Page 74 - Drumul_socialismului_1968_01

4 DRUMUL SOCIALISMULUI Miercuri 24 ianuarie 1960

VIZITA IN ITÂLIÂ A TOVARAŞULUI\

ION GH
m au r er

Festivitatea de la Capitoliu şi securităţii pe continentul
european şi în întreaga lume.
Iată de ce in macheta oferi­
tă de dv.. domnule primar, noi 9
(Urmare din pag 1) chiar dacă sinlem conştienţi de ră, condensate în vestigii, un­ vedem nu numai simbolul e- 9
marea valoare a isloriei şi a de, după cum spune legenda, vocutor al unui moment de 9
cu o bogată pinacotecă şi Tă­ Uomulus şi Reinus au stator­ legendă privind strămoşii po- 9
iatul conservatorilor, care a­ tradiţiilor. O facem, in primul poarelor noastre, rî şi o ex- 9
dăposteşte colecţii de sculpturi rînd, pentru a sublinia faptul nicit hotarele Cetăţii care avea presie a unei actualităţi prcg- g
antice de o neasemuită valoa­ că, în perspectiva unei cola­ să joace un rol a Ut de strălu­ nanle. o manifestare cordială 9
cit în dezvoltarea şi înflorirea
re artistică şi istorico. borări in cadrul păcii. intre omenirii, cu ample si fericite a prieteniei dintre România şi |
In sălile Palatului conserva­ toate popoarele europene, nc Italia. Mulţumindu-vă călduros |
torilor au loc — potrivit tra­ apare amintirea originilor co­ interferenţe pentru destinele pentru preţiosul dv. dar, vă 9
diţiei — marile ceremonii de mune, pc care vremurile ce poporului român rugăm, la rîndul nostru. să 9
De aic i, de pe înălţimile Ca-
stat. au trecut nu au dislrus-o ci. piioliului, gîndurile ni se în­ primiţi această statuetă care I
nouă
dimpotrivă, i-au dat o
Ta intrarea tn Palatul con­ vigoare. dreaptă spre acele vremuri înfăţişează pe Decebal, regele 9
servatorilor, preşedintele Con­ Italia şi România pot face străvechi, cind. din încleştarea dacilor Avem convingerea că H
siliului de Miniştri al Itom.i- mult. fiecare din ele pâs'rîn- legiunilor împăratului Ulpius faptele de arme ale dacilor şi 9
niei, Ion C.heorghe Maurei, şi du-şi adeziunea la sistemul de Traian şi a oştilor viteazului romanilor, magistral incrusta- I
ministrul afacerilor externe. relaţii şi dc solidaritate care ii rege Decebal. vedea lumina te pe Columna ce se profilează 9
Cornelii! Măncscu. au fost in- este carais eristic. pentru ca vieţii, in nordul şi sudul Mun­ in apropiere. îşi găsesc în 7,i- g
tlmpinafi de primarul Romei. la orizontul Europei colabora­ ţilor Carpaţi, un nou popor, lele noastre cca mai fericită 8
Rinaldo Santini. Oaspeţilor ro­ rea şi pacea să capete contu­ caic şi-a luat numele de la continuare prin faptele priele- R
mâni le-au fost prezentaţi ruri lot mai pronunţate. strămoşii noştri comuni. niei şi colaborării — care vor 9
membrii Consiliului municipal Pe măsură ce relaţiile dintre Acest popor — poporul ro­ rămîne, de asemenea, gravate 8
După ce a străbătut nume­ ţările noasire se vor intensi­ man — avînd mereu în con­ în marea columnă a istoriei u- |
roase săli, unde sînt expusp fica. pe măsură ce prinlr-o cu­ ştiinţa latinităţii un suport niversale.
impresionante vestigii istorice, noaştere reciprocă, prin tu­ stenic şi viîalizanl, a trebuit a­ Vă doresc, domnule primar,
sculpturi şi tablouri de inesti­ rism, prin schimburi se vor poi să înfrunte cu bărbăţie şi domnilor membri ai Consiliu­
mabilă valoare. între caic si statuii contacte mai hune ca­ curaj furtunile unei istorii lui municipal, domnilor amba­
originalul etrusc al faimoasei racteristice unei prietenii acti­ zbuciumate pentru a-şi apăra sadori, tuturor celor prezenţi
statui a Lupoaicei rapiloline. ve — exemplul nostru de în­ in decursul veacurilor dreptul şi tuturor cetăţenilor Romei
premierul român a fost apoi ţelegere pasniră va puica de­ la existenţă, a-şi conserva sănătate, fericire, prosperitate.
condus Sn Sala Curtaţilor, unde veni un exemplu pentru cei limba şi teritoriul, obiceiurile
se aflau şefi ai misiunilor d:- care cred $i activează pentru şi fiinţa naţională. Aceste stră­ Şeful guvernului român a
plomalice acreditaţi în 11 al ia, o colaborai e mai ampla pe danii nu s-au irosit sterile. Im- oferit primarului Romei o sta­
oameni de cultură si artă. per­ plan european şi mondial. plinindu-şi astăzi cele mai tuie reprezentîndu-1 pe Dece­
sonalităţi politice, deputaţi şi Sinlem bucuroşi ca împreu­ înaintate idealuri şi năzuinţi, bal. După terminarea ceremo­
senatori, între caic C.iovanni na cu guvernul italian şi cu poporul român trăieşte o epo­ niei, oaspeţii români, însoţiţi
Cronchi. fostul preşedinte al ambasada României am putut că de profundă redeşteptare de personalităţi italiene, au vi­
Ualiei, şi preşedintele grupu­ realiza la Roma o expoziţie naţională — multiplu exprima­ zitat eîteva din sălile Palatului
lui parlamentar ilalo-romfm. de artă populară românească, tă prin dezvoltarea prosperă a conservatorilor. Dintr-unul din
senatorul Sibille. iar publicul i-a asigurai un economiei, prin eflorcscenţa balcoanele Palatului, eî au ad­
mirat perspectiva Romei noc­
Saluţir.d pe premierul ro­ succes remarcabil prin afluen­ culturii, ca sî prin rolul in­ turne şî s-au întreţinut. înlr-o
mân. primarul Rinaldo Santini ţa sa Şi această calc a cu­ ternaţional activ al României, atmosferă deosebit de cordială, 9
a spus: noaşterii reciproce poate fi prin contribuţia adusă la afir­ cu personalităţi italiene şi cu Q
Domnule preşedinte. străbătută în mod fructuos, o marea unei ordini a dreptului membri ai corpului diplomatic. E
Sînt deosebit de bucuros să dată cu dezvoltarea relaţiilor şi legii, la consacrarea spiritu­ Oaspeţii români şi primarul j
vă primesc la Capitoliu. care culturale şi a cooperării pro­ lui de prietenie. încredere şi Romei s-au fotografiat apoi în
este sediul oficial al magistra­ ductive cooperare rodnică între popoa­ faţa unei statui a lui Traian.
turii orăşeneşti o poporului Domnule preşedinte. re.
Romei, dar este, de asemenea, îmi exprim dor inţa ca vizita Cu sentimente de bucurig
citadela ideilor tuturor celor dumneavoastră in Italia să fie urmărim remarcabilele succe­
se pe care. cu dinamismul şi
care se simt legaţi prin cle­ cîi mai rodnică şi ca dumnea­ însufleţirea specifice personali­ Dineu
mentele dc civilizaţie şi de u­ voastră să păstraţi o amintire
manitate. care au pornit de la cit mai plăcută din ţara noas­ tăţii sale, le obţine poporul
Roma şi s-au râspindit in în­ tră. Dar as dori îndeosebi ca italian. Expresie a acestui ge­
treaga lume. Ea este. in mod dumneavoastră să aveţi certi­ niu constructiv, forţa econo­ in onoarea
deosebit, citadela ideilor ace­ tudinea că România are un mica a Italiei, cuceririle sale
lor popoare care, aparţinînd prieten sigur în poporul ita­ pe planul creaţiei telmico-şti-
In timpuri îndepărtate comu­ lian. care admiră efortul ei de inţifice şi culturale reprezintă
nităţii latine, au păstrat in ci­ a prospera şi ii împărtăşeşte un apreciabil aport la progre­ premierului
vilizaţia lor actuală o ampren­ năzuinţa de a crea o lume li­ sul societăţii umane contem­
tă distinctivă care continuă să beră şi dreaptă. porane şi creează multilaterale
le apropie Primarul Romei a oferii apoi posibilităţi dc dezvoltare a re­
Ţara dumneavoastră repre­ in dar preşedintelui Consiliu­ laţiilor de colaborare inierna­ italian
zenta cîndvn hotarul cel mai lui de Miniştri al României o ţională.
îndepărtat pc care îl atinsese copie a emblemei Romei — Ne este deosebit de plăcut să
Roma in strădania pj de a-si statuia Lupoaicei cnoiloline ronstn'âm că prietenia tradi­
păstra liniştea, pacea, prospe­ Apoi a luat cuvîntul premie­ ţională dintre popoarele ro­ Seara, preşedintele Consiliu- U
lui de Miniştri al Republicii I
ritatea sistemul unitar al pâ- rul Ion Ghcorghc Maurei, care mân si italian, bazată pe lian­ Socialiste România, Ion Gheor- 9
mîniurilor, popoarelor şi al le­ a spus : tul. atît. de intim, dar şi peren,
gilor rare au constituit Im­ Vă rog să-mi îngăduiţi ca. al factorilor genealogici şi al glie Maurer, a oferit un dineu U
periul roman. cxpritnînd mulţumiri pentru afinităţilor comune istoriei în saloanele Grand HoLel-ului
Imîlnirea cu influenţa Ro­ cuvintele alil de alese ce ne-au noastre, se dezvoltă fructuos.
mei a avut în îndepărtata Da­ fost adresate, să vă transmit Caracterul cordial, animat de
cie o influenţă pozitivă, rare. dv si. plin intermediul dv.. soiri!nl înţelegerii şi cooperă­
apoi, la destrămarea Imperiu­ tuturor locuitorilor Romei, sa­ rii. al convorbirilor în curs cu
lui roman a lăsa* acestui popor lului plin de căldură, stimă şi factorii de răspundere ai ţării
d'nire Carpaţi si Dunăre o ca­ adîncâ simpatie al nostru şi dv.. ne întăresc convingerea că
racteristică bine definită al întregului popor român există posibilităţi multiple să
Dai nu pentru a revendica As dări să subliniez puterni­ aducem aceste relaţii' la un
gloriile străvechi ale popoare­ ca rezonanţă pe caic o an s ediu mai avansa', corespun­
lor noasire vă primim azi la pentru noi aceste Io un i. unde zător intereselor reciproce, co­
Capitoliu. domnule preşedinte. milenii de istoric ne înronjoa- operării internaţionale. păcii

(Urmare din pag. 1) şi rencţinini, pentru apărarea lea pc care o are pentru cau­
intereselor lor vitale, pentru za păcii şi a progresului social
patriotice în vederea apărării eliberare socială. Ele conside­ intensificarea legăturilor eco­
intereselor vitale ale popoiului ră că dezvoltarea liberă si in­ nomice, politice şi cultural-şti-
mexican, înfăptuirii aspiraţi­ dependentă a fiecărui popor, i n ţi fi ce dintre state, fără deo­
ilor sale de progres, prosperi­ respectarea dreptului dc u-si sebire de sistemul lor socri a 1-
tate şi pace. alege drumul dezvoltării şi polilic. si s-au pronunţat pen­
Delegaţia PC Mexican a forma de organizare socială, tru dezvoltarea relaţiilor din­
felicitat P.C.R. pentru succese­ corespunzător voinţei şi aspi­ tre Republica Socialistă Româ­
,
nia si Mexic.
le obţinute înlr-o perioadă de raţiilor sale, reprezintă una
timp scurtă in transformai ca clin cele mai importante pre­ Cele două delegaţii şi-nu ex­
României înlr-o ţară cu o in­ mise ale mersului înainte al primat satisfacţia pentru re­
dustrie avansată, cu o agricul­ societăţii. laţiile tovărăşeşti, dc stimă şi
tură înfloritoare şi o cultură Abordîncl problemele actuale respect reciproc existente în­
înaintată. Ea a exprimat înal­ ale mişcării comuniste inter­ tre P.C.R. şi P.C Mexican, şi
ta apreciere a comuniştilor naţionale, reprezentanţii P.C.R au manifestat dorinţa comuna
mexicani pentru contribuţia şi P.C.M. au relevat necesita­ dc a le dezvolta în continuare,
României la cauza consolidă­ tea intensificării eforturilor în în interesul ambelor partide şi
rii păcii mondiale, pentru spri­ vederea întăririi coeziunii şi popoare, al unităţii mişcării
jinul său conslant acordat lup­ unităţii mişcării comuniste şi comuniste iniei naţionale, al
tei clasei muncitoare din toate muncitoreşti internaţionale — cauzei păcii şi socialismului.
ţările si popoarelor care luptă condiţie hotârîtoare a dezvol­
împotriva imperialismului. tării Uiplei forţelor revoluţio­
nare şi progresiste contempo­
Trecînd în revislâ situaţia rane. O importanţă primordia­
internaţională, părţile au evi­ lă pentru unitatea mişcării co­
denţiat ca una din principa­ muniste internaţionale o are
lele caracteristici ale dezvoltă­ respectarea consecventă în ra­
rii contemporane cr eşterea for­ porturile dintre partide a
ţelor sociale care se ridică cu principiilor solidarităţii şi in­
holărîre la luptă împotriva ac­ ternaţionalismului socialist, in­
ţiunilor agresive ale imperia­ dependenţei, egalităţii în drep­
lismului, în primul rînd ale turi. neamestecului în treburi­
imperialismului american, pen­ le interne şi respectului reci­
tru independenţa naţională, proc.
democraţie, progres social şi Ambele delegaţii au subli­
securitate internaţională. Ele niat că fiecare partid este răs­
au apreciat deopotrivă că ho- punzător in faţa clasei sale
tărîtoare pentru succesul lup­ muncitoare, a naţiunii din ca­
tei de eliberare naţională şi re face parte, îşi elaborează li­
socială, pentru asigurarea păcii nia politică, strategia şî tacti­
în lume este unirea luluror ca, formele şi metodele de ac­
forţelor revoluţionare, demo­ tivitate în conformitate eu in­
cratice şi progresiste, întărirea teresele acestora şi interesele
solidarităţii de luptă a între­
gului front antiimperialist. generale ale mişcării comunis­
împreună cu opinia publică te internaţionale, nplicînd cre­
din întreaga lume. P.C.R. şi ator principiile generale ale
marxîsm-lenînismului la con­
P.C.M. îşi exprimă solidarita­
tea deplină cu lupta dreaptă n diţiile concrete ale ţârii res­
emirului popor vietnamez, ho- pective.
'ărîrea de a-i acorda întregul Tn spiritul datoriei interna­
f-p**îjin pinâ la victoria finală ţionaliste ce revine fiecărui
Părţile şi-au exprimat sim- partid, P.C.R si P.C.M. îşi rea­
oatia şi solidaritatea frăţeas­ firmă hotârîrcn de a milita şi
că cu lupta popoarelor din A- în viilor pentru întărirea uni­
meriea Latină, in specia! cu tăţii şi coeziunii mişcării co­
poporul cubanez, precum şi cu muniste şi muncitoreşti inter­
popoarele şî foiţele progresis­ naţionale.
te de pretutindeni, care se ri­ In cursul convorbirilor păr­
dică împotriva imperialismului ţile au evidenţiat însemnâla-