Page 84 - Drumul_socialismului_1967_10
        P. 84
     VIZITA  PREŞEDINTELUI  REPUBLICII
                                                                                                              PROLETARI  DIN  TOATE  TA r TLF.  MMTŢT-VA
                                                                                                                                                                        ISLAMICE  PAKISTAN,  FELDMAREŞALUL
                                                                                                                                                                                     MOHAMMAD  AYUB  KHAN
                                                                                                                                                                       fn   cursul   dimineţii   dc   Consiliului  dc  Stat  al  Repu  şi  cultură,  funcţionari  superiori
                                                                                                                                                                     miercuri,  preşedintele  Pakista  blicii  Socialiste  România,  Chi-   din  Ministerul  Afacerilor  Ex
                                                                                                                                                                     nului,  feldmareşalul  Moham-   vu  Stoica,  şi  a  soţiei  sale.  terne.
                                                                                                                                                                     mad  Ayub  Khan  şi  celelalte   La  dejun  au  luat  parte  Ion   Au  luat  parte,  de  asemenea,
                                                                                                                                                                     persoane  oficiale  pakistaneze   Gheorghe  Maurei-,  preşedintele   doamna  Miangul  Aurangzeb,
                                                                                                                                                                     au  făcut  o  vizită  in  regiunea   Consiliului  de  Miniştri,  .Ştefan   fiica  preşedintelui,  Syed  Sha-
                                                                                                                                                                     Ploieşti.  Preşedintele  Pakista  Voitec,  preşedintele  Marii  A-   rifuddin  Pirzada,  ministrul  a
                                                                                                                                                                      nului  a  fost  însoţit  de   Ilie   dunâri  Naţionale,  Constanţa   facerilor  externe  al  Pakista
                                                                                                                                                                      Murguleseu,  vicepreşedinte  al   Crăciun  şi  Ilie  Murguleseu,  vi  nului,  Jamsheed  K.  A.  Marker.
                                                                                                                                                                      Consiliului  de  Stat,  Mihai  Ma-   cepreşedinţi  ai  Consiliului  de   ambasadorul  Pakistanului  în
                                                                                                                                                                      gheru,  ambasadorul  României   Stat.  Grigore  Geamânu.  secre  România,  prinţul  Miangul  Au
                                                                                                                                                                      in  Pakistan,  si  alte  persoane   tarul  Consiliului  dc  Stal,  An
                          ANUL  XIX.  NR.  3985                               JOI  26  OCTOMBRIE  1967                               4  PAGINI  -   25  BANI          oficiale.                     ton  Breitenhofer,  Ion  Cosnia.   rangzeb.  deputat  în  Adunarea
                                                                                                                                                                                                                                  Naţională,  S  Fidn  Hassan,  se
                                                                                                                                                                       La  intrarea  în  regiune,, înal  general  de  armată  Tacob  Teclu   cretarul  principal  al  preşedin
                                                                                                                                                                      tul  oaspete  a  fost  salutat  cu   —  membri  ai  Consiliului  de   telui,  Altaf  Gauhar,  secreta
                                                                                                                                                                      căldură  de  preşedintele  Comi  Stat,  Bujor  Almâşan,  Ion  Bai-   rul  Ministerului  Informaţiilor
                 Dezbaterea  documentelor  Plenarei                                                                                                                   tetului  executiv  al   Sfatului   cu,  Gheorghe  Cioară,  Adrian   şî  Radiodifuziunii,  şi  alte  per
                                                                                                              Concurs                       radiodifuza               popular  al  regiunii,   Nicolae   Dimitriu,  general-coloncl  fon   soane  oficiale  pakistaneze.
                                                                                                                                                                                                    Toniţâ.  Aurel  Moga,  Dumitru
                                                                                                                                                                      Tâbîrcâ,  şî  de  alţi  reprezen
                                                                                                                                                                                                                                    Dejunul  a  decurs  într-o  at
                                                                                                                                                                      tanţi  ai  organelor  regionale  de   Mosora,  Aurel  Vijcli  —  mi  mosferă  de  cordialitate.  Pre
                                                                                                                                                                                                                     Macovescu,
                                                                                                                                                                                                            Oeorge
                                                                                                                                                                                                    niştri.
                C.C.  al  P.C.R.  din  5-6  octombrie  1967                                                   „lipclllk pionierească"                                 stat.                         prim-adjunct  al  ministrului  a  Pakistan  şi  preşedintele  Con
                                                                                                                                                                                                                                  şedintele  Republicii  Islamice
                                                                                                                                                                        La  rafinăria  şî  Combinatul
                                                                                                                                                                      petrochimic  Brazi  se  aflau  în
                                                                                                                                                                      întîmpinare  Nicolae  lonescu.   facerilor  externe,  Mihai-  Ma-   siliului  de  Stat  a)  Republicii
                                                                                                                                                                                                    gheru,  ambasadorul  României
                                                                                                               Astăzi,  la  orele  18,  Casa   lluncdoara  vor  participa  la   adjunct  al  ministrului  petrolu  conducerii  unor  instituţii  cen  Socialiste  România  au  rostit
                                                                                                                                                                                                    în  Pakistan,  reprezentanţi  ai
                                                                                                                                                                                                                                  toasturi.
                                                                                                                                       o  pasionantă  întrecere
                                                                                                                                                              in
                                                                                                                                                                      lui,  Gheorghe  Caranfil,  adjunct
                                                                                                             de  cultură  din  Hunedoara
                POPULAŢIA SA FIE CIT                                                                         găzduieşte  concursul  radio  care  îşi  vor  verifica  temei  al  ministrului  industriei  chi  trale,  generali,  oameni  de  artă  (Agerpres)
                                                                                                                                                                      mice.  şi  membri  ai  conducerii
                                                                                                             difuzat  „Expediţie  pionie
                                                                                                                                       nicia  cunoştinţelor  de  ma
                                                                                                                                                                      celor  două  întreprinderi.  Bu
                                                                                                                                       tematică,  istorie,
                                                                                                                                                         muzică,
                                                                                                             rească",  organizai  de  Con
                                                                                                             siliul  Naţional  ul  Organiza
                                                                                                                                                                      al  rafinăriei"  Brazi  şi  Traian
                                                                                                                                        răin  succes  reprezentanţi
                                                                                                             ţiei  Pionierilor  şi  Radiodi  sport,  probe  dc  isteţime,  U-   jor  Olteanu,  directorul  general
                                                                                                                                                                      Vulpe,  directorul  general  al
                                                                                                             fuziunea  română.  Pionierii   lor  hunedoreni  la  „Expedi  Combinatului  petrochimic,  au   T E L E G R A M E
                MAI BINE DESERVITĂ                                                                           da,  nr.  10  Piteşti  şi  nr.  4  participanţilor  la  concurs.  ricul  acestor  tinere  şî  moder  Maiestăţii Sale Imperiale
                                                                                                                                       ţia  pionierească",
                                                                                                                                                         tuturor
                                                                                                             şcolilor  generale  nr.  1  Tur
                                                                                                                                                                      vorbit  oaspeţilor  despre  isto
                                                                                                                                                                      ne  unităţi,  despre  perspecti
                                                                                                                                                                      vele  lor  de  dezvoltare.
                                                                                                                                                                        Sînt  îneîntat  —  a  notat  oas
                                                                                                                                                                                                      Şahinşahul  Iranului
                                                                                                                                                                      petele  în  cartea  de  onoare  —   MOHAMMAD  REZA  PAHLAVI  ARYAMEHR
                                                                                                                                                                      că  am  putut  vizita  instalaţiile                              T E H E R A N
                  Proiectul  dc  Directive   ale   resurselor  locale  existente   în   videnţă  contabilă,  care  pînă  a                 MOMENT                    acestor  vaste  unităţi  a  câtor
                C.C  al  P.C.R.  cu  privire   la   cadrul  regiunii.      cum  solicita  efortul  multor  sa                                                        concepţie  şî  realizare  vorbesc   Cu  prilejul  Zilei  naţionale  a  Iranului,  am deosebita  plăcere
                perfecţionarea  conducerii   şi   De   o  deosebită  importanţă   lariaţi.  In  viitor.  în  depozitele                                               despre  geniu!  românesc.       să  transmit  Maiestăţii  Voastre  Imperiale  călduroase  felicitări
                planificări  economiei   naţio  pentru  activitatea  noastră  este   mari  inventarele  se  vor  face                                                  Feldmareşalul   Mohammad      şi  cele  mai  brme  urări  de  fericire  personală,  iar  poporului  i
                nale,  precum  şi  Hotârîrea  cu   sublinierea  care  se  face  în  pro  numai  semestrial  şi  anual,  scu                  FESTIV                 Ayub  Khan  $i  persoanele  ofi  ranian  prieten  urări  de  pace  şi  prosperitate.
                privire  la  dezvoltarea   con  iectul  de  Directive  cu  privire   tind  astfel  un  mare  volum  de                                               ciale  care  îl  însoţesc,  au  făcut   Exprim,  totodată,  convingerea  că  relaţiile  de  colaborare
                strucţiei  de  locuinţe,  îmbună  la  lărgirea  drepturilor  şi  atri  muncă  Va  fi   îmbunătăţit                                                  apoi  un  popas  la  Uzina  de   fructuoasă  statornicite  intre  Republica  Socialistă  România şi
                tăţirea  administrării  şi  între  buţiilor  cooperativelor  in   a  de  asemenea  sistemul  de finan                   Intr-o  atmosferă  sărbă  utilaj  petrolier  „1  Mai"  Plo  Iran  vor  cunoaşte  o  dezvoltare  continuă,  spre  binele   celor
                ţinerii  fondului  locativ,  prevăd   doptarea  deciziilor  în  diferite   ţare  şi  creditare  prin  sistemul           torească,  a  avut  loc  la  Ha  ieşti,  unde  Mihai  Martinescu.   două  popoare  şi  al  cauzei  păcii  mondiale.
                pentru  viitor  sarcini  importan  probleme  ale  activităţii   lor,   de  stabilire  şi  modificare   a                ţeg  înmînarea  buletinelor
                te  şi  cooperaţiei   meşteşugă  precum  Şi  sporirea  competen  preţurilor  şi  tarifelor.  înlătu-                   unui  număr  de  115  tineri   adjunct  al  ministrului  indus                           CHIVU  STOICA
                                                                                                                                                                      triei  construcţiilor  de  maşini
                reşti.                       ţelor  organizaţiilor  cooperatis  rîndu-se  îormularistica  greoa                        care  au  împlinit  vîrsta   de   şi  conducătorii  uzinei  au  urat                  Preşedintele  Consiliului  de  Stat
                 Prin  măsurile  care  au   fost   te  In  înlăturarea  unor  neajun  ie,  unele  forme  birocratice  ca               14  ani.  După  cc  li  s-a  vor  oaspeţilor  un  cordial  bun  ve                 al  Republicii  Socialiste  România
                luate  pînă  acum,  cooperativele   suri  ce  se  mai  manifestă   în  te  mai  există.                                  bit  tinerilor  despre  răspun  nit.
                meşteşugăreşti  din   regiunea   sistemul  de  stabilire  a  preţu  Se  va  acorda  întreaga  grijă                     derea  ce  le  revine  ca  cetă  Preşedintele  Pakistanului  şi
                noastră  au  obţinut  unele  re  rilor  şi  tarifelor  şi   pentru   faţă de  retribuirea  muncii,  ea                  ţeni  ai  patriei,  orchestra,   celelaite  persoane  oficiale  au
               zultate   bune   in  deservirea   creşterea  operativităţii  în   e-  făcîndu-se în  raport cu  rezulta                  soliştii,  dansatorii  şi  recita  vizitat  apoi  secţiile  de  montaj,   Excelenţei  Sale
               populaţiei  Astfel,  reţeaua   de   xecutaiea  serviciilor  şi   pro  tele  economice  obţinute.   în                    torii  clasei  a  VllI-a  a  li  uzinaj  şi  platoul  de  probe  ge  Domnul  AMIR ABBAS  HOVEIDA
               deservire  s-a  extins  cu  aproa  duselor.                funcţie 'de  aportul  fiecărui  co                           ceului  din  localitate,   pre  nerale.  Constructorii  au  oferit
               pe  50  de  unităţi  noi  si  puncte   Potrivit  Directivelor  C.C.  al   operator  la  aceste  realizări.  In            cum  şi  membrii   cercului                                  Primul  ministru  al  Iranului
               de  deservire  în  sectoare  prin  P.C.R.,  pnn  trecerea  unor  com  felul  acesta  se  va  înlătura  pla             de  acordeon  de  pc   lingă   înaltului  oaspete  în  dar  ma                               TEII  CR AN
               cipale :  reparaţii  radio-televi-   petenţe  de  la  UCECOM   In   fonarea  câştigurilor.  ceea  ce  va                  casa  raională  de  cultură,   cheta  unei  instalaţii  de  foraj.
               zoare,  reparaţii  ceasuri,  mobilă   uniuni  şi  de  la  acestea  Ia  co  duce  la  o  mai  mare  cointere                                                      ☆                    Cu  ocazia  Zilei naţionale a  Iranului,  am  deosebita  plăcere
               şi  tapiserie  la  comandă,  repa  operative,  se  vor  realiza; eco  sare  în  realizarea  sarcinilor de               au  prezentat   un  frumos     Preşedintele  Republicii  îs-   să  transmit  cordiale  felicitări  şi  cele  mai  călduroase urări  de
               raţii  pentru  obiecte  de  uz  cas  nomii  însemnate  la  fondul  de   plan                                             program  artistic.           lamice  Pakistan,  feldmareşa  fericire  personală  Excelenţei  Voastre,  de  pace  şi  progres  po
                                                                                                                                                                                                      porului  iranian  prieten.
               nic   etc  Volumul  realizărilor   salarii  care  vor  fi  folosite  pen  Sarcini  importante  ne  revin,                                             lul  Mohammad  Ayub  Khan,  a
               la  indicatorul  lucrări  după  co  tru  dotarea  tehnică  a  unităţi  conform  Hotârîrii  plenarei  C.C.                         P.  FÂRCAŞIU       oferit  miercuri,  in   saloanele                       ION  GHEORGHE  MAURER
               mandă  şi  prestări  de  servicii   lor.  pentru  construirea  de  spa  al  P.C.R  cu  privire  la  dezvol                        corespondent       Casei  Centrale  a  Armatei,  un                      Preşedintele  Consiliului  de  Miniştri
               pentru  populaţie  a  fost  depă  ţii  de   producţie  şi  deservire,   tarea  construcţiei  de  locuinţe,                                            dejun  în  onoarea  preşedintelui                       al  Republicii  Socialiste  România
               şit  cu  7,4  milioane  lei  faţă  de   precum  şi  pentru  cointeresarea   în  privinţa  înfiinţării  în  oraş
               realizările  anului   precedent.  materială  a  cooperatorilor  a  unor  unităţi  care  să  se  ocu
                 Tinînd  seama  de  sarcinile  pe   O  frînâ  serioasă  in  activita  pe   de  reparaţii  şi  construcţii
               care  proiectul  de  Directive  şi   tea  noastră  a  constituit-o  sis  de  locuinţe  personale  pentru
               Hotărîrea  cu  privire  la  dezvol  temul  greoi  de  planificare  şi   cetăţeni.   îndeosebi   imobile
               tarea  construcţiei  de  locuinţe   evidenţă.  In  acest  sens  au  fost   mici.  case  individuale.                     Cocenii  stau  pe  cîmp,                                                                  C R O N IC Ă
               le  trasează  cooperaţiei   meş  luate  măsuri  de   simplificare   Prirî  întregul  complex   de
               teşugăreşti.  conducerea  Uniu  şi  îmbunătăţire  a  muncii.  Indi  măsuri  ce se  vor  lua,  coopera
               nii  regionale  va  lua  în  conti  catorii  de  plan  au  fost  reduşi   tivele  meşteşugăreşti  se  vor  în
               nuare  măsuri  pentru  creşterea   de  la  25  la  13,  urmînd  ca   in   tări  din  punct  de  vedere  eco                                                                                                         Ministrul  forţelor  armate,
               capacităţii  de  producţie  şi  di  viitor  aceştia  să  fie  reduşi  la   nomic  şi  organizatoric,  iar  de                                                                                                   general-colonel  îon  loniţâ,  a
               versificarea  unităţilor.  îmbu  patru.  Această  măsură  va  per  servirea  populaţie;  se  va  îmbu  Civilizaţie  şi  confort  —  iută   iar tractoarele  în „conservare"                                    oferit  miercuri  seara»-.în  saloa
               nătăţirea  aprovizionării  tehni-   mite  cadrelor  de  specialitate  să   nătăţi  în  mod  simţitor.                                                                                                             nele  Casei  Centrale  a  armatei,
               co-materiale   a  cooperativelor   se  ocupe  mai  mult  de  îndru  LEONTIN  BLAJAN      atributele  blocurilor  de  locuin                                                                                     un  cocteil  cu  prilejul  Zilei  For
               prin  încheierea  de   contracte   marea  şi  conducerea  concretă   preşedintele  Uniunii   ţe  construite. în  oraşele‘regiu  Din  practica  fiecărei  unităţi   goarelor  de  toamnă.  Pentru  ca   pornesc  maj  greu  la  lucru. .A  ţelor  Armate  ale   Republicii
               directe  cu  diferite  fabrici  fur  a  cooperativei.  A  fost  simplifi  regionale  a  cooperativelor   nii.         agricole  se  cunoaşte  însemnă  transportul  cocenilor  să  fie  fă  cesta  să  fie  adevărul  ?  Socialiste  România.
               nizoare.  folosirea  mai  largă  a  cată  de  asemenea  munca  de  e-  meşteşugăreşti  Hunedoara                        tatea  pe  care  o  prezintă  exe  cut  operativ,  se  practică  siste  Deplasîndu-ne  împreună   la   Au  participat  membri  ai  C.C.
                                                                                                                                       cutarea  arăturilor  dc  toamnă   mul  acordării  cooperatorilor  a   şeful  brigăzii  de  tractoare.  Si-   al  P.C.R.,  ai  Consiliului   de
                                                                                                                                       pentru  soarta  producţiei.  Aco  unei  cote-pârţi  din  producţie,   mion  Cristea,  am  aflat  adevă  Stat  şi  ai  guvernului,  adjuncţi
                                                                                                                                                                                            zile-
                                                                                                                                                                                                   ratul  motiv  pentru  care  randa
                                                                                                                                       lo  unde  au  rămas  terenuri  ne  fără  a  li  se  mai  ponta   front   mentul  utilajelor  este'  scăzut.   ai  miniştrilor  forţelor  armate
                DE CE AVEM  ÎNTRERUPERI                                                                  al  satului  Livadia  —  ne  scrie   fost  diminuată  cu  ‘20-30  la  su  de  lucru  corespunzător,  meca  El  constă  în  lipsa  de  teren  eli  şi  afacerilor  interne,-vicepreşe
                                                                                                                                                                     muncă.  Avînd  asigurat
                                                                                                                                       arate  din  toamnă,  recolta
                                                                                                          ţâ  arsă.  de  la  tabloul  central
                                                                                                                                                                dc
                                                                                                                                                                 a
                                                                                                                                       porumb,  cartofi  sau  sfeclă
                                                                                                                                                                                                                                 dinţi  ai  Consiliului  Securităţii
                                                                                                                                                                     nizatorii  din  brigada  condusă
                                                                                                                                                                                                   berat.  De  pe  o  suprafaţă  de  30
                                                                                                          tovarăşul.  loan  Ceuţâ  —  au
                                                                                                         trebuit  mai  multe  zile,  deoa  lă.  Evitarea  unor  astfel  dc  si  de  Aurel  Mei mezan  au  şi  efec  hectare  destinată  a  fi   însâ-   Statului,  generali  activi  si  în
                                                                                                                                                                                                                                 rezervă,  ofiţeri  superiori,  aca
                                                                                                                                                                     tuat  arături  pe  aproape  30  la
                                                                                                         rece  în  zilele  de  8.  7  şi  fi  oc  tuaţii  a  constituit  şi  constituie   sută  din  suprafaţa  planificată.   minţatâ  cu  culturi  de  primăva  demicieni  şî  alţi  oameni   de
                                                                                                                                                                                                   ră  nici  pînă  acum  nu  s-au
                                                                                                                                       una  din  preocupările  de  prim
                REPETATE  DE  CURENT ?                                                                   siţi".                        ordin  ale  cooperatorilor   din   In  zorii  zilei  dc  24  octombrie   transportat  paiele  de  grîu.  Cum   Ştiinţă  şi  cultură,  ziarişti.
                                                                                                          tombrie  ac.,  elecliicienii  sec
                                                                                                         ţiei  din  Haţeg  nu  au  fost  ei-
                                                                                                                                                                                                                                   Au  luat  parte  ataşaţi  mili
                                                                                                                                                                     ac.,  tractoarele  repartizate  să
                                                                                                                                                                                                                         aici  ?
                                                                                                                                                                                                   să  se  efectueze  arături
                                                                                                                                       Simeria  şi  ale  mecanizatorilor
                                                                                                           „De  peste  un  an  de  zile  —   care  deservesc  această  unitate.   execute  ogoare  de  toamnă  se   In  afară  de  32  hectare  cc   se   tari  acreditaţi  la  Bucureşti.
                                                                                                         ne  scriu  şi  cetăţenii  din  satul   In  ultimii  ani  culturile  de  pri  aflau  în  brazdă.  pot  ara  într-o  singură  zi  în  li  ★
                                                                                                                                                                                                   vadă,  cele  12  tractoare  nu  mai
                                                                                                                                                                       O  situaţie  greu  de  explicat
                 O  mare  parte  din  scrisori Io   unor  lucrări  de  revizie  şi  în  muncă  din  fiecare  raion,  fapt   Boz.  raionul  Sebeş  —  aproape   măvară  s-au  însămînţat  numai   am  întilnit  la  cooperativa  agri  au  asigurat  front  de  lucru.  De  Consiliul  Central  al  Uniunii
                                                                                                                                       în  ogor  de  toamnâv  Efectul  e-
               sosite  la  redacţie  se  referă  la   treţinere  a  reţelelor.  Pînă  nu   ce  ne  va  permite  ca  o  dată  cu   zilnic  sc  întrerupe  curentul  e  xecutârii  lucrării  respective  i  colă  din  Sîntandrei.   Aici  în   şi  porumbul  s-a  recoltat  de  pe   Generale  a  Sindicatelor   din
               repetatele  întreruperi  de  cu  de  mult,  lucrătorii  noştri  erau   înlăturarea   deranjamentelor   lectric  şi  regretabil  este  că  a  mediat  după  eliberarea   tere  ziua  de  24  octombrie  a.  c.,  In   220  hectare,  cocenii  se  află în  România,  a  trimis  o  telegramă
               rent  şi  remedierea  lor  cu  în-   dispersaţi  în  localităţile  rura  semnalate,  să  executăm  si  lu  cest  lucru  se  întimplâ.  de  cele   nului  de  culturi  tîrzii  se   re  ora  9,  şase  tractoare  se  mai  n-   că  netransportaţi  din   cimp,   generalului  Suharto,  preşedin
               tîrziere,  tensiune  slabă  pc  re  le,  iar  activitatea  lor  nu  putea   crări  de  revizie  şi  întreţinere   mai  multe  ori.  -seara".  simte  şi  în  nivelul  producţiei   flau  încă  ia  sediul   brigăzii.   ceea  ce  nu  permite  executarea   te  interimar  al  Republicii  In
               ţea.  tărăgănarea  şi  abandona  fi  controlată  îndeaproape.  Ei   pe  reţea,  inclusiv  la  punctele   Sesizări  asemănătoare   am   de  porumb,  care  Cste  evaluată   Preşedintele  unităţii,   tovară  arăturilor.  Este  necesar  ca  aici   donezia,  în  caic  exprimă  senti
               rea  unor  lucrări  de  racordare   se  ocupau  în  exclusivitate  de  de  transformare.  Folosirea  no  mai  primit  si  din  alte  sale  ale   la  circa  3.800  kg.  ştiuleţi   la   şul  Dragomir  Haida,  nu  îşi  fă  să  se  facă  simţit  mai  din  plin   mentele  profunde  de  solidari
               şi  extindere  a  reielei  electri                         ului  sistem  de  Jucru  are  un   regiunii,  ceea  ce  demonstrea  hectar.              cea  probleme  din  cauza  staţi  şi  sprijinul  acordat  in  executa  tate  şi  simpatie  ale  celor  ce
               ce  Pentru  a  răspunde  celor                              dublu  avantaj:  este  mai  eco  ză  câ  măsurile  iuate  de  către   Şi  în  aceste  zile  o  mare  par  onării  tractoarelor.  La  între  rea  la  timp  a  lucrărilor  de  că  muncesc  din  România  cu  lupta
               care  ne-au  scris,  am  organizat                          nomic  şî  ne  dă  certitudinea   conducerea  I.R.E.H  nu  au  e                         barea :  de  ce  tractoarele  nu  se                        forţelor  progresiste  din  Indo
               o  masă  rotundă  la  întreprin  Masă  rotundă  orga      câ  in  viitor  numărul  deran  liminat  numărul  mare  de  de  te  din  foiţele  unităţii  sînt  mo  folosesc  la  executarea  arături  tre  consiliul  agricol  şi  Uniunea   nezia.
               derea  regională  de  electricita                          jamentelor  se  va  reduce  sim  ranjamente  si  o  racilă  mai  ve  bilizate  la  eliberarea  terenului   lor,  ne-a  răspuns  câ  există  te  orăşenească  din  Deva  a   coo
               te  la  care  au  participat  tova                         ţitor.                        che  din  activitatea  salariaţi  dc  coceni  şi  la  executarea  o-  ren  eliberat,  dar  mecanizatorii  perativelor  agricole.       (Agerpres)
               răşii :  ine.  Ion  Măiereanu.  di  nizată  la  I.R.E.H.     —  Considerăm  suficient  tim  lor  săi  :  lipsa  operativităţii  îni
               rectorul   întreprinderii:   Ion                            pul  care  a  trecut  de  la  apli  intervenţii  şi  a  răspunderii  în
               Haţcgan,  inginer  şef:  Glicor-   pe  marginea  unor       carea  noului  siste;n  de  lucru   executarea  unor  lucrări.
               ghe  Bălan,  inginer  şef  adjunct:                         pentru  a-i  vedea  şi  primele  c-   .  Alte  scrisori  primite  la  ziar
               ing.  Cornel  Mîrza,  şeful  ser                           fectc.  Dar  numărul  marc  dc   se  referă  la  tărăgănarea  înce                                                                                   Prezente
               viciului  de  producţie  şi  ing.   sesizări  sosite        deranjamente  înregistrate  nu  perii  sau  abandonarea  lucră
               Dumitru  Răicşu,  şeful  servi                             mai  la  începutul  acestei  luni   rilor  de  electrificare  in  unele
               ciului  dispeceri.                   la  redacţie           şi  înlăturarea  lor  cu  întirzic-   localităţi  rurale.  In  această  di
                 —  Vă  rugăm  să  explicaţi                               re  dovedesc  tocmai  contrariu).   recţie.  ce  răspuns  daţi  citito
               cititorilor  noştri  cauzele  de                           Spicuim  cîteva  din  scrisorile   rilor  noştri ?                                                                                                    româneşti
               ranjamentelor  frecvente  înre                             sosite  la  redacţie  :         Ing.  loan  Haţegan :  Trebuie
               gistrate  în  ultima  vreme  In  a-   înlăturarea  unor  mici  deran  „In  seara  zilei  de  5  octom  să  recunoaştem  câ  Iau  fost  ca
               limenlorea  cu  energie  electri  jamente.                 brie  a.c.,  a  avut  Ioc  un  deran  zuri  cind  datorită  slabei  or                                                                                PARIS.  —  Marţi  dupâ-amia-
               că.                             —  Aşadar,  cauzele   se  cu  jament  electric   de  pe  urma   ganizări  a  activităţii  noastre,                                                                               zâ,  Florian  Dânâlache.  minis
                 Ing.  Dumitru  Băicşu:  Feno                             căruia  magazinul  sătesc  şi  mai   nu  am  atacat  toate  lucrările                                                                                 trul  căilor  ferate,  care  se  află
               menul  sesizat  nu  este  nou  nici   nosc.  Cc  măsuri  aţi  luat  pen  mulţi  locuitori  din  jur  nu  ră  Ia  timp.  considerîndu-Ie  pe  ri                                                                în  Franţa,  a  făcut  o  vizită  !a
               pentru  noi,  el  fiind  efectul  mai   tru  înlăturarea  lor ?                           nele  mai  importante  decît  al                                                                                       direcţia  Societăţii  naţionale  a
                                               Ing.  Ion  Măîcrcanu:  De  la   mas  fără  lumină.  - Anunţată,   tele.  fără  a  avea  însă  un  cri
               multor  cauze  Ointre  acestea,   1  iulie  a.c.  am  trecut  la  un   secţia  din  Haţeg  a  I.R.E.H.  a   teriu  judicios   dc   apreciere.                                                                     căilor ferate  franceze  (S.N.C.F ).
               cea  mai  importantă  o  consi  nou  sistem  de  lucru.  El  con  trimis  la  faţa  locului  ciţiva  o-   Alteori,  am  întrerupt  lucrări                                                                      unde  a  fost  primit  dl  A.  Se-
               der  neexecularea  ani  în  şir  a  stă  în  centralizarea  forţei  de  lectricieni.  Aceştia  s-au  mul  începute  si  am  trimis  echi                                                                        galat,  preşedintele  Consiliului
                                                                           ţumit  să  înlocuiască  o  sigu  pele  în  alte  localităţi.  Dar  au                                                                                dc  administraţie  al  S.N C F.
                                                                           ranţă  după  care  s-au   aşezat   fost  şi  cazuri  cind  nu  ne-nu                                                                                  cu  care  s-a  întreţinut  asupra
                                                                           pe  marginea  drumului  să  joa  fost  asigurate   in   întregime                                                                                    unor  probleme  privind  activi
                                                                           ce  cărţi,  de  unde  adresau  şi   fondurile  băneşti  şi  nici  nece                                                                               tatea  căilor  ferate  franceze.
                                                                           expresii  jignitoare   femeilor   sarul  de  stîlpi.  Numai  în  a
                                                                           cate  treceau  pe  acolo".  Scri                                                                                                                       BERLIN.  —  !n  continuarea
                                                                           soarea  aparţine  unui  grup  de        I  CIOHANU                                                                                                    turneului  întreprins  prin  R.D.
                                                                           cetăţeni  din  satul  Galaţi,  ra       GH.  I  NEGREA                                                                                               Germană,  grupul  de  balerini
                                                                           ionul  Haţeg.                                                      Cînlec  şi  dans.  Pasiunea  şi  talentul  interpreţilor  se  înmănunchează  în(r-un  buchet   de   ai  Operei  de  Stat  din  Bucu
                                                                             „Pentru  a  înlocui  o  siguran-  (Continuare  în  pag.  a  2-a)  graţie  şi  frumuseţe.                                                            reşti  a  evoluat   mar(i   scara
                                                                                                                                                                                                                                 pe  scena  Operei  din  Erfurt.
                                                                                                                                                                                                                                 Artiştii  români  au  prezenl/it
                                                                                                                                                                                                                                 un  bogat  program  de   balei
                                                                                                                                                                                                                                 clasic  si  modern  pc  muzică  de
                                                                                                                                                                                                                                                     Chopin,
                                                                                                                                                                                                                                 Ceaikovski.
                                                                                                                                                                                                                                            Enescu.
                                                                               LAUDĂ  PIONIEREI  MARIA  SELEIAN                                                                                  ce  se  putea  solda  cu  pierderi   Bartok  şi  Mozart.
                                                                                                                                                                                                 de  vieţi  omeneşti  şi  cu  mari
                                                                                                                                                                                                                                  Publicul  din  Erfurt.  infor
                                                                                                                                                                                                 pagube  materiale.  In  acelaşi
                                                                                                                                                                                                 timp,  împreună  cu  picherul   mează  agenţia  ADN.  a  răsplă
                                                                                                                                                                                                                                 tit  cu  vîî  aplauze  interpreta
                                                                                                                                                                                                 districtului,  ei  au  luat  mă  rea  plină  de  graţie  a  balerini
                                                                                                                                                                                                 suri  pentru  restabilirea  circu  lor  buoireşteni.
                                                                               Mîine,  pioniera  Mano  Se/e-   vină  un  grav  accident,  obrajii   rului  Căilor  Ferate  Române  se   îndrepta  spre  gara  de  unde   laţiei  normale.
                                                                             jan  Isi  va  scoale  de  la  gll  cra  Manei  se  îmbujorează  mereu.   adresa  cadrelor  didactice  de   urma  sâ  plece  în  călătorie  cu   Comportarea  exemplară  a
                                                                             vata  roşie.  Nostalgia  despârli-   Le-a  simtit  arsura  in  ziua  cind,   la  Liceul  din  Simeria.  trenul  In  timp  ce  mergea  pe   pionierei  MARIA  SELEJAN,   PARIS  —  In  Franţa  a  fost
                                                                             rii  de  anii  pionieratului,  care   in  mijlocul  careului   formal   „Vă  adresăm  această  scri  poteca  ce  însoţeşte   terasa-   zelul  şi  promptitudinea   cu   sărbătorit   marţi   centenarul
                                                                              l-an  sădit  in  grădina  copilăriei   in  curtea  şcolii,  prolesorii  şi   soare  adînc  impresionaţi  de   mentul  liniei  ferate,  a  obser  naşterii   Măriei   Curie-Sklo-
                                                                              llorile  alese  ale  lericirii,  se  va   colegii   o  felicitau,   dindu-i   una  dintre  cele  mai  pildui  vat  o  şină  ruptă  şi  deplasată   care   a  acţionat   în  această   dowska.  Cu  acest  prilej  a  fost
                                                                             împleti  cu  bucuria  intrării  in   lapta  exemplu  demn  de  urmat.   toare  mărturii  ale  spiritului   Sesizînd  de  îndată  pericolul,   împrejurare   deosebită,   nu   inaugurată  la  Biblioteca  naţio-
                                                                             rindurile  organizaţiei  comunis  $i-a  simtit  iar  obrajii  împurpu  în  care  sînt  crescuţi  şi  edu  nu  a  pregetat  nici  o  clipă,   sînt  întimplâtoare  :  ele   sînt   n^lâ  o  expoziţie   consacrată
                                                                              te  dc  tinerel.  Miine.   Măriei   raţi,  miercuri,  cind  din  nou  fn   caţi  copiii   patriei   noastre.   s-a  întors  fără  ezitare   din   urmarea  firească  a  educaţiei   vieţii  şi  operei  marii  savante,
                                                                              Sclejan  i  se  vor  imbufora  iar   curtea  şcolii se  Qdunaseră  pro  Faptele  vă  sînt  cunoscute  :  o   drum  şi  a  alergat  înapoi  la   primite  în  familie.  în  şcoală,   fn  marea  aulă  a  Sorbonei  a
                                                                              obrajii  de  emoţie.  Din  ziua  a  fesorii  şi  elevii,  şi  in  prezenta   elevă  a  şcolii  dumneavoastră,   canton.  în  organizaţia   dc   pionieri.   avut  Ioc  o  şedinţă  solemnă  Ia
                                                                             ceea.  cind  s-a  oprit  in  potecă   organelor  locale  de  partid  şi   pioniera  MARIA  SELEJAN.   înştiinţat   de  fetiţă,   ION   Este  un  prilej   de  mîndrie   care  a  luat  cuvîntul  Alaine
                                                                                                                                                                                                                                                     educa
                                                                                                                                                                                                                                Peyrefitte.
                                                                                                                                                                                                                                           ministrul
                                                                             cu  ochii  at ini iii  pe  şina ruptă,   de  stat,  tovarăşul  Hartan  lu-   fiica  ceferistului  ION  SELE-   SELEJAN  a  reuşit  sâ  opreas  pentru  dascălii  care  au  reu  ţiei  naţionale.  La  această  ma
                                                                              din  ziua  aceea,  cind  inima  ba  liu,  preşedintele  comitetului   JAN,  de  Ia  cantonul  din  Tur-   că  Ia  timp  trenul  ce  se  în  şit,  printr-o  muncă  educativă  nifestare  au  participat  savanţi
                                                                                                          executiv  al  sjalului  popular
                                                                              tea  să-i  spargă  pieptul,  neşti-                      daş,  a  prevenit  un  grav  acci  drepta  in  viteză  spre  staţia                     alomişti  din  întreaga   lume.
                                                                                                          local,  a  dat  cilite  scrisorii  so                                                                                printre  care  şi  acad.  Horîa  Hu
                                                                              ind  încotro  să  alerge  rnai  re  site  In  dimineaţa  acelei  zile.   dent  de  cale  ferată  Turdaş,   evitând  astfel   un   ------   -    LUCIA  LICIU
                                                                                                                                                                                                                                                 Institutului
                                                                                                                                                                                                              ------------------ —
                                                                                                                                                                                                                                lubei.  directorul
                                                                              pede  sa  dea  de  veste,  sâ  pre  prin  care  conducerea  Ministe  In  ziua  de  3  octombrie,  se  grav  accident  de  cale  ferată,  (Continuare  în  pag.  a  3-a)  de  Fizică  Atomică  din  Bueu-'
                   Curs  de  instruire  practică  la  staţia  de  cercetări  pentru  se                                                                                                                                        reşti.
                 curitatea  minieră  din  Petroşani.
     	
