Page 75 - 1964-02
        P. 75
     Fag.  3
          •  Nr.  2847
            Invăţamîntul  de  partid  fa  nivelul                                             Conferinţele  agrozootehnice  —                                                                                             N      Ifin   A ------
                                                                                                                                                                                                    RADIO                  3FBEŞ:  Taxiul  morţii  —  c/nemo-
                                   cerinţelor                                                                  cît  mas  atractive                                                             23  FEBRUARIE  19G4          togulul  „P rogic^ur;  Balada  hu
                                                                                                                                                                                                                                                    ..Sebe
                                                                                                                                                                                                                            sarilor  —  cinem atO fjralul
                                                                                                                                                                                            PROGRAMUL  I  :  G,00  Concert   şul";  ORAŞUL:  Tudor  sena  I  5/
                                                                                                                                                                                          de  dimineaţă  :  7,10  Din  cintecele   n  Iha — cinematograful  „Patria";  Gc-
           Schimburi  de  experienţă  între  propagandişti                        Pentru  colectiviştii  care  nu  au  fost   bleme  importante  legate  dc  preocu  Ia  şcoală  există  două  aparate  dc  pro  ţărănimii   noastre   colectiviste ;   neialul  —  cincmatuqralul  „Plăcu
                                                                                cuprinşi  în  cercurile  de  învăţămint   pările  colectiviştilor  din  Orăşiioara   iecţie  pentru  diafilme.  Acestea  au   3,00  Sumarul   pi esei  cc*nti ale ;   ră";  HAŢEG:  Albă  ca  v.dpada  —
             Organele  şi  organizaţiile  de  partid   ţ&tr  cu  prilejul   unor  asemenea   agrozootehnic,  la  căminul  cultural   de  Sus  şi  au  fost  audiate  cu  viu  in  unele  defecte  dar  ar  fi  putut  fi  re  0.0G  Cu  (interul  şi  jocul  pe  pla
           dc  la  Atelierele  H.M.lt.  Simcria,  ne   schimburi  de  experienţă,  reuşesc  să   din  Orăştioaia  dc  Sus  a  fost  orga  teres.  La  unele  expuneri  cum  a  fost   parate,  dacă  sc  depunea   interesul   iuri  muscelcne ;  3,30  Tealru  la   cincmaloqtalul  „Popular1';  BRAD:
                                                                                                                                                      necesar,'si  folosite  cu  eficienţă  în
           scrie  iov.  IMlhni  Georgescu,  secrcjnr   obţină  rezultate  mai  bune  în  orga  nizat  un  ciclu  de  conferinţe.  Este   de  exemplu,  „Să  folosim  seminţe  din   cadrul  ciclului  de  conferinţe  «agro  microfon  pentru  copii  :  „Emil  şi   Estradei,  est radu  —  cinennitogiulul
                                                                                                                                                                                                                            „Steaua  rusie";  ILIA :  Moby  Dich
           al  comitetului  de  partid,  se  ocupa  în   nizarea  şi  desfăşurarea  activităţii   vorba  de  ciclul  de  conferinţe  cu  ca  soiuri  de  mare  productivitate",  pen  zootehnice.  detectivii4'  :  9.30  Melodii  de  es
                                              cursurilor,  a  seminariilor,  în  legarea   racter  agrozootehnic,  menit  să  îm  tru  a  uşura  asimilarea  cunoştinţelor               tradă  ;  10,50  Frumoasă  eşli.  pa  —  cincmatoqiuiul  ..Lumina";  SI
            mod  permanent  de  buna  desfăşurare   fiecărei  lecţii  de  sarcinile  actuale   bogăţească  cunoştinţele  profesiona  transmise,  tov.  Maria  Popa  a  adus   Au  mr.i  rămas,  din  temele  plani  tria  mea  —  emisiune  de  cînlece ;   MBRIA:  Su  ne trăieşti, Gnol — cmc-
           a  in văţămintului  de  partid.  O  preo  trasate  de  partid.      le  ale  colectiviştilor  şj,  in  acest  fel,   şi  a  arătat  seminţe  de  legume,  cx-   ficate  a  fi  expuse,  doar  patru.  Con  11,05  Din  repet loriul  Teatrului  de   matogralul  ..Mureşul";  7.LATNA :
           cupare  susţinută  se  manifestă  mai  n-                            să  le  fie  de  folos  în  munca  pe  care                          ducerea  căminului  cultural,  ca   si   stat  de  operetă:  11,30  Muzică   O  zi  zgomotoasă  —  cincmatoqia-
                                                             a-                                                    plivind  practic   însuşirile  pe  caic   tov.  Maria  Hopa,  lectorul  ciclului  dc
            Ies  pentru  continua  îmbunătăţire  a                              o  depun  in  cadrul  gospodăriei  agri  acestea  trebuie  să  le  posede  pentru   conferinţe,  vor  trebui  să  se  îngri  populară ;  12,00  Interpreţi  de  mu  lut  „Muncitorul"  ;  LONEA :  Regi
            muncii  propagandiştilor.  In  acest   De  la  tov.  Ioan  Slovenschi,  direc  cole  colective.  Conducerea  căminului   a  da  rezultate  cit  mai  bune.  De  ase  jească  ca  la  acestea  să  fie  prezentat   zică  uşoară  ?  12,40  Arii  clin  ope
                                              tor  al  cabinetului  de  partid  din   cultura!  s-a  preocupat  din  timp  de                                                             re  interpretate.1  de  baritonul  Ni-   na  sla\iei  dc  benzină  —  cincmalo-
           stop  an  fost  organizate,  zilele  tre  Orăştie   am  primit  ştirea  că  un   alcătuirea  tematicii  ciclului.  Astfel,   menea,  a  arătat  celor  prezenţi  cum   un  material  intuitiv  bogat,  variat,   colac*  Hei ica  ;  13,10  Dc  toate  pen  (/iqIuI  „M ineiul"  ;  TLIUŞ:  La  vits-
           cute,  schimburi  de  experienţă  între   schimb  de  experienţă  intre  propa  după  o  prealabilă  consultare  cu  lec  se  determină  capacitatea  de  încolţite   caro  să  trezească   interesul   şi  să   tru  loţî  :  14.00  Muzică  populară   la   dragostei  —   cincmalogtalul
                                                                                                                   a  seminţelor.  Un  exemplu  asemănă
            propagandiştii  de  la  cercurile de  stu  gandişti  a  fost  organizat  şi  în  co  turii  cercurilor  de  învăţămint  agro  tor  poate  fi  dat  şi  în  legătură  cu   reţină  atenţia  participanţilor.   De   cerută  de  ascultători  ;  15,00  Din   „V iclotia"  ;  APOLDUL  DL  SUS:
            diere  a  Istoriei  P.M.R.  anul  II  şi  de   muna  Deriu.  Mulţi  propagandişti  au   zootehnic  si  consiliul  de  conducere   prezentarea  temei  ..Creşterea  oilor   asemenea,  consiliul  de  conducere  al   viaţa  satelor  patriei  ;  15,20  Pro  Locuri  ia  manii  —  cinematogruiul
                                                                                                                                                      G.A.C.  e  necesar  să  acorde  conduce
            la  cursul  seral  anul  II.      fost  invitaţi  să  participe  la  predarea   al  G.A.C.,  în  cadrul  ciclului  au  fost   cu  lină  fină  şi  semilină",  cînd  ex  rii  căminului  cultural  un  sprijin  şi   gram  muzical  dedicat  fruntaşilor   .,23  August"  ;  CALAN ;  Tudur  —
             Cu  prilejul  acestor  schimburi  dc   unei  noi  lecţii  şi  la  ţinerea  semina  stabilite  12  expuneri  cu   conţinut   plicaţiile  au  Inst  însoţite  de  planşe   mai  mare  decît  pînă  în  prezent  la   de  pe  ogoare  ;  15.50  Cîntâ  coi ui   scr/.T  /  şi  a  II-a  —  c.nemaloqta
            eyperienţă  numeroşi  propagandişti   rului  cu  cursanţii  cercului  de  stu  adecvat  specificului  localităţii,  pla  privind  rasele  de  oi.  mobilizarea  participanţilor.   Cuno  minerilor  din  Lonea  ;  1G,15  Noi   lul  Tabăra  I.C.S.H.".
                                                                                                                                                                                          înregistrări  de  muzică  vocală  şi
                                                                                nului  de  producţie  al  gospodăriei  co
            Plinire  care  tov.  Oaicea  Novac,  Pe  diere  a  economiei  şi  organizării  pro  lective.  Acestea  au  fost  eşalonate  în   Arătam  însă  mai  sus  ca,  dacă  ex  ştinţele  transmise  prin   ciclul   de   instrumentală  ;  1G,30  Pagini  or
            tru   Giradă,   La/.ăr   Popa,  Toma   ducţiei  gospodăriei  agricole  colecti  timp  astfel  îneît,  la  cămin.,  săptă-   punerile   planificate  s-au  ţinut  cu   conferinţe  sint  deosebit  de  folosi  chestrale  din  opere ;  17,00  Muzică   TEATRU
            Obeorghiu  si  alţii  nu  arătat  din  me  ve,  conclus  dc»  tov.  Iustina  Popovici.  mînal  are  loc  o  astfel  de  expunere.   regularitate,  au  fost  bine  pregătite   toare  şi  vor  fi  de  un  real  sprijin   uşoară  ;  10,02  Noutăţi  pentru  iu  23  FEnitUAItIF  1%«
            todele  lor  de  muncă  in  vederea  în  La  sfîrşilul  schimbului  de  expe-   Demn  de  remarcat  este  faptul  că,   şi  prezentare  accesibil,  doar   unele             bitorii  muzicii  populare :  1S.30  DEVA :  „Orfcu  în  infern"  Tea-
                                                                                                                                                de
                                                                                                                   dintre  acestea  au  fost  însoţite
            tocmirii  cuvinlului  introductiv,  orga  i ienţă  nu  fost  organizate  discuţii  în  alît  conducerea  căminului  cultural,   material  intuitiv,  de  planşe,  schiţe,   colectiviştilor  în  efectuarea  lucrări  Emisiune  literară ;  19.00  Ani  în  trul  de  stat  Sibiu  ;  SEDES :  „Re
            nizării  şi  desfăşurării  seminariilor   tre»  propagandişti   asupra  felului   cît  si  lectorul  acestor conferinţe,  tov.   mulaje  etc.  Din  această  cauză,  ele   lor  ce  vor  începe  in  cadrul  G.A.C.,   drăgit  o  melodie  —  emisiune  de   coltele  revistei"  Teatrul  dc*  stat
            ste                               cum  a  decurs  învăţămînlul  în  acest   Maria  Popa,  profesoară  de  „Agricul  nu  au  avut  întotdeauna  un  nîve!   o  dată  cu  venirea  primăverii.  muzică  uşoară  romîncască ;  19,35   de  estradă  Devn  :  ALBA  1ULIA  :
             Eficacitatea  acestor  schimburi  de   cerc.  Din  discuţiile  purtate  a  reieşit   tură"  la  şcoala  din  localitate,   au   atractiv  corespunzător,  fapt  ce  a  fă  V.  CIIIŞ  Se«nră  de  rom.nnte  cu  Dorina  Dră-   „Şcoala  iepuraşilor"  Teatrul  dc
                                                                                                                                                                                                                            stat  de  păpuşi  Alba  Tulia.
                                                                                                                                                                                          ghici  şi  Dorel  Liveanu  ;  20,00
            experienţă  nu  a  întîr/.ittt  să  se  vadă.   că schimbul  de  experienţă  a  fost  util   acordat  atenţia  cuvenită   expunerii   cut  ca  participarea  colectiviştilor  la
                                                                                lor  cu  regularitate,  în  zilele  şi  la
            In  prezent  propagandiştii  care  con  penii u  propagandişti, ajutindu-i  să-şi   orele  stabilite.  Pină  în  prezent,  din   unele  din  conferinţe  să  fie  redusă,   S   IF»  <8i>  118  j[    Tealru  la  microfon,  premiera  ,,0'   BULETIN
           duc  asemenea  cercuri,  imbunălăţin-   Îmbunătăţească  stilul  şi  metodele  lor   cele  12  expuneri  planificate  au  fost   sub  posibilităţile  existente  în  Oră-       singură  viaţă"  ;  21,35  Muzică  de   METEOROLOGIC
                                                                                                                                                                                          dans ;  22,20  Muzică  uşoară  inter
                                                                                                                   ştioara  de  Sus.  Conducerea  cămi
            du-şi  melodica  pe  baza  celor  invâ-  de  muncă.                 prezentate  8.  Acestea,  pregătite  cu   nului  cultura),  lectorul  ciclului,  nu                       pretată  de  Vma  Sumai; ;  22,35
                                                                                grijă  si  îmbogăţite  cu  date  şi  fapte   s-au  preocupat  suficient  de  găsirea                      Muzică  dc  dans.                         p tN rriu   2-i oua
                      îndrumare  şi  control  permanent                          din  cadrul  G.  A.  C.,  au  fost  expuse   unor  forme  de  prezentare  interesante                                                        Vremea  rdmine  rece  cu  cerul
                                                                                 liber,  într-un  limbaj  accesibil  şi  în  în  cadrul  cărora  să  fie  folosite  din-                          CINEMA
              In  cadrul  staţiei  a  JV-a  a  C.F.U.   Lncaei,  Simion  Vinţnn  şi  Viorel  An-   soţite  uneori  de  materialul  intuitiv                     februarie                                                   mai  nutlt  noros  ziua  şi  cu  înseni
                                                                                                                                                                                               23  F E n n u A iiir  moi
            din  cadrul  C.  S.  H.,  ne  scriu  tovară  drioa,  obişnuiau  să  lipsească  dc  Ia   necesar  înţelegerii  lor  în  mod  apro  fîlme,  filme  documentare,  nu  s-au       DEVA:  Pc  Doinii  liniştit  sctici   nări  locale  noaptea   Vor  cădoa
                                                                                                                   îngrijit  ca  aceste  expuneri  să  fie  ur
                                                                                                                                                                                                                            precipitaţii  iz.olaln  sub  formă  de
            şii  Vavile  Ilaba  si  N.  Dumitru.  îşi   unele  cursuri,  fapt  pentru  care  au   fundat.  Temele  „Cum  sa  prevenim   mate  de  manifestări  cultul al-educa-   Sî in bă ta  şi  duminică,  in  oraşul   Ill-a  —  cinematograful  ,,1‘uliia"  i   ninsoare.  Vini  moderat  cu  ioten
            desfăşoară  activitatea   mai   multe   fost  pusî  să  raporteze  în  faţa  adună  şi  să  combatem  eroziunea  solului*1,   tive  adecvate  temelor  dezbătute,  car   Sebeş  s-au  desfăşurat  întreceri  la   Cucerirea   Evcrcsluhti   —  cine-   slficârî  din  esl  Tcmperalum,  ziua
            cercuri  si  cursuri  ale  învăţămîntului   rii  generale  cum  sc  achită  ei  de  sar  „Mecanizarea  lucrărilor  asigură  creş  acţiuni  cu  cartea   agrozootehnică,   mai  multe  discipline  sportive  con  nenutlogra/ul  ,.Arla“;  PEI'ltOŞANh   va  fi  cuprinsă  intre  2  şl  — 3  gra
            dc  partid.  Re/.ultale  bune  în  însuşi  cina  statutară  de  n-şi  ridica  neconte  terea  producţiei  agricole",  „Cum  îm  concursuri  „Cine  ştie  cîşligă",  pro  ţi nd  pentru  cupa  ,,1G  februarie".  Cu  tofl  acasu — cincmatnyralul ..Re  de  iar  noaptea  Intre  — 10  şi  —  15
            rea  materialului  predat  au  obţinut   nit  nivelul  lor  politic  şi  ideologic.   bunătăţim  păşunile  şi  fîneţelc  natu  grame  artistice  etc.  O  dovadă   a   Echipelor  clasate  pe  locul  I  li  s-a   publica"  ;  O  y.i  dc  toamnă  —  cine-   grade.  In  regiunea  de  numlc  mai
            cursanţii  de  la  cursul  seral  anul  II   In  urma  criticilor  aduse  de  comu  rale"  şi  altele  dezbătute  în  cadrul   acestei  lipso  do  preocupări  în  sensul   înmînat  cupa  transmisibilă  „1G  fe  matogralul  „7  Noiembrie" ;  ALBA   <"oborită.
            unde  este  propagandist  tov.  Victor   nişti,  ei  s-uu  angajat  să  participe  cu   ciclului  de  conferinţe  au  tratat  pro-  arătat  o constituie  şi  următorul  fapt:  bruarie",  iar  sportivilor  clasaţi  pe   IU LI A: Jură mintal soldatului Poolcv   PENTRU  URMĂTOARELE  3  ZILE
            Oprisa.  Trebuie  să  arătăm,  ne  scriu   regularitate  la  şedinţele  de  invăţă-                                                       locurile  I,  2  şi  3  la  individual  li   —  cineinalogialul  „Vietotia“ Harn  Vreme  schimbătoare  cu  tempe
            de  asemenea  corespondenţii,  că  bi  mînt.                              Corespondenţii  voluntari                                     s-au  înmînat  diplome  şi  insigne.  Iată   ici  —  cincmatvqiatut  „23  Auyt/S/";  ratura  (n  creştere  la  sfirşitul  In
                                                                                                                                                                                                                            tervalului.
            rou!  organizaţiei  de  bază  urmăreşte   In  urma  îndrumării  şi  controlului                                                          rezultatele:
                                              pe  care  îl  asigură  biroul  organiza
            îndeaproape  buna  desfăşurare  a  în                                 despre  activitatea  culturală
                                              ţiei  de  bază  asupra  desfăşurării  în                                                                         Popice
            văţămîntului  de  partid  şi  ia  măsuri   văţămîntului  de  partid,  activitatea
            concrete  cînd  sc  ivesc  anumite  nea  cercurilor  şi  cursurilor  este  din  ce   S e b e ş              C.S.  Hunedoara               La  această  disciplină  au  partici    Uniunea  regională  a  Coop.  de  Consum
            junsuri.  De  pildă,  cursanţii  Viorel  in  ce  mai  bună.           Formaţiile  artistice  ale  căminului   In  sala  C.F.U.  din  cadrul  C.S.H.,   pat  15  concurenţi  la  individual  şi  5
                                                                                 cultural  din  Peireşti  au  prezentat   după  expunerea  unei   conferinţe,   echipe.                                        îiunedoara-OevT
                       Un  cerc  cu  activitate  rodnică                         In  faţa  colectiviştilor  din  comuna   brigada  artistică  de  agitaţie  a  direc  Pe  echipe:  1  Unirea  Sebeş;  2  Şu-
              Propagandislul  Toma  Mnneiulea   practică  a  cursanţilor.        noastră  un  bogat  şi  variat  program.   ţiei  de  transporturi  a  prezentat  în   lianul  Petresli;  3  Textila  Sebeş.  a  n  g  a  j  e  u  z  â  i
            de  la  cercul  de  studiere  a  Statutului  Drept  urmare,  cursanţii  participă   Corul  si  fanfara  au  executat  bucăţi   faţa  muncitorilor  din  secţiile  a păr  Individual:  I  Martin  Glass  (Uni
            P.M.R.  organizat  în  cadrul  G.A.C.   cu  mult  interes  la  fiecare  lecţie  ce   din  repertoriul  clasic  şi  contempo  tinind  acestei  direcţii,  un  frumos  şl   rea)  2  Nicolae  Crăciunescu  (Textila)   ©   un  inginer  constructor;
            din  Alba  lulia,  manifestă,  aşa  cum   se  predă.  Discuţiile  ce  se  poartă  în   ran.  Viu  aplaudate  de  public  au  fost   bogat  program  artistic.  A  avut  apoi   3  Marian  Laioş  (Şurianul).  @  un  tehnician  I  construcţii;
            ni  se  relatează  de  către  tov.  Nula   cadrul  seminariilor  sînt  vii,  intere  şi  dansurile  cu  temă  ale  echipelor   loc  un  concurs  „Cine  ştie  cîşligă''.
                                                                                 de  dansuri,  cîntecele  interpretate
            Gligor,  o  preocupare  permanentă  fa  sante.  Aceasta  asigură  şi  o  bună  în                    In  urma  răspunsurilor  dale,  locul           T ir                       @  freî  m erceologi principali în  sectorul corner)*
            ţă  de  pregătirea  şi  expunerea  lecţii  suşire  a  lecţiilor  de  către  cursanţi.   de  solişti,  recitările.  Brigada  artis  f  a  revenit  tov.  Ioan  Iliescu,  locul
            lor.  Pentru  a  se  prezenta  bine  pre  Pînă  acum  cei  mai  buni  cursanţi   tică  de  agitaţie  a  prezentat  progra  II  tov.  Aurel  Truţâ  şi  locul  III  tov.   Primele  trei  echipe clasate  din  cele   ©   doi  m erceologi  principali  în  sectorul  v a lo ri
            gătit  în  faţa  cursanţilor,  el  îşi  în  s-au  dovedit  a  fi  colectiviştii  Ioan   mul  „Azi  la  noi  e  sărbătoare".  Spec  Aristică  Cojan.  şapte  cile  au  participat   sint:   1.   fic ă ri;
                                              Gruian,  Angliei  Dumitru,.  Floarea
            locuieşte  cu  răspundere  conspectele                               tacolul  prezentat s-a  bucurat  dc mult    LEONT1N  LASCAU         A.  S.  Avîntul;  2.  Progresul;  3.  Au
                                              Palcău  si  alţii  care  de  fiecare  dată                                          lâcălus            tomobilul.                                ©   un  m erceolog  principal  în  sectorul  prestări
            după  bibliografia  indicată,  iar  la   iau  cuvintul  la  seminalii  si  dezbat   succes.                  (din  postul  de  corespondenţi   Individual  (21  participnnţi)  1  Făr-   servicii;
            predare  nu  uită  să  lege  concluziile   cu  competenţă  problemele  puse  in   VASILE  ZDKENGI1EA          voluntari  —  Direcţia  dc   caş  1!ie  09  p.  (Spartae);  2  fon  Stri-
            unor  teze  teoretice  de  activitatea  discuţie.                                   profesor                    transporturi  a  C.S.II.)  catu  75  p.  (Pîelaru);  3.  Constantin   O   doi  revizori  contabili.
                                                                                                                                                     Iuculescu  74  p.  A.  S.  Avîntul.       Condiţiile  de  angajare  sînt  cele  prevăzute
                                                                                                                          O  r  ă  ş  f  i  e                                              de  indicatoarele  de  pregătire  şi  stagiu.
                                                                                                                                                                 Volei
                                                                                                                     De  curînd,  brigada  artistică   de                                      Solicitanţii  se  vor  adresa  Uniunii  regionale
                                                                                                                   ngitaţie  din  comuna  Alma.şu)  Mic,   (Masculin:  I  Ştiinţa;.  2  Piclaru;  3   a  Coop.  de  Consum  din  Deva,  strada  Dr.  Petru
                                                                                                                   satul  Poiana,  a  prezentat  pe  scena   Textila.                      Gr o za  nr.  8,  biroul  personal  şi  învăţămint.
                                                                                                                   căminului  cultural  din  satul  Valea
                                                                                                                                                        Feminin:  1.  Ştiinţa;  2.  Textila;  3
                                                                                                                   lepiî  un  frumos  program   artistic   Hielaru.
                                                                                                                   prin  care  a  oglindit  viaţa  nouă  pe
                                                                                                                                                                     CIORAN  MIMAI
                                                                                                                   rare  o  trăiesc  locuitorii  satelor  de            corespondent    i •                                                           ■
                                                                                                                   munte.  Artiştii  amatori  Maria  Stău-
                                                                                                                   culescu,  Maria  Angliei, # Doina  Sin-                                   întreprinderea  forestieră  Hunedoara
                                                                                                                   zuiana,  Nicolae  Gavrilâ  şi  Gheor-        Fotbal
                                                                                                                   ghe  Ghermnn,  au  fost  viu  aplaudaţi                                             a n g a j        ează:
                                                                                           4                       dc  spectatori,  caic»  şi-au  exprimat   Către  stadionul  de  la  poalele  ce
                                                                                                                   dorinţa  ca  această  brigadă  să  mai   tăţii  s-au  îndreptat  iubitorii  de  fot  Şdoi  m aiştri  de  exploatare;
                                                                                                                   prezinte  şi  alte  programe  în  satul   bal,  dornici  să  vadă  cum  stă  cu  pre
                                                                                                                   lor.                               gătirea  echipa  lor  favorită,  Minerul     doi  m'esanici  pentru  funiculara  Wyssen.
                                                                                                                                      IOAN  JUDE      Deva  care  juca  în  meci  de  verificare   Informaţii  suplimentare  se  primesc  ia  sediul
                                                                                                                                       electrician
                                                                                                                                                      tu  Minerul  C.heJar,  echipă  din  cam  întreprinderii  forestiere  din  Hunedoara,  str. Dr.
                                                                                                                                                      pionatul  regional.  Asa  cum  începe
                                                                                                                               l l î a
                                                                                                                                                      jocul  se  părea  că  Minerul  a  reuşit   Petra  Groza  nr.  37,  telefon  2027.
                                                                                                                     Brigada  artistică  dc  agitaţie  dc  la   să  se  pună  la  punct  cu  pregătirea  in
                                                                                                                   clubul  muncitoresc  al  minculoi  din   vederea  campionatului.  Dar  după  ce
                                                                                        ,        ■
                                                                                                                    Telîue  a  prezentat  în  faţa  lucratu  reuşeşte  să  marcheze  de  două  oi i  în
                                                                                                                    rilor  staţiei  C.F.R  şi  a  colectivişti  prima  repriză,  prin  Chiriei  si  Delios,
                                                                                                                    lor  din  Urănisca  un  program  variat   in  pai tea  a  doua  a  jocului  nu  se
                                                                                                                    care  s-a  bucurat  dc  multă  apre  mai  marcă  nici  un  gol.           Exploatarea  minieră  Muncelul  Mic
                                                                                                                   ciere  din  partea  spectatorilor.   La   Pînă  la  reluarea campionatului  mai
                                                                                                                   acest  spectacol  au  participat  peste   este  suficient  timp  pentru  ca  antre  a n g a j e a z ă :
                                                                                                                   220  de  cetăţeni  din  comună.    norii  şi  jucătorii  să  insiste  asupra
                    Echipa  condusă  dc  minerul  Io nn  iMaican,  din  sectorul  II  at  E.  IM.  Teliuc,  şi-a  depăşit  sarcinile  dc   GIIEOKGIIE  GROAPA   concepţiei  de  joc  şi  finalizării  faze  ^   un  contabil  principal;
               plan  în  luna  ianuarie  cu  12  la  sula.  IN  FOTOGRAFIE;  Şeful  dc  schimb  Ioan  Uarbu,  din  echipa  con  şeful  staţiei  C.F.R  Brănîşca  lor,  unde  s-au  observat  unele  defi
               dusa  de  Ioan  IMaican,  discufă  cu  ortacii  săi  despre  căile  de  sporire  a  producţiei.                                        cienţe.                                  S   o  dactilografă;
                                                                                                                                                     ejaa c J—■.  -  q rg=jş a il.:- u o —-  ■» oca os a  HŞ  mineri;
                                                                                                                                                                                               Jf  ajutori  m ineri;
                                                                                                                                                                                               m   electricieni;
                                                                                    de zahăr                                                                                                   i i   lăcătuşi;
                                                                                                                                                                                               S   fie ra ri  calificaţi;
                                                                                                                                                                                               l|§  un  fîm plar;
                   (Unmrc  din  pag  f-a)      hăr  este  o  cultură  care  se  îmburu-   răsărirea  plantei  indicatoare.   Ime  tru  prevenirea  acestora,  sfecla  de   Respectarea  epocii  optime  de  re
                                               ienează  uşor,  pentru  a  se  putea  face   diat  după  răsărirea  sfeclei  se  exe  zahăr  nu  trebuie  s«ă  se  cultive  pe   coltare  şi  executarea  ei  într-o  peri  f g   un  sudor;
              Cele  mai  bune  rezultate  de  pro                               cută  praşila  I  printre  rinduii,  la   ncelaşi  loc  mai  devreme  de  4-5  ani.   oadă  scurtă  de  timp,  impune  luarea
             ducţie  se  obţin  t ind  sfcrlu  de  zahăr   lucrările  de  întreţinere  înainte  de   udîncime  de  5-7  cm.,  avîndu-se  grija   Dintre  dăunătorii  animali,  cei  mai   unor  măsuri  organizatorice»,   avtnd   şoferi  auto.
            sc  seamănă  la  distanţa  de  45-50  cm.   răsărirea  plantelor,  se  recomandă se  să  nu  se  atingă  plantele  pe  rind.   păgubitori  sînt:   gărgăriţa  sfeclei,   In  vedere  că  această  lucrare  se  su
                                               mănatul  cu  plante  indicatoare  cum
             între  rînduiî,  fiind  rărită  Ia  răsă  sint  ovăzul  sau  orzul.  Ir.trucît  să-   Dacă  prăşitu)  se  face  cu  prăşitoaie  'ăţişoara  şj  purecii  de  pâmînt.  In   prapune  cu  recoltatul  porumbului,   Lăm uriri  suplimentare  se  dau  la  sediul  exploa*
             rire  pe  rînd  Ia  intervalul  de  20-22   mînţa  de  sflecâ  de  zahăr  are  o  sla  le  mecanice,  ta  acestea  sc  vor  pre  snopul  prevenirii  pagubelor  produ  (Altoiului  şi  cu   însăminţările  de   tă rii  din  Muncelul  Mic,  raionul  llîa.
             cm.  fir  de  fir.                ba  putere  de  străbatere,  trebuie  să   vedea  apărători  marginale  pentru  a   se  de  dăunători,  este  necesar  ca   toamnă.  In  mod  deosebit  este  ne
              Acest  mod  de  semănat  se  reali  fie  semănată  la  adîncimea  de  3-5   nu  acopc*i i  rîndut  de  plante.  Pro  îndată  cc  începe  răsărirea  culturi  cesar  să  se  facă  mobilizarea  braţe
             zează  în  condiţîunî  bune  cu  .semă-   cm.  în  funcţie  de  natura  solului.  ximi  va  fi  completat  eu  plivind  pc   lor  să  se  facă  controlul  zilnic   iii   lor  de  muncă  şi  mai  ales  organiza
             nâV.oarea  S.U.  29  acţionată  de  trac  Pentru  îngroparea  uniformă  a  se  rînd,  smuigîndu-se  totodată  si  plan  • nn.  In  cazul  atacului  de  gărgări  rea  transportului  în  asa  fel  ca  pa
             tor.  Acolo  unde  terenul   este*  mai   minţelor,  pe  Ungă  nivelarea  tere  tele  indicatoare.    ţă  .sau  a  râţisoarei,  se  vor  aplica  tra  măsura  recoltării,  sfecla  să  fie  tran
             umed  şi  nu  se  ponte  intra  cu  trac  nului,  trebuie  avut  grijă  ca  viteza   Răritul  este  lucrarea  de  caic  de  tamente  cu  Hcclotox  3  In  sută  cit-j   sportată  la  bazele  de  recepţie.  Lu
             torul,  să  se  folosească  maşinile  de   de  înaintare  a  tractorului  să  nu  de  pinde  realizarea  densităţii  optime  de   30  kg.  la  ha.  snu  Aldrin  cate  20  Ug.   crările  dc*  recoltat  si  decoleiat  tre  © e U P A Ţ I-V A  0 5
             semănat  cu  tracţiune  animală  care   păşească  5  km.  la  oră,  iar  pentru   plante  !a  hectar.  Cu  eît  cl  se  efec  la  ha.   buie  executate  cît  mai  repede  pen
             se  vor  regla  pentru  semănatul  sfe  grăbirea  încolţirii  seminţelor  şi  asi  tuează  m«ii  devreme  cu  atît  se  obţin   Pentru  combaterea  buhai  semă  tru  a  eviia  pierderile  în  greutate  şi
             clei  de  zahăr  la  distanţi  indicată.   gurarea  uniformităţii  răsăririi,  tere  sporuri  mai  mari  dc»  producţie.  Se   năturii  şi  a  viermilor  sîrmâ,  se  voi   (n  conţinutul  de  zahăr.  Frunzele  şi   CBEŞTERCA
             Prin  semănatul  Ia  45-50  cm.  între   nul  va  fi  tăvălugit  după  caz,  îna  recomandă  ca  răritul   să  înceapă   tenta  seminţele  cu  Hcclotox  3  !u   coletcle  care  reprezintă  aproxima
             rinduii  nu  se  pot  mecaniza  însă  lu  inte  şi  după  semănat.  După  tăvălug   cînd  plantele  au  ajuns  la  faza  ele   sulă  în  cantitate  dc  3-G  kg.  la  tona   tiv  1/3  din  producţia  de  rădăcini,
             crările  de  întreţinere  cu  cultivato  este  indicată  legarea   unei   grape   2  frunze  adevărate,  in  condiţii  nor  de  sămînţâ.  Împotriva  mol ici  sfe  constituind  un  nutreţ  valoros  pen
             rul  acţionat  de  tractor,  fiind  necesar   uşoare  pentru  răscolirea   stratului   male  de  vegetaţie  şi  Iu  4  frunze ade  rici  care  apare  îndeosebi  în  verile   tru  animale,  pot  li  folosite  aiit  in
             a  se  executa  praşîle  prin  tracţiune   de  la  suprafaţa  solului  şi  împiedi  vărate  în  cazul  citul  se  semnalea/u   secetoase,  se  recom  udă  stropiri  cu   siare  proaspătă  cît  şi  insilc^ate  îm-
             animală  şi  manuală.             carea  evaporării  apei.          atac  de  dăunători.  Pentru  executa  Dctox  25  la  sută   cmulsionabil  în   uicună  cu  cocenii  de  porumb.
               In  vederea  măririi  densităţii  de                              rea  răritului  şi  a  praşilelor  pc»  rîivd,   concentraţie  de  0,7  la  sulă.  In  timpul  care  a  rămas  pînă  la
             plante  rccolinbile  la  hectar  sî  ridi  Lucrările  de  întreţinere  se  recomandă  folosirea  săpaligilor,   Un  rol  de  scamă  in  prevenirea   începerea  insămînţărilor  trebuie  să
             cării  productivităţii  muncii  prin  me                           •ivind  lama  de  15  cm.,  care,  tăind   bolilor  şi  dăunătorilor  îl  are  res  se  ia  măsuri  penlru  procurarea  se
             canizarea  lucrărilor  de  întreţinere,   Lucrările  de  întreţinere  —  pra  un  spaţiu  în  rînd,  se  urmăreşte  su   pectarea  regulilor  agrotehnice  pri  minţelor  necesare,  stabilirea  valorii
             în  gospodăriile  agricole  cu  supra  vilele  —  aplicate  la  timp  şi  în  nu  se  lase  un  buchet  de  5-G  cm.,  rea   vind  lucrarea  solului,  aplicarea  în  culturale  şi  tratarea  cu  fungicide.
             feţe  mari  cultivate  cu  sfeclă,  se  re-   măr  corespunzător,  nu  o  importanţă   lizîndu-se  astfel  pe  ritul  distanţa  dc   grăşămintelor  şi  întreţinerea  cultu  Trebuie   definitivată   amplasarea
             comand.i  semănatul  în  benzi.   In   deosebită  pentru  menţinerea  apei  in   18-20  cm.  între  plante.  rilor.                      culturilor  pe  teri loriul  fiecărei  gos  < 7 W m ir r u tiX c R c a
                                                                                                                                                                                                W
             «acest  scop  lutrarca  se  execută  cu   sol,  distrugerea  buruienilor  si  mo  Prăsi la  a  doua  a  sfeclei  dc  zahăr              podării.   Din  vreme  trebuie  revi
             maşina  S.U.  20  conform  schemei :   bilizarea  substanţelor  nutritive  ne  se  face  la  1-2  zile  după  rărit,  pen  R e c c ito re a   s fe c le i  d o   c rîh ă r  zuite  si  pregătite  toate  maşinile  si
             45-70-45-45-45-70-15.   După  această   cesare  creşterii  rădăcinilor  de  sfe  tru  a  aduce  în  stare  dc  alinare  so             uneltele  care  vor  fi  utilizate  in  pri
             metodă  de  semănat se  pot  aplica  mai   cla  in  tot  cursul  vegetaţiei.  De  aeec.i   lul  bătătorit  în  timpul  răritului.  Pră  Sfecla  de  zahăr  acumulează  sub  măvara,  l'ăcindu-ii-sc  reparaţii  de    kunedoara-oeva
             multe  praşile  mecanice  printre  ''în  culturile  de  sfeclă  trebuie  să  fie  în   şi la  <i  doua  ca  şi  a  treia  se  fac  ia   stanţă  uscată  pînă  toamna  lîr/iu.   bună  calitate.  O  importanţă  deose
             duri,  menţinînd  în  permanenţii  cul  Permanenţă  curate  de  buruieni  şi   adincime  de  8-10  cm.,  executîndu-sc   Din  observaţiile  făcute  s-a  consta  bită  trebuie  să  se  acorde  instruirii   INCHCIE  CONTRACTE  P R IN  TOATE
             tura  curată  de  buruieni.  Rări tul  sfe  <u  solul  alinat.  Numărul  praşilelor   în  continuare  încă  2-3  praşile  me  tat  ca  in  perioada  10  septembrie—   mecanizatorilor,   mînuitorilor   de   UNITĂŢILE  SALE,CU  G.A.C.  Şl
             clei  pc  rînd  în  cadru!  acestei  sche  variază  între  3-4  care  se  vor  execu  canice  la  10-12  cm.,  astlel  ta  în  per   10  octombrie  se  înregistrează  creş  agregate  si  tuturor   colectiviştilor
             me  trebuie  să  se  faca  la  18-20  cm.   ta  în  mod  obligatoriu.  In  cazul  coi  manenţâ  cultura  să  fie  bine  întreţi  teri  de  producţie  de  2.000-9.000  kg.   pentru  cunoaşterea  şi  însuşirea  în  CRESCĂTORI I INDIVIOUALI.OFERINO
             fir  de  fir.                     furilor  pe  terenuri  puternic  îmbu  nută.  Cînd  frunzele  plantelor  acope  la  hectar.  O  dată  cu  venirea  înghe  tregului  complex  de  măsuri  agroteh      PRETURI MARI.
               Cantitatea  de  sMmînţă  care  sc  dă   ci donate.  sau  pe  soluri  care  formea  ră  intervalele  dintre  rîndun  şi  ast  ţurilor,   creşterea   rădăcinilor   se   nice  care  contribuie  la  sporirea  pro
                                                                                  fel  nn  se  poate  executa  praşila  me
             la  hectar  se  calculează  în  funcţie  dc   ză  crustă,  prâsitul  se  va  efectua  oi i   canică,  se  recomandă  smulgerea  lor.  opreşte  şi  începe  scăderea  conţinu  ducţiei  la  această  cultură.
             felul  seminţei  care  se  foloseşte,  na  >le  cîle  ori  este  nevoie.  Praşilele  se               tului  de  zahăr,  de  aceea  recoltatul   Folosind  condiţiile  create,  mobili                   FIRE  Ot  5UMBAC  5i  a s .-
             tura  solului,  condiţiile  de  tempera  vor  executa  la   adînnmi   diferite   Com baterea  bo lilo r   ei  trebuie  terminat  pină  la  venirea   zând  toate  rezervele  de  care  dispu
             tură  din  timpul  semănatului,  frec  pentru  a  se  evita  bătătorirea  solu                       frigului.  In  regiunea  noastră  recol  nem  şi  apliiînd  judicios  măsurile           n w iF ^ ifi^ lr.i'io ÎN in   Î n   a t f l a S IT IM P   MATE-
             venţa  «atacului  dăunătorilor  şl  m ij  lui.                            şi  dăunătorilor            tarea  trebuie  începută  către  sfîrsitul   agrofitotehniee  arătate   in  prezen
             loacele  cu  care  se  face  rări tul.  Înainte  de  răsărirea  sfeclei,  dară                         lunii  septembrie  si  efectuată   pe   tele  recomandări,  vom  contribui  la
               Ţinînd  seamă  de  aceşti  facturi,  s<»   solul  a  prins  crustă,  se  recomandă   între  bolile  sfeclei  de  zahăr  cele   baza  graficelor  întocmite  în  acest   sporirea  producţiei  de  sfeclă  de  za
             recomandă  o  normă  medie  de  24-23   executarea  unei  prăsi le   oarbe   Iu   mai  răspîndite  sfnt  pătnrea  frunze  scop  de  comun  acord  cu  Fabrica   hăr  la  nivelul  cerinţelor  crescânde
             kg.  la  Da.  Dat  fiind  cu  sfecla  de  za  Ldincinte  de  2-3  cm,  îndată  după  lor  şi  putregaiul  inimii  sfeclei.  Pen  de  zahăr  din  Luduş.  ale  economiei  naţionale.





