabe, la tutun 700 ratorul Avram Văidean pre­ esle bine gospodărit, în adu­ C'euţa Mandra a propus extin­
narea generală
cooperatorii
metalice la
kg foi la hectar etc. ciza că germinaţia slabă a car­ din Balomir au făcut nume­ derea susţinerii ,In prezent
toate lucrările.
în dezbaterile ce au avut tofilor s-a datorat în primul roase recomandări noului con­ consumăm mult lemn care
loc cu prilejul adunării gene­ rînd nivelului scăzut al cali­ siliu de conducere, pentru fo­ esle foarte scump. Dară am Modclorii Ghcorghc Ro­
rale, pe marginea dării de sea­ tăţii lucrării (le semănat. De­ losirea cît mai chibzuită a fie­ arma în fier, dacă nc-ani preo­ şu şi Gcorgc Bcldcş dc la
mă prezentată de către consi­ şi plantatul s-n realizat me­ cărei suprafeţe de teren, mă­ cupa mai mult de recuperarea atelierul dc modclâric al
liul de conducere, cooperato­ canizat. majoritatea tubercu­ sură care în final să contri­ şi rerondiţionarea armăturilor, U.V. Calau, execută modelul
rii din Balomir s-au referit lilor au rămas la suprafaţă, buie la sporirea simţitoare a
mai mult la rezervele pe care încolţind anevoios. Ln aceas­ nivelului recoltelor şi a veni­ am putea obţine randamente pentru un nou grătar dc
le are unitatea pe linia spo­ ta s-a adăugat şi repartizarea turilor cooperativei. mai mari". cauper.
ririi producţiei agricole vege­ tardivă a culturii pentru în­ In încheierea dezbaterilor a
tale, scoţînd în acelaşi timp treţinere. din care motiv unii Ing. A. POTOPEA luat cuvîntul tovarăşul loachim
la iveală aspectele negative cooperalori au plivit mai în-
manifestate în activitatea uni­ tii buruienile (lin cartofi sî a-
tăţii. poî au prăşit cultura fiind ne­
Referindu-se la această si­ voiţi să lucreze trei zile în Dezvoltarea viticulturii şi toare : animalele pâşuneazâ in
un mijloc eficient de consoli­ DE CE ESTE SCĂZUT RANDÂ tă cale însemnate pierderi.
tuaţie, cooperatorul Ioan Istia- loc de una. pomiculturii, ca ramuri inten­ plantaţii, aducînd şi pe aceas­
sive ale agriculturii, constituie
Pe lingă cele arătate, in li­
dare economico-organizatorică nele locuri pomii sînt distruşi
a unităţilor cooperatiste In a­ de rozătoare nefiind protejaţi
cest sens, la Conferinţa Naţio­ pe timpul iernii, sau terenu­
nală a partidului s-a subliniat ŢIILOR ¥ 1 7 1 - POMICOLE rile pe care sînt plantaţii se
necesitatea creşterii preocupă­ lasă inţelenite sau nefertilizatc.
rii şi răspunderii lucrătorilor Toate acestea fac oa randa­
din agricultură pentru extin­ mentul plantaţiilor să scadă
derea suprafeţelor ocupate cu iedelor. Astfel, la cooperativa aici nu s-a întins sîrma. O si­ sau stropit. Intr-o stare neco- vel scăzut al veniturilor. La mult, iar investiţiile să nu poa­
vii şi pomi şi pentru ridica­ agricolă din Geoagiu nu s-au tuaţie asemănătoare se întîl- respunzâloare se află şi plan­ cooperativele agricole din Ha­ tă fi recuperate în întregime
rea randamentului plantaţiilor. executat, conform documenta­ ne.şte la cooperativa agricolă taţia tînărâ de pe 10 hectare, ţeg, Silvaşul de Jos şi Unirea şi la termen.
In vederea realizării sarci­ ţiei, drumurile de acces si u­ din Şpring. In anul 196G uni­ fapt ce va prelungi mult ter­ nu s-au respectat întocmai Înlăturarea unor astfel de
nilor respective, statul a a­ nele lucrări de ameliorare în tăţii respective i-au fost acor­ menul de recuperare a investi­ prevederile din documentaţii­ anomalii face necesară o preo­
cordat şi acordă un sprijin plantaţia de vie, ceea ce favo­ date împrumuturi pentru ţiilor făcute cu înfiinţarea ei. le tehnice, răminînd ncexecu- cupare mereu sporită din par­
substanţial unităţilor, punin- rizează procesul de eroziune a procurarea şpalierilor nece­ Printre cauzele care fac ca (ale unele lucrări de combate­ tea conducerilor cooperative­
du-Je la dispoziţie credite pe solului şi scăderea producţi­ sari susţinerii viei pe 5 hecta­ randamentul plantaţiilor viti­ re a eroziunii solului şi dru­ lor, a organelor agricole şi
termen lung penlru procura­ ei de struguri. De asemenea, re, care au fost achiziţionaţi cole să fie scăzut se numără murile de acces, iar la Burjuc, bancare pentru a asigura o fo­
rea materialului săditor şi dc la C.A.P. Şibot, Romos şi Bo- şi inslalali doar pe 2 hectare, şi necompletarca la timp a Sîrbi şi Roşcani nu s-au con­ losire judicioasă a fondurilor
susţinere, precum şi în scopul bilna nu s-au construit sau iar restul stau transportaţi în golurilor apărute. De la înfiin­ struit bazinele, finlinile şi po­ materiale şi băneşti destinate
executării altor lucrări. Fi­ instalat bazinele de acumulare vie. Anul trecut s-au mai pro-' ţarea plantaţiei, la C A P. Cis- deţele stabilite prin proiecte. dezvoltării viticulturii şi po-
resc esle ca investiţiile e­ a apei şi cele pentru pregăti­ curat pentru alte 5 hectare, lei nu a existat nici o preocu­ In alte unităţi, ca de pildă la mic-ullurii. Fără îndoială câ
fectuate în astfel de acţiuni rea soluţiei de stropit. La Şi- slind tot nefolosiţi. O situa­ pare pentru completarea vile­ CA.P. Stremţ. circa 70 la sulă reuşita acestei acţiuni impune
să fie recuperate într-un timp bot apa se transportă în butoa­ ţie asemănătoare se întâlneşte lor compromise (peste 10 Ia din plantaţia de pe 73 hectare o analiză temeinică în cadrul
cît mai scurt, iar cooperative­ ie cu carele de ln rîul Mu­ şi la C.A.P. Deal sută), unitatea pierzând anual a Înîirz.iat inii..rea pe rod cu fiecărei unităţi a situaţiei ac­
le agricole să obţină venituri reş. ocazionînd cheltuieli mu)' Aplicarea întocmai a com­ producţie in valoare de zeci dc 2-3 ani. pomii nefiind îngri­ tuale a plantaţiilor şi a cau­
însemnate. Cum se prezintă superioare faţă de cazul cînd plexului de lucrări agrotehni­ mii de lei. Se cunoaşte bine jiţi conform indicaţiilor agro­ zelor ce au influenţat negativ
însă lucrurile in realitate? Cî- se construia bazinul de acu­ ce specifice plantaţiilor viti­ faptul că o plantaţie de vie tehnice. De asemenea, o plan­ rezullatele înregistrate. sta-
leva exemple denolâ că exis­ mulare. cole constituie un factor hotă- este eficientă atunci cînd în taţie în suprafaţă de 113 hec­ bilindu-se totodată măsuri e-
tă o serie de deficienţe oare Unele schimbări in bine s-an rîlor pentru ridicarea eficien­ cel mult zece ani după plan­ tare caro trebuia să intre pe ficîenle în vederea obţinerii
petrecut şi in ceea ce priveş­ ţei acestora. Sînt însă şi ca­ tare se recuperează integral rod în anul trecut la coopera­ unor venituri maxime de. pe
fac ca fondurile destinate în­ te trecerea la aplicarea siste­ zuri cînd lucrările de între­ toate cheltuielile efectuate. tivele agricole (lin Dobrn. Ră- fiecare hectar ocupat cu pomi
In gcrminatoarc boabele dc cereale, plante tehnice sau fiinţării plantaţiilor de vii şi melor noi de susţinere. Este ţinere se neglijează în mod ne- Dar. în cazul unităţilor amin­ (luleşti. Mărău şi Gurasada va <an vită de vio
legume Îşi marchează viabilitatea prin încolţire. Aprecie­ pomi să nu fructifice (lin plin. vorba de folosirea şpal ieri lor. prrmis La cooperativa agri­ tite. criteriul eficientei econo­ fructifica abia în acest an sau IRANCHINI FRlNCU
rile se fac la Laboratorul dc controlul seminţelor din Deva O primă constatare se refe­ Se constată însă o tărăgănare colă din Geoagiti. în anul tre­ mice nu stă permanent în a- in 1969 tot (lin CMiza neapli- director adjunct la
unde se apreciază procentul dc germinaţie a seminţelor. ră la ne respecta rea întocmai nejustificată în această privin­ cut pe o suprafaţă de 12 hec­ fcnlia factorilor răspunzători. cării lucrărilor de în! re' in ere. Sucursala regională
IN FOTO: Sînt verificate calităţile culturale ale unor ţă. Cooperatorii din Şibol an tare producţia de strueuri s-n Şi în ceea ce priveşte pomi­ In alte cooperative cum sînt lluncrtoara-Dcva a
noi probe dc seminţe pc plante leguminoase. de către toate cooperativele plantat spaţieri pe abia 1.5 ha compromis, nefiind efectuate cultura există o serie de nea­ cele din Mihalţ si Vnţa sc (lăncii Naţionale
Foto : V. ONOIU agricole a prevederilor pro- din cele 11 stabilite, dar nici lucrările de săpat, plivit, legat junsuri care determină un ni­ constată unele practici dăună­ X. TlRCOB