Page 73 - 1964-02

PROLETARI DIN 10ATE TARILE, UNIŢI-VA 1
P ro d u se ehâm ice la u n p re ţ
In ziarul de azi: de cost c it m a i scăzu t
mul socialismului nivelul cerinţelor ; (pag 2-a), duselor este una din problemele care de cost de mare importanţă a fost

• PAGINA FEMEII
Reducerea, preţului de cost al pro­
In acţiunea de reducere a preţului
® Invăţăminlul dc partid la
frâmîniă colectivul de muncă al fa­
pentru noi şi folosirea unor procedee
bricii noastre. Cunoaşterea din limp
tehnice superioare celor
utilizate
« Conferinţele agrozooteh­
curs a dat posibilitatea să se ia
sele din mase plastice prin injecţie
nice — cit mai atractive, a sarcinilor ee ne revin pe anul în anul trecut. Aşa de pildă, la produ­
măsuri, care aplicate să ducă la îm­
s-au proiectat şi executat matriţe cu
• Sport bunătăţirea procesului de producţie un număr sporit de cuiburi. Echipa­
şi la reducerea preţului de cost. rea maşinilor de fabricat cutii, pa­
(pag. 3-a);
Ca urmare, luna ianuarie s-a înche­ hare, cutii sarpagan, flacoane pentru
• Dc peste hotare iat cu un rezultat bun: s-au econo­ medicamente cu matriţe de la 3
(pag. 4-a) misit 229.000 lei pină la 8 cuiburi a dus la elimina­
S1MBATA 22 FEBRUARIE 1964 4 pagini 20 bani Pe ce căi s-a obţinut acest rezul­ rea rebuturilor, cît şi a opei'aţiunii
tai?. In primul rînd scăderea preţu­ de debavurare, prin care se pierdeau
—
lui de cost a fost influenţată de de­ cantităţi destui de mari de materie
păşirea producţiei globale cu 3,6 la primă. Efectul aplicării acestei ino­
sută, a producţiei marfă cu 5,7 la vaţii a constat în economisirea nu­
sută şi a productivităţii muncii cu mai în luna ianuarie a 16.000 lei.
3.8 la sută faţă de planificat. Prin Dc fapt, pînă in prezent, au fost apli­
depăşirile amintite s-au micşorat cate în producţie 19 inovaţii care
mult atît costurile comune de fabri­ aduc o economie antccalculată de
caţie, cît şi costurile generale pe 116.000 lei. Dintre acestea pot fi
unitatea de produs suportate de uni­ amintite „Matriţă cu 18 cuiburi pen­
tatea noastră. tru confecţionarea oringurilor, ne­
Roadele unor O mare atenţie s-a acordat în luna cesară maşinii dc injecţie, pentru
Pe graficul întrecerii ianuarie întreţinerii utilajelor in produse din mase plastice", „Dispo­
masuri eficace stare de deplină funcţionare. Prin zitiv pentru strunjiri universale la
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii Rezultatele dobindite se datoresc supravegherea ior atentă, prin efec­ sirunguri".
Fabricii dc produse refractare Baru- aplicării in procesul de producţie a Analizînd posibilităţile pentru în­ tuarea reparaţiilor curente la tim­ Reducei-ea preţului ele cost a fost
Mare, îndrumaţi dc organizaţia dc unor măsuri eficiente, care au dus deplinirea sarcinilor de plan pe a-
partid, au înscris în aceste zile pe la organizarea mai bună a muncii nul în cui-s, colectivul de muncă de pul optim, nu s-a înregistrat nici o determinată şi de cele 19 măsun
graficul întrecerii socialiste noi şi la folosirea judicioasă a utilajelor, la revizia de vagoane C.F.R. Coş- oprire accidentală, nici o defecţiu­ tchnico-orgamzatorice aplicate în
frumoase succese in muncă. Tină in eliminarea timpilor neproductivi ctc. ne care să conturbe procesul do pi*oeesul de producţie. Dintre acestea
prezent, colectivul dc inuncâ dc I.a obţinerea acestor succese o lariu şi-a luat angajamente mobiliza­ producţie şi să necesite reparaţii. cele mai importante sînt efectuarea
aici a reuşit să depăşească sarcinile contribuţie însemnată şi-au adus toare. Pentru traducerea lor în viaţă Acest lucru a dus la economisirea la timp a recepţiei produselor lunile
producţiei globale cu 8 la sută, ale tovarăşii Vasile Necşi, Alexandru Pa- au fost luate o serie de măsuri leh- sumei de 197.000 lei. de către laboratorul central, a revi­
producţiei marfă cu 18 la sută şi ratoi, Traian Adorcanu, Vaier Ra- ziei generale a maşinilor de injec­
să îmbunătăţească continuu calita­ holă, Pir Petru II, Constantin Că- nîco-organizatoriee bine chibzuite. Concomitent cu întreţinerea agre­ ţie, executarea recepţiei pe faze de
tea produselor. răbui, loan Toadcr şi alţii.. Măsurile aplicate au fost eficace. gatelor în stare de funcţionare, mun­
citorii din secţiile productive, s-au fabricaţie. Prin aplicarea lor, cît şi
Pînă în prezent colectivul de muncă
Produse peste plan dc la revizia de vagoane C. F. R. orientat, sub îndrumarea comitetu­ prin organizarea întrecerii socia­
obiective
liste pe bază
de
con­
Coşîariu şi-a îndeplinit planul de lui de partid, spre reducerea consu­ crete, plivind reducerea consumuri­
murilor specifice de materii şi ma­
Colectivul fabricii „Vidra" din Ana Socol, Cornelia Stcf, Ana Vin- producţie în proporţie de 108,8 la lor specifice de materii prime şi ma­
Orâstie, antrenat in întrecerea so­ ţeler, Maria Belea, Angela Rusii, suia.Productivitatea muncii a sporit teriale. Urmărind cu atenţie proce­
cialistă, desfăşoară o muncă intensă Maria Lăzărcscu, Dorina Sugar, sul tehnologic, muncitorii atelieru­ teriale, colectivul nostru a reuşit ca
pentru îndeplinirea angajamentelor Toth Maria şi alţii. în această lună cu 17,C la sută. lui de tanin au redus consumul spe­ in prima lună a anului să obţină
luate în cinstea celei de a XX-a a- C. ALBEANU ADRIAN OŢOIU cific la coajă dc molid cu 980 grame economii la pi-eţul de cost.
nîversâri a eliberării patriei noas­ corespondent corespondent pe kg de produs finit. Reducerea Jn viilor, sub îndrumarea comite­
tre. In primele 15 zile ale lunii fe­ consumului specific dc coajă de mo­ tului de partid pe fabrică, se vor
bruarie planul producţiei globale şi Au sporit capacitatea de transport lid a condus la realizarea unei eco­ lua şi alte măsuri pentru îmbunătă­
marfă a fost îndeplinit în proporţie ţirea procesului tehnologic, reduce­
de 103 la sută. Tot în această pe­ Antrenaţi în întrecerea socialistă, obţinute dc muncitorii Spiridon nomii în valoare de 25.000 lei. Din rea consumului specific de materii
rioadă s-au produs peste plan 250 muncitorii de la staţia C. F. lt. Vin- Silvestru, Petru Mîrza, Enianoil Or- cantităţile economisite în acest me-
m.p. piei nutria, 1.350 m p. piei ero- ţul dc Jos au obţinut rezultate bune doan, Nicolae Blada şi alţii, din tura lier s-a asigurat şi materia primă prime, aplicarea unor inovaţii.
mnte. ICO misade, 62 gulere nutrin, şi in primele IC zile ale lunii fe­ a doua. Trebuie menţionat şi apor­ necesară producţiei pe timp de 4 STELIAN BUAICA
36* capiuli nutria şi 115 piei de vulpe bruarie. Planul dc producţie al uni­ tul mecanicului de locomotivă loan zile, fapt ce a dus implicit la dimi­ şeful serviciului planificare
argâsite. tăţii a fost realizat pînă la această Scvastian, care, remoreînd trenuri nuarea cheltuielilor indirecte pe pro­ dc Ia fabrica chimică
dată in proporţie de 129,9 la suiâ, Mipratonate. a redus timpul de sta­ dusul respectiv. din Orăştie
La obţinerea acestor rezultate bu­ la tranzit cu prelucrare a fost de­ ţionare al vagoanelor cu 0,03 la sută
ne trebuie subliniat aportul munci­ păşit cu 49.9 la sută, iar regularita­ faţă dc sarcina planificată, sporind Strungarul loan Stanciu dc la Atelierele centrale din Gurabarza.
torilor Ion Ivănescu, Seghedi Mihai, tea circulaţiei a fost respectată în­ astfel capacitatea de transport. îşi organizează bine munca, se preocupă de ridicarea calificării profe­
Nicolae Dubleş, Petru Ciolacu, tocmai. IOAN APOLZAN sionale. Ca urmare, lunar, îşi depăşeşte sarcinile de plan cu circa 25 la
Gheorghe Maghiar, Laslo Rusalina, Rezultatele cele mai bune au fost corespondent sută. Foto; V. ONOIU lnfriuitînd intemperiile
In jurul vasului cu ceai, se adu­ — Dacă va ninge, prima noastră
naseră aproape toţi oamenii din bri­ grijă e să dâm zăpada la o parte,
Expunere în faţa Qat li. difuzate gada lui Ştefan Prelipceanu. Fieca­ kA ne putem continua activitatea.

tinerilor Depozitul I.C.R. din Haţeg a luai re sorbea cu plăcere lichidul fier­ N-avem voie să răminem sub plan.
binte. Era un ger năpraznic, iar din
Minerul Dionisie Portic, ajutorul
din limp măsurile necesare în ve­ Hunedoara, Reşiţa şi Călan se cerea rle miner Vasile Mateuţ, vagoneta­
Comitetul U.T.M. de la Fabrica derea diluzdrii la sate a unui nu­ cu insistenţă : rii Ambroze lojan şi Vasile Agape,
măr d l mai mare dc cărli. Asllel.
— Avem nevoie de calcar. Trim i­
chimică din Orăştie şi-a stabilit in Fier vechi Schimb de experienfă contract de la începutul lunii lebruatic yl teţi urgent 30 de vagoane. toţi cel din brigada a treia erau
planul de măsuri ca în cadrul joi­ In anii trecuţi, colectiviştii dir< pină In prezent au losl diluzaie îngrijoraţi de soarta producţiei. Că­
o}elăriilor Ieri, 21 februarie, a avut loc la Vinerea un schimb Boz, raionul llia, ou obţinut prm Oamenii consumau ca in fiecare tre seară fulgi deşi au început să
lor de tineret să organizeze un ci­ dc cxcpcricnţâ pe terne ale organizării muncii in prin cooperativele dc consum şi di­ zi ceaiul atît de înviorător, tăcuţi. cadă. Se părea că ninsoarea nu se
întreprinderea de vîn za rea produselor către stat p.- fuzor H vohtniaii cărli în valoare de
clu de seri distractive. La aceste zootehnie şi legumicultura, la care au participat pre­ bază de contract însemnate veni­ peste 5 000 lei. Au losl diluzale mai Doar cîte unul mai bun de gură mai opreşte. Timp de trei zile mun­
colccl'.trc a Itcrultn
joi de tineret, comitetul U.T.M. a vechi şt a metale­ şedinţi şi ingineri ai gospodăriilor agricole colective turi băneşti. Ca urmare, pentru ales cârti de agrotehnică, zooteh­ arunca cîte o vorbă, in glumă citorii de la Baniţa au luptat cu nă­
preconizat să organizeze un con­ lor neicroase din din raionul Orăştie. Au fost prezentate două referate Tieest an ei şi-au prevăzut să vîn- nie şi literatură beletristică. In ve­ — Ţine cana bine măi Dionisîe, meţii, reuşind ca activitatea să in­
dc către inginerii Valcria Miircşan şi. Mircca GIo- dă statului 68 tone cereale. 95 to­ derea popularizării cărţilor s-au să nu cadă zăpada în ea. tre In normal. Planul rămăsese în
curs „Cine ştie meserie, eîşligă', raionul Orăştie a dcanu dc la G.A.C. Vinerea, care au fost urmate dc ne cartofi, 77 tone sfeclă de za­ alcătuit ştanduri de către toate co­ Gluma înveselea. Frunţile se des­ urmă. Trebuiau depuse eforturi
diferite jocuri distractive, un con­ obţinui In ariul discuţii. hăr,* 50 tone diverse legume, 00 operativele de centru. De aseme­ creţeau, apoi oamenii porneau din deosebite pentru a ieşi cu bine din
curs drumeţii veseli pe tema „Să care a trecui re­ In cadrul schimbului de experienţă s a pus un poivi, 54 bovine, 475 hl. lapte etc. nea, I.C.R. Haţeg a organizat un nou la treabă. Brigada lui Ştefan situaţia In care se afla. După ce au
astlel de ştand în salul Clopotiva
zultate bune. A- Prin valorificarea acestor produ­ curăţat zăpada, oamenii au început
ne cunoaştem regiunea" şi un pro­ marc accent pe organizarea muncii în brigăzile dc se se prevede realizarea unor ve­ unde s-au vindul cărli in valoare Prelipceanu lucra la orizontul I al
nul acesta, numai cîmp, repartizarea terenului şi stabilirea producţiilor de peste 1.000 Ici. carierei din Bănici. Trecuse luna munca cu şl mai multă dîrzenie.
gram susţinut de bngada artisti­ In luna Ianuarie nituri băneşti de peste 680.000 lei. Zeci de vagoneţi transportau spre
că de agitaţie a fabricii. diferenţiate in scopul aplicării retribuţiei suplimen­ ŢIC MÎRON NICU SBUCHEA ianuarie. Bilanţul muncii desfăşu­
si in prima /umă- tare. corespondent corespondent rate de cele 6 brigăzi aliate în între­ gurile de siloz, calcarul — parte
In ziua de 20 februarie a.c. co­ tafe a lunii februa­ cere era bun. Cariera îndeplinise componentă a hranei furnalelor.
mitetul U.T.M. de la fabrica chi­ Materiale de construcţie Pînă în ziua de 17 februarie, bri­
rie, a colectai 430 planul producţiei globale pe luna
mică a organizat prima joic de ti­ tone lier vechi şt Forme avansate de deservire Ianuarie, in proporţie de 101,7 la gada lui Ştefan Prelipceanu recupe­
neret. In cadrul ei, iov. Cornel Încă din prima lună a trimestru­ buc. ţiglă, 15 tone var şi 37.000 sută. In frunte se situase brigada rase rămînerea in urmă şi dăduse
25 lone meiale ne­ lui I 19G4 conducerea I.C.R. din buc. înlocuitori de cărămidă.
Dan, a prezentat expunerea „Fa­ Pentru o deservire cît expunere deschisă a măr­ lui Ştefan Prelipceanu cu o depă­ peste sarcinile de plan 130 tone cal­
feroase. La aceste mai promptă a cumpără­ furilor, iar la 434 unităţi Haţeg s^a preocupat de depune­ Astfel, G.A.C. din Livadia a pri­ car metalurgic. O parte din brigăzi
brica chimică din Orăştie ieri şi rea la furnizori a comenzilor şi a mit 10 tone ciment, 32.000 buc. ţi­ şire de 16 h sută. Pe locul II, bri­
realizări şi-au a- torilor, in comerţul so­ se foloseşte plata direct n-au reuşit să recupereze insă râ-
azi". Expunerea a fost urmată de graficelor privind livrarea mate­ glă şi 500 buc. înlocuitori de că­ gada lui Vladislav Marcu, iar pe
dus conlribulia U- cialist se introduc tot mai la vin2ător In ultimul rămidă, G.A.C. din Bretea Romî- locul 111, brigada condusă de Con­ mînerea în urmă ceea ce a grevat
dans şi unele jocuri distractive. timp au fost deschise de rialelor de construcţie necesare
zina „30 Decem­ mult diferite forme avan­ gospodăriilor agricole colective din nâ 10 tone ciment, 21.000 buc. ţi stantin Blaj. Deşi s-a luci-at in con­ asupra îndeplinirii planului pe în­
Tinerii care au participat la aceas­ asemenea 4 restaurante
brie" Cuqir, Fabri­ sate In reţeaua comer­ raion in acest an Tinînd o sirîn- glâ şi 10000 buc. înlocuitori de diţii destul de grele, ’ muncitorii de treaga carieră în prima jumătate a
tă joie de tineret au petrecut o pensiune la Deva, Hune­ să legătură cu furnizorii acestor cărămidă, G.A.C. din Boşorod 10 lunii februarie. Exemplul brigăzii
ca Chimică, S.M.T, cială din regiunea noas­ doara, Petroşani şi Lu- la cariera Baniţa au reuşit să apro­
seară instructivă, plăcută. materiale şi urgentind livrarea, tone ciment şi 21.000 buc ţiglă. lui Ştefan Prelipceanu i-a însufleţit
şi I. F. Orăştie. tră, funcţionează în pre­ peni, 2 bufete lacto-vege- vizioneze furnalele ritmic şi cu cal­
BANU COCARO loan Bcşteleie zent 4 magazine, cu au­ tariene şi 3 unităţi „Gos­ conducerea I.C.R. a reuşit să di­ G.A.C. din Bâieşti 20 tone ciment, car de bună calitate. Acum insă, la pe toţi.
15 tone var şi 18.000 buc. înlocui­
rijeze spre gospodăriile colective
corespondent corespondent toservire, 26 unităţi cu podina". pînă acum 70 tone ciment, 80.000 tori de cărămidă etc. Asigurarea începutul lunii februarie, pe deasu­ — Pină la sfîrşitul lunii — spunea
de pe acum a gospodăriilor cu pra carierei se învîrteau nori groşi, maistrul loan Miclăuş — rămine-
aceste materiale va permite în­ prevestitori de vreme rea. Fiecare rea in urmă va fi recuperată. Avem
Cultura sfeclei de zahăr în anul 1964 planificate pentru acest an. muncă vor fi şi mai grele. Totuşi, să contribuie la creşterea prestigiu­
ştia că dacă va ninge, condiţiile de
oameni harnici, entuziaşti, dornici
a construcţiilor
ceperea la timp
lui unităţii din care fac parte.
A. ADAMONI
furnalele nu puteau fi lăsate fără
corespondent calcar metalurgic. Atunci, Ştefan Gindurile mărturisite de maistru
Prelipceanu, ca de altfel şi ceilalţi sînt ale tuturor muncitorilor de la
Propagandă tehnică şefi de brigăzi, au stat de vorbă cariera Băniţa.
Recomandările Consiliului agricol regional cu oamenii. V. ALBU
Conducerea secţiei L 7 C, F. R
Pe baza recomandărilor Consiliu­ Folosirea raţională doze moderate, pentru a fertiliza inte de executarea arăturii, tere­ Deva şi comitetul sindicatului acor­ Spectacol al artiştilor amatori
lui Superior al Agriculturii, a ob­ suprafeţe cît mai mari. Conform re­ nul trebuie discuit energic, astfel ca dă atenţia cuvenită propagandei
servaţiilor şi propunerilor făcute de a îngrăşăm intelor partiţiei date, pentru producţia de resturile vegetale şi rădăcinile de po­ tehnice, atît pentru ridicarea ni­
participanţii la şedinţa Secţiei ce­ sTeclă de zahăr in anul 1964 revine rumb să fie bine mărunţue şi în­ velului profesional al muncitorilor La întrecerea din cadrul celui de-al dansuri din Olc/dea, corul căminului
reale şi plante tehnice, a experien­ Pentru realizarea unei producţii la fiecare hectar cultivat 100 leg. gropate o dală cu arătura de bază. cît şi pentru cunoaşterea şi res­ Vlt-lea concurs artistic care a avui cultural din Galda de Jos şi soliştii
ţei dobindite de către gospodăriile mari de peste 20.000 kg. la ha., sfe­ azotat, 300 kg. superfosfat şi 80 kg Pînă la venirea iernii, arăturile fă­ pectarea normelor dc tehnica se­ loc in centrul Galda de Jos au par­ vocali şi instrumentişti Chiorcan Sil­
agricole colective fruntaşe in anii cla de zahăr consumă importante sare potasică, care se vor aplica 2/3 cute vara se întreţin cu cultivatorul, curităţii muncii. In acest scop s-au ticipat formalii ale căminelor cultu­ via (Benic), Gliga Rozalia, Crelu Ama-
precedenţi, Consiliul agricol regio­ cantităţi de substanţe nutritive din sub arătura adincă de vană sau grapa cu discuri sau «rapa cu colţi făcut un număr însemnat dc abo­ rale din fntregaldc, Bcnic, Cetea, lia şi Cimpeanu loan (Galda de Jos}.
nal Hunedoara face următoarele re­ sol pe toată perioada de vegetaţie. toamnă, iar 1/3 o dată cu lucrarea reglabili pentru distrugerea buruie­ namente la publicaţii tehnice şi dc
comandări cu privire la cultura sfe­ Dar, prin aplicarea raţională a în­ solului pentru semănat. * nilor. a scoarţei şi pentru nivelarea specialitate, s-au procurat nume­ Olcidca şi localitatea gazdă. Pentru Spectacolele prezentate In cadrul
clei de zahăr pentru anul 1904. grăşămintelor, la sfecla de zahăr se Gospodăriile colective cultivatoa­ terenului. O atenţie deosebită tre­ roase diafilmc, iar biblioteca este laza raională au losl clasificate bri­ acestei faze s-au ridicat la un bun
Se ştie că sfecla de zahăr arc ce­ obţin importante sporuri de recol­ re, trebuie să folosească aceste în buie acordată pregătirii terenului dotată cu peste 600 cărţi dc •spe­ gada artistică de agitai ie şi echipa de nivel interpretativ.
rinţe biologice deosebite faţă de cli­ tă, întrecînd cu mult pe cele obţi­ grusăminte efectiv pentru sfecla de «nainte de semănat prin nivelarea, cialitate. ILIE LEAIIU l/uieraşi din Inlregaldc, formaţia de VALERIU PARASCH1V
mă si sol. De aceea această plantă nute la alte culturi. Consumul mare zahăr, aplîcîndu-le diferenţiat, în r?sarea şi mărunţirea solului la su- corespondent corespondent
trebuie semănată pe terenuri cu stra­ de substanţe hrănitoare începe in funcţie de fertilitatea solului, ele ni­ crafaţâ. astfel ca seminţele să gă­
iul arabil profund, bogaie in sub- faza de creşiei-e a rădăcinilor, cînd velul îngrâşării clin anii precedenţi sească un pat germinativ bun la
’',uuţe nutritive, cu pinza de apă la planta are nevoie de mai mult azot şi de indicaţiile din aceste recoman­ aclîneimea de 3-5 cm. cu umiditate
'.fiică adîncime, care să-i poată asi­ 5i fosfor şi de mai puţin potasiu. In dări. suficientă pentru încolţire. In acest
gura umiditatea necesară chiar si a doua parte a perioadei dc vege­ scop, se recomandă ca în primăva­
In anii secetoşi. Solurile aluvionare taţie, cînd continuă îngroşnroa ră­ Lucrările de pregătire ră. îndată ce timpul permite, tere­
şi cele brune din lunca Mureşului si dăcinilor şi depunerea zahărului, nul arat din toamnă să se grăpeze
Secaşului slut soluri profunde şi fer­ '•onsumul de azot scade, consumul a terenului oblic sau perpendicular pe direcţia
tile, potrivite pentru sfeclă Pentru dc fosfor se menţine ridicat, Iar brazdelor, folosind grapa cu colţi
regiunea Hunedoara este raional so­ consumul de potasiu creşte Sfecla de zahăr este o plantă de reglabili.
iul Lovrin 532, care are un conţinut Ţinind seama că solurile noastre «'ultură intensivă, şi mai pretenţi­
oasă deiit alte plante in ce priveşte
bogat in zahăr, este precoce, cu un unt in general bogate in potasiu. pregătirea solului, avind cerinţe bio­ Sămm)a şi tehnica
ritm rapid de creştere în prima ‘*cle mai indicate îngrăşăminte pen­ logice deosebite. Arătura adincă exe­
parte a perioadei de vegetaţie, re­ tru cultura sfeclei de zahăr sint gu­ seraăfrsîului
lativ rezistent la secetă şi cei'cospv)- noiul de grajd. îngrăşăminiele azo­ cutată vara sau toamna timpuriu Sămînţa folosită la semănat tre­
noză. tate şi cele fosfatice. Gunoiul de constituie lucrarea de bază a solu­ buie să aibă valoare biologică ri­
grajd fiind un irigrăşămînt com­ lui pentru obţinerea de producţii dicată. Epoca de semănat influien-
mari
Agrotehnica sfeclei plet şi conţinînd toate elementele ţează foarte mult răsărirea unifor­
nutritive de care au nevoie plan­ După plantele care părăsesc tere­ mă a sfeclei şi dezvoltarea ei ul­
de aabăr tele, spvtreşte producţia fără a mic­ nul devreme, cum sint orzul şi griul terioară. Semănatul timpuriu este o
şora însuşirile tehnologice ale sfe- de toamnă, se recomandă mobiliza­ condiţie principală a răsăririi uni-
Alegerea plantei premergătoare, eiei de zahăr. Doza cea mai econo­ rea solului prin 2 arături: o alătură lorme şi la timp a plantelor, factor
folosirea judicioasă a îngrăşăminte­ mică de gunoi s-a dovedit a fi în de 16-18 cm. în agregat cu grapa important in obţinerea de producţii
lor, aplicarea unui sistem raţional iur de 20 lone la ha. Pe solurile stelată, executată in vară [mediu mari.
de lucrare a solului şi dc întreţinere brune, brun podzolit, încorporarea după recoltarea plantei premergă­ Scmânîndu-se în primele zile de
n culturilor, au un rol împorf-.ni în cantităţii de 30 tone gunoi la ha.. toare şi alia adincă de 25-30 cm. !a desprimâvărarc, si înlr-un ter­
ridicarea producţiei la sfecla de za­ • rebnie să fie însoţită d? aplicarea executată în lunile augnsi-septem- men cît mai scurt, se asigură can-
hăr. Ţinînd seama de consumul amendamentelor calcaroa.se (dolo- bric. Cînd solul are suficientă umi­ lîtăţi mari de apă necesare pentru
mare de apă şi hrană care este ca­ mită) în doză de 3-5 lone la Ir'. ditate, prima arătură se poate face • intentarea glomerulelor, se preîn-
racteristic sfeclei de zahăr, cele m i• \plicarea gunoiului de grajd tre­ ia 30 cm., iar a doua mai la supra­ timpinâ atacul intens al dăunători­
hune plante premergătoare sint ce buie să se facă în mod obligatorie faţă, incorporîndu-se totodată şi in- lor care apar de îndată ce timpul
«oalele pâionse, în afară do ovăz * dată cu executarea măturilor ^■Aşăminiele. s-a încălzit Distanţa de semănat
Cultura sfeclei de zahăr nu este idilici de vară sau toamnă. După plantele care părăsesc tr­ n-ebuie în aşa fel aleasă, incit să
recomandată să urmeze după floa îngrăşăminiele chimice aplicate enul mai tirziu — porumb, cartofi poală fi realizată densitatea optimă
«■ea-soarelu» sau sorg. încrunt aceste in mod raţional sporesc mult pro 'ic. — aiătura se execută la adîn- :1c 90-100.000 plante la ha/ Pentru
plante lasă terenurile secătuite dc iJucţla de sfeclă de zahăr. Aplicarea cimea de 20-30 cm, inclatâ ce se asigurarea densităţii optime, un rol
apă şi substanţe hrănitoare. Nu se unor doze moderate la ha. aduce un ■liberează terenul. Cocenii de po­ hotărîtor îl au metoda de semănat, Şublcrnl arată că profilul dc oţel laminat Ia laminorul dc 800 înm. al C. S. Hunedoara, corespunde
recomandă monocultura de sfeclă de spor de 50-100 kg. rădăcini pentru rumb trebuie tăiaţi la nivelul solu cantitatea de sămînţâ folosită la cotelor cerute. I.amlnatorul-şcf Tomas Francisc, manevrantul principal. Mărită Pavcl şi luminatorul Hina
lui pentru a nu rămîne pe teren
zahăr. In cadrul rotaţiei culturilor fiecare kg. de substanţă activă. In eta­ resturi voluminoase care să împie­ hectar şi executarea corectă u ră­ Vasile au muncit bine
trebuie să se revină pe acelaşi loc pa actuală, îngrăşănvnicle chimice dice executarea uniformă a semă­ ri luluj. IN FOTOGRAFIE: Maistrul Constantin Petru împreună cu land natorii, controlează dimensiunile
numai după o perioadă de 4-5 ani. trebuie date la sfecla de zahăr în natului. Pentru acelaşi motiv, îna­ (Continuare in pag. a lll-a) unui profil.