Page 93 - Drumul_socialismului_1967_10

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3? 87
tfJSOUCS ■ B B B H B B n

MAI MULTĂ GRIJĂ EDUCĂRII

„Carnavalul
NOULUI MEMBRU DE PARTID C & a ţie re a

recoltelor

T infirul A drian Bota de la va ajunge tînârul comunist Dar comunistul A drian Bota
atelierul de m atriţe al F a b rl-, sâ-şl valorifice mai bine po­ păstrează răspunderea fală de bogate*4
eii „Refractara" din Alba Iu- tenţialul de muncă, cum îl o sarcină veche. De doi ani i ă a m n e i
] ia, este bun muncitor. Nu de îndrum ă şl îl controlează or­ este membru al biroului orga­
puţine ori .şeful echipei, Ioan ganizaţia de partid să atingă nizaţiei de bază U T C. şi răs­
Solomon, i-a încredinţat răs­ acest ţel I punde de educaţia comunistă
punderea să participe în lo­ Un lucra bine început, me­ a tineretului. Am discutat cu Astăzi după-amiază, la L i­ Dansează frunzele în vînt
cul lui la recepţia anum itor rită atenţie şl în continuare el despre felul cum îşi înde­ ceul din Ghelar va fi săr­ o horă ruginită.
lucrări. Comuniştii ce-1 încon­ pentru ca el să fie finalizat. plineşte această sarcină, des­ bătoare. In încăperi împodo­ Desprinsă parcă dc pămînt,
joară au văzut că este un tî- Din cele discutate cu şeful de pre proiecte viitoare, despre pădurea despletită
năr cu mari perspective de echipă şl cu secretarul orga­ ajutorul şi îndrum ările p ri­ bite cu roadele păm întului
dezvoltare. La cererea Iul l-au nizaţiei de bază, tovarăşul Tra- mite din partea organizaţiei — de la spicele de gnu cu sc-nalţă lacomă spre ccr, -
p rim it în rîndurile lor. Cei ian Petric, rezultă însă că nu de partid. Ce urn aflat ? Că bobul p lin pînă la merele zăludă şî uşoară,
care lucrează cu el în echipă, s-a făcut nim ic pînâ acum. au fost făcute „cîndva" prelu­ tra n d a firii — se vor în tîln i cercînd să prindă din eter
cît şi -ceilalţi, l-au învăţat pe Nu s-a gîndit nim eni la ce crări de articole din presă, că purtători ai cravatelor roşii, cc-a mai rămas din vară.
tînârul Bota numai lu cruri trebuie făcut în continuare cu despre alte acţiuni educative
bune. I-au im prim at în con­ el. cu tineretul, aici nu se mai părinţi, activişti ai organi­ S IL V IA FAUR
ştiinţă o înaltă răspundere fa ­ — Nu !-aţi încredinţat nici ştie de multă vreme. Corn a- za ţiilor de pionieri din ora­ Crişcior
. tă de muncă. A fost ajutat să măcar o sarcină care sâ-1 mo­ tît a putut să spună el des­ şul Hunedoara şi satele a-
înţeleagă mai bine prevederi­ bilizeze mal m ult, să-şi valo­ pre 'activitatea biroului orga­ parţinăloare Gheţarului In
le Statutului, politica internă rifice mal bine aptitudinile şi nizaţiei U.T.C. pe linia edu­ decorul feeric al toamnei în­
şi externă a partidului şl sta­ elanul tineresc ? cării tineretului. Prea puţin
tului nostru, cum să-şi cuce­ fată de cerinţele şi posibilită­ cărcate de bogăţia rodului,
— Deocamdată nu, a răs­
rească prin muncă şi compor­ puns tovarăşul Petric. Nu i-am ţile existente ! se va desfăşura un original
tare exemplară prestigiosul ti­ încredinţat nici o ^sarcină, nu Organizaţia de partid tre­ carnaval, ce va fi totodată U m n m n ţ ă
tlu de comunist. $1 acest eve­ i-am făcut nici o recomandare buie să-) ajute pe tînârul co­ un schimb de experienţă
niment, l-a tră it către sfîrşitul concretă ca să urm ărim dacă m unist să facă mai m ult. să
lunii august. se ridice la înfdţimea cerin­ pentru activiştii organizaţi­
ţine cont de ea sau nu. Poate ilor dc pionieri O, dacă aş şti
A trecut, ce-1 drept, puţin că ar fi bine să-şi continue ţelor. Pentru c itito rii de toate vîrstelc standurile lib ră riilo r din la rostirea căror cuvinte,
tim p de atunci. Suficient însă studiile. E treaba lui şl îl p ri­ Deva oferă cu generozitate cartea preferată. plutind firesc
pentru a ne întreba pe cel căi veşte. I. CIOBANU fo to ; N. MO LDO VEANU
în anotim pul acesta de ceară şi fum,
lum inile sufletului tău s-ar desprinde
lunccînd statornic pe al dragostei drum,
„Sf. Nicolae" din Schel şi la ce capăt nu are
„Reuniunea de gimnastică şi şi pe care m-aş vrea
Cu prisicipalis in­ cintâri", profesor la gim na­ copac înalt cu ram uri bogate
ziul şi şcoala reală de fete,
concerlist şi compozitor. De ori fintînă cu ape limpezi şi reci
dicatori depâsiţi epoca Braşovului se leagă în care să-ţl răcoreşti buzele, ochii fie rb in ţi
momentul reprez.entării ope­
in clipa cînd treci.
In Şipotele Sucevei, pito­ melodia populară „M ăi cio- manifestat puternic prin dis­ re de sub Jugul asupritor retei „C rai nou" cu artişti a-
rească comună din creierul bane de la oi", care-] slâpî- cursuri, poezii, articole pen­ austro-ungar. Astfel, in ca­ matoi i din localitate, eveni­ O, dacă aş şti...
F rin lr-o scrisoare trim i­ Carpaţilor, de unde izvorăsc nl pînâ aproape de moarte, tru liberlale, independenţă litate de preşedinte activ al ment de mare im portantă T ulburătorul clntcc, înaltul,
să rcdacţrci, corespondentul apele Moldovei şl Sucevei, şi din intonaţiile căreia vn şi unire. Serbarea s-a înche­ societăţii „Arboroasa", C i­ pentru întreaga istorie a m u­ din trupul meu ar ţişni
noslru voluntar, Nicu Sbu- s-a născut în octombrie 1853 crea aria „C opilită de la iat cu o horă uriaşă in m ij­ prian Porumbescu a fost a­ zicii româneşti.
cliea, din Haţeg, ne anunţă Ciprian Porymbescu, fiind munte" din opereta „Crai locul căreia se găsea taraful runcat în închisoare, pentru Dar munca istovitoare pen­ lim pezit dc apele de lum ină
că m em brii cooperativei al doilea din cei nouă copii nou". alcătuit din 30 muzicanţi con­ ideile sale progresiste. „D in tru trupul şubrezit prin în­ nle celei dinţii, adevăratei zi.
meşteşugăreşti „R etezatul'*. aj preotului Iraclie Porum- Cu prilejul sta b ilirii tată­ duşi de renum itul poet şi cîn- temniţă a adus cu sine ger­ chisorile habsburgîce l-a fo r­
au înscris în palmaresul în­ bescu. Prieten cu Aron Pum­ lui său ca paroh în salul tăret al viorii. In toiul jo ­ menul m o rţii1' scria, mai tîr- ţat pe C iprian Porumbescu N IC O LAE D tiA G A N
trecerii socialiste un suc­ nul, Vasile Alecsandri şi al­ Stupea, C iprian Stabileşte le­ cului din m ulţim e s-a des­ ziu, cu durere, tatăl său. să plece în rtalia spre a-şi Deva
ces deosebit : îndeplinirea ţii, Iraclie Porumbescu a fă­ gături atît de puternice cu prins Ciprian Porumbescu Ca student al conservato­ căuta sănătatea. La Nervi, pe
plamHui pc 10 luni Ia indi­ cut parte din generaţia de lăutarii satului, ineît nu s-a m alul M ă rii Mediterane, boa­
catorii principali — produc­ cărturari care au participat s fiit de multe ori să cînte la nu s-a am eliorat de loc,
ţia marfă, liv ră ri către fon­ activ la mişcările politice şi „de-a valma cu ei", după V .... fiindcă C iprian Porumbescu
dul picţii, beneficii şi în­ sociale de ia 18-18. propria-i expresie. Iată în n-a dispus de banii necesari
cheltuielilor m ult prea costi­
călţăm inte comandă — cu Susţinător al ideilor îna­ această privin ţă un fapt Mtmm comemorativ sitoare pentru în grijirea me­
intate ale lui Bălcescu. po­ demn de am intit pe tim pul
I I zile înainte de termen. dicală.
trivn ic sam avolniciilor săvîi- cînd Ciprian încă nu îm p li­ I
Este rodul unei preocupări şite de capii bisericii din a­ nise 18 ani. S-a înapoiat în ţară grav
susţinute pentru aprovizio­ cea vreme, Iraclie Porumbes- La 15 august 1871, în tin ­ bolnav şi după cîteva luni de 1.100.000 tei venituri
narea rilm ică cu m aterii şi cu şi-a educat copiii în acest sa şi frumoasa pajişte din care. luînd vioara din mina rului de 'muzică din Viena. suferinţă, a m u rit la Stupea
sp irit de luptă pentru drep­ în dimineaţa zilei de 6 iu ­
materiale, folosirea cît mai fala m ănăstirii Putna era lui V indircu, a începui a cîn­ a activat inten3 în cadrul so­
tate şi libertate, de dragoste nie 1883. C iprian Porumbes­ din zootehnie
deplină n tim pului dc lu ­ pentru popor şi creaţia sa. plină de m iile de oameni ve­ ta, conducînd „banda lăuta­ cietăţii „România Jună;', un­ cu a dispărut în vîrstâ de
niţi din toate colţurile lo­
rilo r". In aplauzele tuturor
cru, \iny.arca operativă a Cînd micul Ciprian a început cuite de romă ni. Se sărbă­ la sfirşilul horei, se îndreap­ de a înjghebat un cvartet numai 29 de ani Iăsîndu-ne
vocal, un cor şi o mică or­
produselor şi organizarea să îndrăgească muzica, preo­ torea îm plinirea a 400 ani tă spre tatăl său excJnmmd chestră. Aici compozitorul a o moştenire muzicală vastă Cooperatorii din Oră.şlic Ici din livrarea păsărilor,
tul Iraclie Porumbescu a că­ şi valoroasă (peste 200 de
cit mai judicioasă a muncii de la ridicarea de către Şte­ fericit : „Tată, am cîntat Da­ publicat, pe cheltuială pro­ şi-au prevăzut să realizeze, laptelui, lin ii şi cărnii dc
utat să-i satisfacă setea de compoziţii, in aproape toate
Aproeiori deosebite se frumos. I-a adus acasă pe fan cel Mare a lăcaşului ră­ cici întregi'*. prie. valoroasa „Colecţiune genurile !). Opera lui repre­ în acest an, 1 250.000 Ici ve­ bovine.
pol aduce colectivelor sec­ lăutarii satului, spre a-1 fa ­ mas pînă astăzi un monu­ C iprian Porumbescu a de­ de cîntece sociale pentru stu­ zintă pentru cultura noastră n itu ri dc pc urma v a lo rifi­ G rija pc caic au acordat-o
ment de artă. întrunirea, cu venit în scurt tim p un nume denţii rom âni", culegere ca­ cării produselor animale, ce­ cooperatorii creşterii anim a­
ţiilo r confecţii categoria I m iliariza pe Ciprian cu mu­ un larg caracter naţional, a de rez.onanţâ în cercurile ro­ re numără printre alte lu ­ muzicală o hotărîtă orienta­ ea ce reprezintă peste 50 Ia lelor tc-a permis să realize­
pentru bărbaţi, confecţii zica . populară. adunat Ia un loc pe toţi fru n ­ mâneşti din im periul hab- crări ,,Pe-al noslru steag4', şi re pe diurnul va lorificării sută din totalul ven itu rilo r ze permanent venituri bă­
pentru femei, lenjerie, fie­ Avea numai cîţîva anişori taşii vieţii politice si cultu­ sburgic. începe să compună X în le cu ) trico lo ru lu i'1. folclorului în cele mai diver­ unităţii. Prevederile planu­ neşti, ceea cc a creat şi. po­
cînd tatăl său î-a cumpărat rale a ţârii. se genuri şi forme muzicale. lui la capitolul respectiv sini
rărie, tînichigei ic, tâbâcâ- lucrări cu caracter patriotic întors în ţară. la Braşov sibilitatea acordării de a­
o vioară mică, pe care scîr- Eminescu, Slavici, ICogâl- afirm îndu-se ca un partizan aproape îndeplinite-dc pe a­ vansuri băneşti lunare la
rie şi tapiţerie. are o activitate m ultilatera­ Prof. TIB E R IU BARDAN
ţîia zilnic şi cînta din gură niceanu, A. D. Xenopol au deschis al luptei de elibera­ lă : d irijo r la corul bisericii Liceul „Dcccbal" Deva cum, încasîndu-se 1.100.000 ziua-muncă.
numeroase propuneri şi suges­
tii. Glicorglie Onica, şeful ser­
FACTOR N A M ZATDR propus sa sc studieze poKibili-
a
viciului organizarea muncii
tulea reducerii num ărului dc
(Urmare din pag 1) lucrărilor dc investitij la ajus- răla că larmele rigide, inopc- reţele lurifure dc la 13 cile sint
taje, care au devenit puncte de rativo, stabilite între conduce­ în prezent, la l M uncitorii fe­
N eajunsurile existente in a­ strangulare, va permite folo­ rea com binatului şi organele roviari din combinat să fie sa­
provizionare au fost sublimate sirea lam inoarelor la întreaga intermediare, au general feno­ larizaţi după crite rii specifice
şi de tovarăşul Glicorglie Pa- lor capacitate, factor determ i­ mene de birocratism inexplica­ muncii lor, ţinindu-sc scama
vcl, şeful sectorului cocserie nant in respectarea disciplinei bile. (I C.S. Hunedoara a fost de modul cum sint deservite
de la U.C C. care a spus : „tute­ contractuale. In tru c îl actualele aprovizionată cu diverse pro­ secţiile productive.
la m ăruntă din partea m iniste­ baze de desfacere sînt destul fite de laminate dc la Oradea, Dezbaterile care an avut loc
ru lu i ne-a afectat şi pc noi în de modeste şi nerentabile, pro­ deşi erau produse dc C.S H u­ cu activul dc partid din C S.
sensul că balanţa dc cărbune pun ca în cadrul centralei in ­ nedoara), Luînd în dezbatere Hunedoara au avut un carac­
a fost inlocm ită defectuos. Aşa dustriale, din care va face prevederea din proiect cu p ri­ ter dc lucru în cadrul cărora
sc explică existenţa in depo­ parte combinatul nostru, să vire la rolul si misiunea cer­ in iţia tiva şi priceperea sidcrm -
zitele com binatului >a celor fie organizate baze m ari dc cetării şti ini. ilice, mai m ulţi glşlilo r şi-au găsit un larg cîmp
GO.OOO tone de cărbuni in fe ri­ desfacere a m etalului, care să şefi de secţii şi conducători au dc afirmare.
ori cc sc depreciază cu fiecare se ocupe efectiv de satisface­ subliniat necesitatea ca aceste In încheiere, participanţii la
zi. Evident că folosirea lor rea comenzilor mici. Aceasta organisme să fiinţeze pe lin ­ dezbateri au trim is o telegra­
compromite de Ia bun început ar duce Ia dcscongcsliunurca gă centrala industrială şi să sc mă C C. al P C R., personal to­
rezistenţa cocsului". spaţiului de producţie şi fa in­ autofinanţeze din veniturile varăşului Nicolae Ceauşeseu.
Deşi în acest an combinatul tensificarea ritm u lu i dc lam i­ proprii pe care le realizează, în care îşi exprimă deplina în­
şira îndeplinit obligaţiile faţă n a re 1. prin cercetările efectuate. Mcr- credere şi loiala adeziune faţă
de m arii consumatori de me­ Problema centralizării şi îm ­ gînd mai in detaliu va trebui de importantele documente a-
tal, problema respectării stric­ bunătăţirii circulaţiei m etalu­ ca însăşi retribuţia materială dopLale de Plenara din 5-li oc­
te a disciplinei contractuale lui a fost reluată şi de alţi a cercetătorului s;> fie legată tom brie n.c- A ctivul de partid
comportă încă multe discuţii participanţi Ia dezbatere, do­ de eficienţa economică a m un­ din combinat, se spune în tc-
contradictorii. pe m otiv că nu vadă că formele de organizare cii lui. legrainâ. asigură conducerea
sint respectate termenele fix a ­ existente nu corespund cerin­ Un punct aparte în cadrul partidului cu sidcrurgiştii hu-
te. Analivînd această problemă, ţelor sporite ale celor peste dezbaterilor l-a constituit îm ­ nedoreni vor depune toate c-
losif Pirvu, inginer şef cu pro­ 1.200 de beneficiari ni com bi­ bunătăţirea sistemului de sa­
bleme de laminare, remarca : natului, Pe bună dreptate in­ larizare existent. Pe baza ex­ forturile, întreaga lor capaci­
„A ctualul sistem de progra­ ginerul Ioan Dobrin, directorul perienţei dobîndile şi a cerin­ tate şi putere dc muncă pen­
mare şi urm ărire a producţiei comercial al com binatului, a- ţelor impuse de.creşlerca pro­ tru înfăptuirea m asurilor pre­
de lam inate este foarte greoi t ducţiei dc metal, s-au făcut conizate.
şi ineficace. El este întreţinut
şi stim ulat de anacronismul u­
nor forme de m ult perimate. Sezonul de
Aspect de lucru din secţia răsucit a Fabricii „Viscoza" din Lupeni. In fotografie: muncitoarea fruntaşa Maria Pu-
vcl, lucrînd la maşină. Există soluţii peirtru o ieşi din
impas. Urgentarea term inării
vînătoare
M inisterul Economici Fo­
nu întâlneşti produsele uzinei restiere a stabilit deschide­
din Cugir. rea sezonului dc vînutoarc
la iepuri şi fazani la dala dc
Diversificarea producţiei s-a 15 noiembrie, pc terenurile
SUFLU NOII Al 1 0 0 îm pletit slrîns cu îm bunătăţi­ date în folosinţă filia le lo r
rea continuă a calităţii ei, du-
cind departe peste hotarele pa­ de vînătoare şi pescuit spor­
triei. în 35 de ţâri ale lum ii, tiv, cu excepţia celor din re­ MMM.
De mal bine de un an, Uzi­ tul de a fi recepţionate şi lu ­ tr-un domeniu mai puţin ex­ inţr-un cuvînt, de tehnicitate faima si pi iceperea m elalui- giunile Banat, Crişana şi
na mecanică Cugir a fost su­ crările cu termen scadent a­ plorat. » scăzută. Cele proiectate si in­ gişlilor lumedoreni. Dacă ţări Maramureş. Pentru aceste
pusă unei vaste chirurgii in­ nul acesta. Am ales de pe lis­ Experienţa, dorinţa unani­ troduse in fabricaţie în u lti­ cu veche tradiţie industrială regiuni, dala deschiderii se­ ■
dustriale de reîntinerire şi fo r­ tă cîteva mai importante : mă de a şti şi cunoaşte s-au m ii 5 ani au cu toiul altă în ­ ca Italia, Belgia, R. F. a Ger­ zonului dc vînătoare sc vn
tificare. Un autentio şantier de noua secţie de sculărie şi tra ­ dovedit cei mai buni sfetnici făţişare. In prim ul rind se manici. Franţa, Japonia etc. anunţa ulterior. Pe fondu­
mare anvergură schimbă în­ tament termic, cele două ma­ în însuşirea şi asimilarea noi­ disting p rin ţi -un înalt grad preferă maşinilc-unelte reali­ rile dc sunătoare gospodă­
făţişarea vechilor hale şi im - , gazii pentru cherestea, mode­ lor produse. Noutăţile s-au de tehnicitate, comenzile sint zate la U.M.C.. înseamnă că rite de ocoalele silvice, vi-
prum ulâ un suflu nou muncii le. lu b rif:anţi, lacuri şl vop­ succedat cu frecvenţă de ne­ dispuse pe panouri separate şi s-au convins de calităţile lor nătoarca In iepuri şl fazani
neîntrecuţilor m etalurgişti. sele, o centrală termică ele. crezut. In răstim pul a numai sint acţionate electro-hidrau- competitive pe piaţa mondia­ este oprită pînă la noi dis­
— Tot ce vedeţi — ne spu­ De remarcat că noua centrală ciţiva ani, au fost concepute, lic. maşinile lucrează în ciclu lă. A păstra neştirbit bunul poziţii.
nea inginerul Nicolae Mareea, termică va asigura in prima proiectate şi introduse în fa­ automat lin ia r şi rectangular, renume de care se bucură
directorul tehnic al uzinei — etapă termoficarea noului o- bricaţie de serie 2li de maşini folosindu-se în construcţia lor marca uzinei şi a-i spori pres­
face parte dintr-un plan ge­ ras ce se înalţă în imediata din care 20 sini maşini-unelte ultim ele noutăţi tehnice : cu­ tigiul. sint cerinţe mereu ac­
neral de dezvoltare, moderni­ vecinătate a uzinei. destinate prelucrării metale­ plaje electromagnetice, dispo­ tuale înscrise pe agenda fie­
zare şi sistematizare cu pers­ In anul viitor, vor/ intra în lor. In nomenclatorul uzinei zitiv de cădere a consolei la
pective de înfăptuire pînă Ia producţie o forjă modernă de figurează 6 tip u ri de freze o­ terminarea operaţiei etc. cărei zile, ore şi m inut de mun­ Economie
sfîrşitul actualului plan cinci­ mare copacitnle şi numeroase rizontale şi verticale, două ti- Astăzi, nu există unitate in­ că.
nal. La sfîrşitul acestei etape, alte obiective. Un im portant podimensiuni de maşini de fre­ dustrială din «ară în care să t . o v in iu de metal
uzina isi va schimba complet volum de lucrări va fi pres­ zat roţi dinţate. îndelungate
înfăţişarea, oferind construc­ tat la extinderea şi m oderni­ căutări şi frăm întâri ale specia­
to rilo r de maşini condiţii din­ zarea actualelor hale de pro­ liştilo r uzinei s ^ u concretizat In anul acesta, la Uzina de
tre cele mai bune de muncă. ducţie. P otrivit planului gene­ în realizarea a patru variante reparat u tila j m inier din
Petroşani a existat o deose­
Avem suficiente motive să ral de dezvoltări', la sfîrşitul diferite a maşinii de ascuţit Centrală tolstoiM bită preocupare pentru bu­ -
credţm că aşa va fi. In pe­ anului 1070, producţia uzinei scule şl a maşinii de re c tifi­ na gospodărire a m etalului
rioada 19G5-1970 uzinei i-au vn creşte cu circa 64 la sulă cat. In acest sens au fost efectu­
fost alocate fonduri dc inves­ Aceasta înseamnă că produc­ Slînd de vorbă cu unul din­ semiautomată ate o seamă de studii şi a­
tiţii a căror apreciabilă va­ ţia de maşini-unelte se va tre proiectanţii seriei zero a nalize, care au dus la îm bu­
loare este ‘ mai mare de mari de trei ori, atît fizic cît primei masini-unclle, acesta nătăţirea metodelor dc cro­
130.000.000 lei din care 'mai si valoric. ne sugera ideen să punem faţă Constructorii Î.C S .II. au naliză a apelor fcnolicc, la­ ire şi debitare a m etalului,
m ult de Jumătate reprezintă Dacă perspectiva uzinei se în faţă prima maşină cu ori­ term inat lucrările de insta­ boratorul rapid dc la oţelă- a tehnologiilor de fabricaţie
diverse lucrări de constiucţii- conturează de pe acum, nu în­ care din cele care se fabrică lare a unei centrale telefo­ ria M artin nr. 1 şi altele, in­ a pieselor şi îm bunătăţirea
monta.i, reţele termoenergeti- seamnă că s-a luat totul de la azi şi ne vom convinge singuri nice semiautomate în cadrul stalaţii cheie în deservirea procedeelor dc execuţie. Iu
ce şi hidro. Deşi nc aflăm In începui. Paie neverosimil fap­ de saltul petrecut. Reconsti­ laboratorului central al agregatelor dc bază. felul acesta s-a ajuns ca de v .
Com binatului siderurgic din
Prin punerea în funcţiune
mai puţin de zece ldni de Ia tul cn înainte de 1960, la Cu­ tuim cu ochii nuntii cîteva de­ Hunedoara. Noua centrală a acestei centrale sistemul (a începutul anului şi jună
data începerii lucrărilor, noi­ gir. mi se fabricase nici o ma- ta lii caracteristice. Primele va deservi posturile telefo­ inform aţional sc va ridica în prezent să se realizeze o
le hale ce s-au conturat defi­ şină-unealfă sj eâ acest an nice dc la poşta pneumatică, la înălţimea necesităţilor ac­ economic de metal dc 14G
n itiv prefigurează chipul de marchează incepulul unei a- maşini erau inestetice ca înfă­ euantovac, laboratorul de a- tuale ale producţiei. tone. De ia Grădişte la vale.
mîine al uzinei. Sint pe punc­ suine munci de pionierat în- ţişare, cu comenzi manuale, Foto : V. ONOIU