Page 89 - Drumul_socialismului_1967_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3586
■s-jibRn

CRESC RINDURILE Nu e uşor să Mod original de

a folosi Viaţa şcolară
ORGANIZAŢIILOR DE PARTID ştii să circuli

Vedem cu ochii noştri cum fierul vechi
zi de zi drumurile publice ..AUDI0-V1ZUAL
Organizaţia de partid de la îndreptată îndeosebi înspre tate", „Despre întărirea vigi­ sint tot mai intens circulate,
întreprinderea de construcţii primirea unor tovarăşi din sec­ lenţei revoluţionare, păstrarea ne scrie tovarăşul Nicolae La Preparaţia cărbunelui din
siderurgice Hunedoara are toarele cheie ale producţiei, la secretului de partid şi de stat" Creangă din Săsciori, raio­ Coroeşti, există o slabă preo­
îndreptată atenţia în per­ nivelul uzinei cît şi al secţiilor, etc. Mai mult, unii membri de nul Sebeş. Turisme, camioa­ cupare pentru colectarea fie­ „Audio-vizual*4. In limba­ s-a anunţat existenţa fondu­
manenţă spre primirea In cum ar fi serviciul tehnic, sec­ partid mai vechi, dintre cei ne, autobuze, biciclete ira- rului vechi. De mai multe luni jul uzual al cadrelor didac­ lui de pelicule, s-a cerut fo­
rîndurile ei a ce.lor ţiile maşini de spălat rufe, lanţ mai destoinici muncitori şi pinzesc la toate orele şose­ în jurul silozului de depozita­ tice, expresia circumscrie o losirea Iui, iar filmoteca a
mai destoinci lucrători de pe şi altele. Astfel, de la începu­ maiştri, au organizat cu tinerii lele. O dată cu creştereo nu­ re a cărbunilor şi in imediata gamă largă de mijloa­ funcţionat şi în anul trecut,
şantiere Munca perseverentă tul anului şi pînâ în prezent, din organizaţiile U.T.C. şi din mărului de vehicule sporeş­ apropiere a depoului de loco­ ce destinale modernizării în- fiind familiară deja unor
continuă, desfăşurată în acest au fost primiţi în rîndurile activele fără de partid, discuţii te şi pericolul accidentelor. motive stau aruncate circa 700 vâţămîntului. Nu ştim şcoli cu care colaborează in­
sens, a dus la creşterea numă­ membrilor de partid peste 00 cu privire la drepturile şi în­ In aceste condiţii se pune o tone de.fier vechi. In timp ce dacă s-a înregistrat tens.
rului membrilor de partid în tovarăşi. Intre ei amintim pe datoririle membrilor de partid, întrebare firească : Cum cir­ oţelarii Combinatului siderur­ undeva frecvenţa cu care cu­ Faptului că se solicită fil­
timpul trecut din acest an, cu inginerul Nicolae Trucă, teh­ calitatea de membru de partid culăm pe stradă ? Cunoaş­ gic din Hunedoara nu dispun vintele „audio-vizaul" revin me de către puţine unităţi
peste J00 de tovarăşi. , nicianul Cornel Blîndea, lăcă­ şi alte teme asemănătoare tem regulile de circulaţie ? de necesarul de fier vechi, de- în şedinţele de consilii peda­ şcolare i se adaugă altele.
Pentru primirea în rîndurile tuşul Ion Ignat, sudorii Nico- Printre cei care au vorbit ti­ Aceste motive au făcut ca în şeurile rezultate, de la aşehie- gogice, în dezbaterile comi­ Unele şcoli reţin peliculele
lor a noi membri de partid, în­ lae Bâgâianu şi Petru Creţ şi nerilor la oţelâria Martin-II, planul de muncă al căminu­ rea metalelor sînt amestecate siilor melodice, în analiza luni de zile, împiedicînd fo­
deosebi dintre uteciştii cei mai alţii. de pildă, se numără Constantin lui nostru cultural să fie in­ cu sterilul din cărbune şi folo­ lecţiilor la asistenţe, întera- losirea lor de către mai mul­
harnici, se evidenţiază organ;- \ ★ Toma, secretar al comitetului clusă o nouă acţiune educa­ site pentru umplerea gropilor sistenţe, inspecţii, cercuri te clase din localităţi dife­
zaţiile de bază de la şantierele Primirea de noi membri con­ de partid pe secţie, maistrul tivă. Organizăm periodic în­ de lingă depou. Acest mod ori­ pedagogice, în referatele sec­ rite. In ziua vizitei noastre,
IV şi II construcţii, montaj-in- stituie şi pentru comuniştii din principal Ştefan Tripşa, Erou treceri l>« teme de circula- ginal de a utiliza fierul vechi ţiilor de învâţâmînt etc., etc. Liceul agricol din Geoagiu a
stalaţii-II şl de la atelierele Combinatul siderurgic Hune­ nl Muncii Socialiste, maistrul laţie. Prima întrecere a avut nu este deloc bun. Oare or­ Cert este faptul că, în spa­ binevoit sâ restituie 4 filme
centrale de reparaţii. doara. o preocupare de frunte. Eugen Damianoiu din hala de loc duminică. Cei peste 200 ganele U.T.C. şi de sindicat tele noii unii de moderniza­ împrumutate... dinaintea va­
★ La indicaţia comitetului de par­ turnare şi alţii. de cetăţeni, care au asistat de la Preparaţia din Coroeşti re, expresia amintită a cîş- canţei de vară. In multe
Organizaţia de partid de la tid. tinerii care au solicitat pri­ Dintre cei 30 noi membri de Ia concurs, şi-au dat scama nu pot organiza acţiuni de co­ tigat tot mai mult teren, cu şcoli, mînuirea aparatelor este
Uzina „30 Decembrie*' Cugir mirea |n rîndurile comunişti­ partid primiţi in acest an a- că nu e chiar atit de uşor să lectare şi predare a fierului unele tendinţe de a se con­ însuşită superficial de către
se ocupă cu grijă şi simţ de lor, au fost invitaţi deseori să mintinî pe Ion Dodan, topitor, circuli pe stradă. A fost pre­ vechi la oţelării ? Pot desigur, funda cu însăşi sfera de cu­ profesori, peliculele suferind
răspundere, de primirea în rîn­ participe la adunări generale Dumitru Anghelina, turnător, miat tînărul Zaharia Petra. Aspect de la Termocentrala numai că . pentru aceasta tre­ prindere a modernizării. degradări premature şl o u-
durile membrilor de pavtid a ale organizaţiilor de bază în Nicolae Fărcaş, electrician, Paroşeni. Fiindcă tot se vorbeşte a- zurâ pronunţată.
noi muncitori, ingineri şi teh­ care s-au ţinut expuneri cum IIie Mirescu, lăcătuş. buie preocupare. Aşteptăm ca tît de mult pe această temă, Cercetînd solicitările de fil­
nicieni, dintre acei care au dat sînt „Fizionomia moral-politică organizaţiile U.T.C. şi de sin­ să luăm şi noi un exemplu. me sosite de la cîteva şcoli,
dovadă de hărnicie şi abnega­ a comuniştilor". „Unele aspec­ dicat să o dovedească în prac­
ţie în îndeplinirea sarcinilor. te ale comportării comuniştilor tică. De pildă, filmul, care, prin se constată că filmul didac­
Atenţia organizaţiei a fost în producţie, familie şi socie­ specificul său, s-a dovedit a tic este folosit ca un auxi­
In c o n s e c v e n te le nu fin fi unul dintre cele mai mo­ liar. Un singur liceu (Haţeg)
derne mijloace d^ moderni­
a precizat, alături de filme,
zare a învăţămîntului. 35 de şi datele calendaristice pe ca­
„Soluţie" şcoli din regiune dispun de re doreşte sâ le primească,
aparate de proiecţie (care au
dovedind intenţia de a le fo­
lo c d e p re g ă tiri b costat peste 250.000 lei) iar losi la anumite lecţii, în func­
ingenioasă pentru asigurarea unui fond ţie de planificările cadrelor
corespunzător de filme, sec­
didactice. Celelalte solicitări
Iarna, cu frumuseţile dar şl Din capul locului trebuie pre­ cum decurge aprovizionarea ţia de învâţâmînt a Sfatului nu conţin nici un fel de pre­
cu avatarurile ei, îşi anunţă cizat că această avanpremie­ cu materiale specifice sau de popular regional a creat o cizări, pelicula putînd fi pro­
tot mai pronunţat sosirea. Cei ră, de maximă importanţă masă. In ciuda faptului că e­ La începutul lunii octombrie filmotecă didactică care dis­ iectată, în consecinţă, şi îna­
mai afectaţi de apropierea se­ pentru producţia viitoare, se xistă repartiţii, cantităţile ne­ Uzina „Unio1* din Satu Mare pune de 162 titluri pe diferi­ inte şi după predarea lecţiei
zonului rece, referlndu-ne Ia desfăşoară cu destulă incon­ cesare întîrzie să sosească. a livrat pentru sectorul de te teme, corespunzător dis­ la care trebuia sâ fie utili­
sfera producţiei materiale, secvenţă. O bună parte din Pentru materialele specifice a transport de la Exploatarea ciplinelor de predare. zată.
sînt constructorii. Precipitaţi­ cadrele de la punctele de lu­ fost trimis un delegat la Bu­ minieră Lupeni o maşină Die­ Firesc ar îi ca filmoteca In asemenea condiţii, fil­
ile şi frigul, se transformă su­ cru au găsit răgazul elaboră­ cureşti, care se pare că va re­ sel modernă. Printre altele ea să devină un auitor preţios mul nu este valorificat inte­
bit în factori ce diminuează rii acestor documentaţii, ex­ zolva problema. Ce se întîm- a fost prevăzută cu un scaun a) fiecărei şcoli, al fiecărui gral, ca mijloc principal de
potentele de muncă, trenînd cepţie îâcînd doar Iotul de la plă însă cu agregatele mine­ tapisat, cu un perete din ma­ cadru didactic, concretizat în modernizare a lecţiei, ci mai
ritmul zilnic de execuţie, dacă Crăciuneasa. Acţiunea însă s-a rale care vor trebui să se terial plastic care să permită creşterea pronunţată a efi­ mult întîmplâtor, neorgani­
nil sînt întîmpinate cum se împotmolit la nivelul şantie- strîngă în stocuri importante ? mecanicului o vizibilitate în cienţei lecţiei. Asta în prin­ zat. De aceea, sînt necesare:
cuvine Volumul mare de lu­ La ora actuală şantierul nu spatele maşinii şi o protecţie cipiu. fiindcă în ciuda frec­ — consultarea atentă in
crări, sarcinile economice în­ dispune nici măcar de canti­ împotriva curenţilor de aer venţei expresiei „audio-vi- şcoli a catalogului filmotecii
credinţate însă, nu permit a­ tăţile minime necesare prepa­ din mină, becuri de semnali­ zua!“, filmoteca didactică a­ şi alegerea acelor titluri ca­
cest lucru. De aceea lunilor rării şi turnării beloanelor în- zare cu două faze şi altele re un număr foarte reslrîns re corespund temelor lecţi­
octombrie-noiembrie li se im­ La T. C. M. M. tr-o singură zi. Cercetînd si­ Cind au auzit de toate acestea de „clienţi**. De la începutul ilor la diferite obiecte;
primă, paralel cu mersul pro­ tuaţiile scriptice de la şantier mecanicii din sector s-au bu­ anului şcolar pînâ în prezent — trimiterea de solicitări
ducţiei de baza, un adevărat se relevă imposibilitatea de ca­ curat. Bucuria lor însă a fost au fost solicitate pelicule trimestriale concrete, cu ti­
caracter pregătitor. Cum s-ar re dau dovadă unii furnizori, de scurtă durată. De ce ? Ma­ doar de către Liceul 11 ia. Li­ tluri şi date calendaristice
spune, se pregăteşte avanpre­ rului din considerente demne întreprinderea de cariere şi şina a fost descompletată de ceul şi $coala generală Si- extrase din planificările pro­
miera producţiei unui nou an. de neluat în seamă (lipsă de balastiere Arad. prin con­ unele piese fără nici un mo­ meria, Liceul pedagogic De­ fesorilor ;
Cam aşa stau lucrurile şi la timp, în principal) S-au dat tractele nr. G şi 34, s-a obli­ tiv. Scaunul tapisat a fost în­ va. liceele din Ghelar, Lu­ — maximă operativitate in
şantierul T.C.M.M. Teliuc. In însă asigurări din partea şe­ gat să livreze 11 500 m.c. ba­ locuit cu nilul improvizat din- peni. Alba lulia. Haţeg. „De- primirea şi expedierea fil­
condiţiile specifice de muncă fului de şantier, tovarăşul ing. last. Din cantitatea contracta­ tr-o seîndură, iar în locul be­ oebal'* Deva etc. Numeroase melor.
ale acestei unităţi trebuie re­ loan Marinescu, că pînă la tă constructorii s-au ales cu cului electric cu două faze a şcoli dotate cu aparate de .. Tn felul acesta vom eli­
zolvate în mod expres mai sfîrşitul lunii totul va îi re­ vreo 1700 mc expediaţi pe la fost pus unul cu o singură fa­ proiecţie s-au mulţumit., sâ bera expresia „audio-viz.uaT
multe aspecte: documentaţia zolvat deplin. Cu o singură începutul lunii octombrie. De ză. Spre nedumerirea meca­ le înregistreze în inventar. de caracterul ei festiv. Fiind­
tehnică privind organizarea condiţie am preciza n oi: ur­ atunci livrarea s-a împotmo­ nicilor şl plasticul* de la pe­ — Trebuie să folosim fon­ că dacă „audio" este accep­
pe timp friguros şi sporurile gentarea centralizării datelor lit, zace într-un punct mort. retele din spatele maşinii a fost dul de filme — ne-a mărtu­ tat într-un fel (auzim doar
ce se aplică lucrărilor în a­ intr-un proiect general de or­ Pe lista datornicilor se înscriu luat înainte ca aceasta să fie risit tovarăşa Valeria Horo- alîtea despre mijloacele nu-
ceastă perioadă şi aprovizio­ ganizare. la loc de „cinste" O.R.A.D. dată în exploatare. Mecanicii vitz, responsabila filmotecii. dio-vizuale!), cel de-al doi­
narea materialelor specifice. Dacă în privinţa întocmirii Banat şi O.R.A.D Oltenia. Din se întreabă pe bună dreptate Vâzînd că şcolile nu ne soli­ lea termen, „vizual", este lip­
. Urmărind cum se rezolvă documentaţiilor s-n făcut cît 8.400 mc şi respectiv 5000 mc a cui este această „soluţie in­ cită pelicule, am hotărit să sit de acoperirea necesară
Tcliuc : La Încărcare, aulobasculanto stă cel mult un mi­ practic aceste probleme ne de cît ceva, nu acelaşi lucru balast n-au livrat nicî măcar genioasă" care le creează greu­ le expediem noi, prin poş­ (vedem mai pul in ceea ce se
nut şi jumătate — două. permitem unele considerente. se poate spune despre modul o pietricică Din această cau­ tăţi în muncă ? Stăm şi noi pe tă (!). face în realitate !). Ar fi pă­
ză şantierul trece printr-o pa­ recepţie şi solicităm răspunsul S-ar putea crede că filmo- cat ca o noţiune atît de mo­
să neagră, are frecvente per­ conducerii sectorului transport leca nu este cunoscută. Dar dernă, atît de îndrăgită în
turbaţii în producţie, stagnări al E. M. Lupeni. Dar mai ales listele cu titluri de filme au toate rapoartele şi şedinţe-'
In localităţile din raza ora­ Din sfera actualelor noastre şi alte Inconveniente de ordin aşteptăm ca- deficienţa semna­ fost expediate din timp sec­ le, să fie înjumătăţită în con­
şului regional Hunedoara se preocupări, mai amintim şi economic. Gindindu-ne la con­ lată să fie înlăturată cît mai ţiilor de învâţâmînt, în con­ textul activităţii cotidiene.
desfăşoară în aceste zile adu­ Obiective realizate grija pentru darea în folosin­ operaliv. sfătuirile cadrelor didactice T. ISTRATE
nări populare ale cetăţenilor, ţă a unor magazine săteşti în secinţele generate de aseme­
pentru votarea contribuţiei vo­ sale de munte, cum sînt Buni- nea anomalii ni se pare re­ L
luntare pe anul viitor. Se cu­ la şi Ruda. care se află în pli­ probabilă atitudinea acestor
vine cu acest prilej să amintim nă construcţie, cît şi altele. furnizori. De aceea se impun
că o dată cu creşterea nivelu­ prin contribuţia Este adevărat că pe raza o­
lui conştiinţei lor, aportul lo­ raşului nostru mai sînt unele măsuri grabnice care să con­
cuitorilor Hunedoarei şi împre­ lucrări, care deşi au fost votate tribuie la lichidarea unei ase­
jurimilor sale la realizarea u­ de cetăţeni, n-au putut fi rea­ menea stări de fapte. Desigur,
nor obiective de interes co­
mun. s-a făcut tot mai simţit. cetăţenilor lizate la timp, fie din vina sfa­ un cuvînt greu de spus îl are
turilor populare, fie din cea a
Ei au acordat un sprijin pre­ locuitorilor care nu şi-au res­ insâşi conducerea şantierului.
ţios la electrificarea în anii pectat angajamentele luate în Eforturile ei vor trebui însă
noştri a 45 localităţi aparţină­ parţinătoare Hunedoarei — de Mergînd în continuare pe li­ -adunările populare. De aceea, conjugate mai sistematic cu
toare oraşului, la construirea a împrejmuirea şcolilor din Cri- nia iniţierii unor acţiuni gos­ considerăm necesar să fie mo­
33 şcoli noi şi 26 cămine cultu­ şenî, Strei-Sâcel, Arâneş, podăreşti, menite să înfrumu­ bilizate forţele existente, pen­ intervenţia hotărită a T.C.M.M,
rale. Numai în cursul acestui Socet şi Râcâştie, de 1.400 mp seţeze localităţile noastre, Sfa­ tru accelerarea lucrărilor râ­ Bucureşti care are obligaţia
an, s-a lucrat pentru a se da trotuare la Batiz şi Streisin- tul popular al oraşului regio­ mase în urmă. să acţioneze, prin mijloacele
in folosinţă 41 obiective con­ georgiu-Călan şi altele nal Hunedoara, în colaborare ce-i stau la dispoziţie, pentru
struite cu ajutorul contribuţiei Concomitent, pentru înfru­ cu organizaţiile de masă şi ob­ Ţinînd seama de situaţia e­
băneşti a cetăţenilor. între care museţarea localităţilor, cetăţe­ şteşti, a întocmit un plan pen­ xistentă. adunările populare curmarea acestui neajuns.
o sală de clasă la Ulm, o şcoa­ nii au participat )a diferite ac­ tru plantarea a 11.000 arbori. pentru votarea contribuţiei ce­
lă generală de 8 ani în Topli- ţiuni de muncă patriotică i­ Conform acestui plan, aproape tăţenilor din localităţile ce a­ A. OARGA
ţa la care au dat sume impor­ niţiate de sfatul popular. In­ zilnic sînt organizate în aces­ parţin oraşului Hunedoara tre­
tante ş» cetăţenii satelor Hăş- tre acestea se înscriu construc­ te zile, acţiuni la care partici­ buie bine pregătite, astfel ca să
dău. Dâbîca, Vălar şi Dealul ţia a 10 km. de drumuri, între­ pă mii de oameni, tineri şi vîr- devină un factor mobilizator al Baza de recepţie din
Mic etc. ţinerea şi repararea altor 80 stnici. In acelaşi timp, la Cinl- maselor la înfrumuseţarea Dobra. Şeful de bază
O parte dintre lucrările vo­ km., întreţinerea unor porţiuni pâz, Cutln, Dumbrava, Arâ­ continuă a localităţilor noastre Gheorghe Tira împreună
tate a se da în folosinţă anul de aproape 5 ha zone verzi, neş, Socet, Ulm şi Cerbâl — cu noi obiective de interes ob­ cu şeful de depozit Ion
acesta au fost şi terminate construcţia şi repararea unor sale de munte — se fac pre­ Tatu şi laboranta Felicia
Este vorba de căminele cultu­ poduri, amenajarea a 3 baze gătiri în vederea introducerii ştesc. la creşterea nivelului de Ţîra analizînd gradul de
rale de la Vadul Dobrii — cea sportive şi altele. în valoare de în anul viitor a curentului e­ viaţă al cetăţenilor. umiditate al unui nou
mai îndepărtată localitate a- 1 441.000 lei. lectric. transport de porumb,
VIORFX RACEANU
sosit din cooperativele a­
preşedintele Comitetului gricole de producţie.
executiv al Sfatului popular
al oraşului regional
Hunedoara

Kâsvi ce rStpund actualelor ceaf ă FONDURILE BĂNEŞTI— FOLOSITE în vederea înfiinţării unei
plantaţii de viţă de vie. In­
tenţia esle desigur salutară.
Dar cum s-a materializat ea ?
nităţile industriale să-şi în­ materiale ce riu-şi găsesc între­ ghe Todea şi ceilalţi partici­ Din creditele aprobate s-au u­
tocmească planuri de aprovi­ buinţare, unele dintre ele fiind panţi la discuţii au subliniat tilizat 76.000 lei. procurîndu-.se
zionare reale, bine argumenta­ piese de schimb pentru utila­ oportunitatea măsurilor luate şi plonlîndu-se, în primăvara
te, fiind astfel barată calea for­ je deja casate şi care in alte de plenara C.C. al P.C.R, ele CU EFICENTÂ M A X IM Ă ! acestui an. 32.000 bucăţi viţe.
mării stocurilor supranormat!- unităţi nu se folosesc*. avînd corespondenţe în toate Noua plantaţie a fost aproape
ve ce imobilizează fondurile In centrul dezbaterilor pur­ compartimentele de activitate părăsită însă, ncaplicîndu-i-se
băneşti. In această direcţie în­ tate în plenara lărgită a comi­ ale întreprinderii. Aplicarea Analiza actitivilălii econo­ partea unor factori însărcinaţi sau valorifieatori, cl de scurt a cheltuielilo!. Valoarea nicî o lucrare de înlreţinere.
treprinderea noastră are o ex­ tetului de partid s-a situat pre­ lor va duce la sporirea conti­ mice desfăşurate in cooperati­ sâ vegheze la buna păstrare contabilii şefi. Proce­ utilajelor — greble mecanice, Astfel acţiunea este compro­
perienţă nu tocmai bună. Da­ ocuparea pentru ridicarea con­ nuă a producţiei de- minereu, vele agricole pe cele trei tri­ şi gospodărire a avuţiei co­ deu) respectiv nu se poate sol­ cositori, hrănitoare penlru pui misă. iar creditele vor trebui
torită unor planuri superficial tinuă a eficienţei economice a la îmbunătăţirea calităţii lui. mestre care au trecut din a- operatorilor. Ne vom referi In da decît cu crearea de plu­ şl porci — procurate pînâ In rambursate din alte surse de
întocmite, în cursul anilor activităţii de producţie. Tova­ la reducerea cheltuielilor, câî cesl an scoate în evidenţă o cîteva din aspectele mai sem­ suri sau minusuri în gestiune. începutul acestui an şl nefo­ venituri ale unităţii.
s-au acumulat în stocuri supra- răşii Marin Mihalache, Virgil principale de rentabilizare a Sint sugestive exemplele ne­
normative cantităţi mari de Bitner, Corinda Voicu, Gheor- întreprinderii. serie de aspecte negative care, nificative losite. se ridica ta pesle 85.000 Exemplele de genul celor n-
în final, influenţează nefavo­ O gravă deficienţă, la prima gative oferite de unităţile a- lei în cadrul cooperativelor a­ rălaie ar putea continua. Toa­
rabil situaţia financiară a u- aparenţă putînd fi considerată mintile, la flecare dintre ele gricole din raionul Brad. Râu te reliefează că existenţa ca­
Sensurile m a jo re a le gestiunii mai multor coopera­ ca o treabă minoră, este mo­ constatîndu-se, cu ocazia ulti­ este insă că s-a continuat şi în nalelor risipei şi ridicarea a
nitâţilor. In urma verificării
melor revizii efectuate, minu­
acest an achiziţionarea unor
fel şi fel de bariere în calea
tive agricole, s-a constatat o dul defectuos de aplicare a vi­ suri în gestiune a căror va- astfel de utilaje, a căror va­ creşterii eficienţei activităţii
zei de control preventiv. La
sistematizării lo c a lită ţilo r ru ra le creştere a pagubelor pricinuite cooperativele agricole din Cal­ loare a sppril cu aproape 16.000 economico-financiare a coope­
lei. Se pune fireşte întrebarea:
avutului obştesc, o mărire a
rativelor agricole îşi trag seva
volumului debitelor de pro­ da, Alba, Mieeşti, Benic ele. rum este posibil ca sumele din insuficienta răspundere pe
acest lucru se face după efec­
ducţie şi din investiţii. Firesc In cooperativele deslinate acumulării sâ fie »-
lorilor caracteristici. Acestea In contextul general al mă­ specialitate categoriile de fo­ tuarea operaţiunilor economi­ mobilizate în obiecte, mate­ care o manifestă unii contabili
vor trebui sâ fie profilate pe surilor ce se vor Jua se va ur­ losinţă a terenului agricol, lu­ este ca pe măsură ce unităţile ce. Practicîndu-se un astfel de riale sau utilaje rare nu aduc şefi şi consiliile de conducere
ramuri de producţie. în func­ mări să se valorifice particu­ crările de hidroamelioraţii etc. progresează, astfel de fenome­ procedeu este exclusă de la agricole nici un venii cooperativelor u-
ţie de factorii pedoclimatici, larităţile geografice ale teri­ Printre problemele ce trebuie ne sâ fie înlăturate, sâ se ma­ bun început posibilitatea de a gricole ? Răspunsul nu poale ale unilâţilor faţă de îndepli­
nifeste puternic spiritul opi­
vor trebui sa distribuie raţio­ toriului, prin tratarea atentă rezolvate trebuie să se situeze niei cooperatorilor împotriva preveni unele cheltuieli ne- fi nilul decît superficialitatea nirea sarcinilor re II s-au în­
nal şi eficient amenajările zo­ a cadmlui natura), ca element cu prioritate şi aceea privind economicoase, dc a înlătura şi uşurinţa cu ^nre gîndesc cel credinţat de către adunările
otehnice. sâ cuprindă lucrări­ de compoziţie, ncordînd expre­ îmbogăţirea fondului topogra­ actelor de diminuare a avu­ tendinţele de pâgubire a uni­ loare se ridică la cîte 0.800­ ce angajează utilizarea fondu­ generale ale cooperatorilor.
le de hidroamelioraţii, de com­ siei arhitecturale rolul deter­ fic, în prezent foarte redus, tului obştesc, să existe un con­ tăţilor cooperatiste. Atunci nu 13.100 lei. Ele au fost cauza­ rilor băneşti ale unităţilor. Da­
batere a eroziunii solului ş.a. minant, menit să imprime per­ privind localităţile rurale. Da­ trol permonent şi eficient pnn este de mirare că are loc efec­ te de lipsa unor însemnate că astfel de cheltuieli neeco- Dînd dovadă de exigenţă spo­
Cu ocn/.in elaborării studiului sonalitate fiecărui sat prin pre­ tă fiind amploarea acţiunii, intermediul contabilităţii asu­ tuarea unor plăţi nelegale, că cantităţi de materiale pentru nomieoase 'ar fi suportate dc rită faţă de apărarea avutului
de sistematizare a raionului lucrarea cu fantezie a detali­ consider necesară organizarea pra desfăşurării proceselor e­ chiar contabilui şef de la construcţii, de diminuarea fără cei in cauză desigur că s-ar obştesc, uniunile cooperatiste
llia. absenţa prevederilor me­ ilor constructive şi artistice pe plan central h unor ridi­ conomice C.A.P. Benic şi-a decontat a- acte justificative a efectivu­ evita pâgubirea avutului ob­ au datoria sâ urmărească în-
nite sâ precizeze aspectele de tradiţionale. cări acrofolograiuctricc, cu Acest lucru ridică în faţa bonamcntul lunar din dispo­ lui de animale, efectuarea de ştesc.
mai sus, cît şi evoluţia ulteri­ Obiectivele de investiţii vor concursul unităţilor specializa­ contabililor şefi şi a responsa­ nibilităţile unităţii. Cît pri­ plăţi Ilegale etc. deopronpe recuperarea tuturor
oară a evenimentelor din ac­ fi deci stabilite cu prioritate te, după o anumită eşalonare bililor de sectoare sarcini de veşte întocmirea actelor pri­ Un alt aspect care vădeşte O pîrghie importantă de pagubelor şi să desfăşoare o
tivitatea agricolă, a determinat in acele localităţi rurale, care pe etape şi urgenţe. Organi­ mare răspundere privind în­ mare de consum seminţe, fu­ lipsa spiritului gospodăresc creştere a eficienţei activită­ muncă susţinută |>entru îmbu­
în mare măsură infirmarea so­ în urma studiilor de sistema­ zarea in viitor a unor schim­ tocmirea corectă sj la timp a raje sau îngrăşăminte, este o este şi utilizarea nejudicioasă ţii cooperativelor agricole o nătăţirea muncii de evidenţă
luţiilor preconizate de noi în tizare. vor deveni centre de buri dc experienţă, în cadrul documentelor primare, înre­ raritate cînd ele sint certifi­ a fondurilor destinate acu­ constituie utilizarea judicioasă
urma unei munci îndelungate. comună sau vor avea perspec­ anumitor simpozioane sau con­ gistrarea operaţiunilor econo­ cate prin semnătura specialiş­ mulării în cooperolivele agri­ a creditelor acordate de stat. şi control, în scopul de a face
Concluziile care vor rezulta tive de dezvollare. sfătuiri, precum şi organiza­ mice în momentul în care s-au tilor deşi aceasta este una din cole. Formarea de stocuri fără Se întîlnesc însă razuri cînd ca aceste mijloace să devină
din studiile ce se vor între­ In această activitate de vas­ rea unor analize critice a so­ produs, verificarea faptică a obligaţiile lor elementare. întrebuinţare dovedeşte o o­ acestea, datorită neglijenţei şi instrumente eficiente în acţiu­
prinde de acum înainte vor te proporţii vor trebui să-şi a­ luţiilor propuse, în cadrul n- conţinutului fiecărui act. Cu Situaţii cu totul aparte se rientare greşită din partea con­ nepăsării, în loc să se transfor­ nile întreprinse în scopul con­
servi în continuare acţiunii de ducă aportul, pe lingă specia­ nor consilii, cu larga partici­ toate că s-au făcut paşi în­ întîlnesc la cooperativele agri­ ducerilor unor unităţi coope­ me în surse de venituri, ge­
stabilire a viitoarelor comu­ liştii din D.S.A.P.C.. şi specia­ pare a factorilor interesat), semnaţi înainte în această li- cole din Sohodol. Dumbrava ratiste. care nu urmăresc ca nerează pagube, (ală un exem­ solidării econonuco-organizato-
ne şi sale. iar apoi la siste­ vor genera climatul care sâ a­ rccţie, există incâ numeroase şi Ruda, unde documentele fiecare leu să fie investit efi­ plu de acest fel. Cooperatorii rice a cooperativelor agricole.
matizarea fiecărei comune şi liştii din agricultură, caro vor sigure obţinerea unor rezol­ exemple ce demonstrează lip­ primare nu se întocmesc de cient, să fie fructificat prin recu­ din Roinos au solicitat cre­
fiecărui sat. determina pe baz.ă de studii de vări din ce în ce mai bune. sa de gindire economică din către brigadieri, magazineri. perarea înlr-un termen cît mai dite în valoare de 120000 lei N. TfRCOR