Page 79 - 1964-02

Nr. 2843 Drumul socialismului Pag. s

In centrul dezbaterilor — calitatea produseloă

La data de 15 februarie a.c., iu de calificare şi de ridicare a califi­ Pentru a veni mai mult în spriji­ al Consiliului regional al sindicale­
sala de şedinţe a Casei de cultură cării profesionale a muncitorilor. nul comitetelor sindicatelor, Biroul lor, a apreciat că sub directa îndru­
a oraşului Sebeş, a avut loc confe­ La întreprinderea „1 Mai“ din Pe- executiv nl Consiliului local al sin­ mare a comitetului raional de partid,
rinţa locală a sindicalelor Sebeş. treştj, după cum au arătat in cuvin- dicatelor Sebeş, la indicaţia comi­ Consiliul local al sindicatelor a des­
Cu acest prilej, s-a analizat activi­ tul lor tovarăşii Nieolae Biscă şi tetului raional de partid, a repar­ făşurat in ultimii doi ani, o activi­
tatea desfăşurată de C.L.S. şi cele­ Mullcr Maria, comitetul sindicatu­ tizat membrii săi pe întreprinderi. tate rodnică, şi-a îmbunătăţit con­
lalte organizaţii sindicale în perioa­ lui a reuşit să mobilizeze muncitorii Apoi. periodic, comitetele sindicale­ ţinuţi stilul de muncă. In atenţia
da ultimilor doi ani Din darea dc la obţinerea unor succese de scamă lor din întreprinderile raionului membrilor consiliului loca! al sin­
seamă, cit şi din cuvîntul delega­ în îmbunătăţirea calităţii produse­ Sebeş, au fost instruite in vederea dicatelor au stut tot timpul pro­
ţilor participanţi la conferinţă, a lor. Dc mai multe luni, colectivul pregătirii şi ţinerii adunărilor sindi­ bleme importante cum ar ti ; înde­
reieşit că sub permanenta îndruma­ întreprinderii nu a primit nici o re- cale lunare, a consfătuirilor de pro­ plinirea şi depăşirea de către fiecare
re a Comitetului raional de partid, clamaţic. nici o sesizare. E drept, la ducţie, organizării şi urmăririi între­ unitate industrială a sa iernilor de
Consiliul local al sindicatelor Sebeş începutul anului trecut, calitatea cerii socialiste. Pentru generalizarea plan, sporirea productivităţii mun­
şi-a îmbunătăţit continuu stilul dc hîrtiei nu era atît de bună. O parte experienţei bune, acumulată de unc­ cii, îmbunătăţirea calilăţii produse­
muncă, a sprijinit comitetele sindi­ din muncitori iş» depăşeau sarcinile ie comitete ale sindicalelor, consi- lor, reducerea preţului de cosi ctc.
catelor din întreprinderi, G AS. şi După ce a arătat unele succese
S.M.T. în mobilizarea muncitorilor dobiudiie de consiliul local al sin­
la îndeplinirea sarcinilor dc plan. Conferinţa locală a sindicatelor Sebeş dicatelor, iov Petru Groza, a subli­
Ca urmare, in anul rare a trecut, niat că rezultatele obţinute nn tre­
cu excepţia I.F. Sebeş, I.MT.F. şi buie să ne mulţumească. In între­
U.L. Sebeş, toate întreprinderile prinderile raionului Sebeş silit re­
şi-au îndeplinit şi depăşit planul de de producţie în datina calităţii pro­ )iul local al sindicatelor a organizat zerve încă nevalorificaic. Noului con­
producţie la toţi indicatorii. duselor. Procentul de brac din bir­ la fabrica ^.Sebeşul", un schimb de siliu local al sindicalelor ii revine
Printre alte probleme care s-au lic era mai mare decît ccl admis, experienţă la care au participat în­ sarcina să ia toate măsurile pentru
dezbătut cu ocazia conferinţei, o ceea ce dăuna calităţii produse­ tregul activ sindical salariat şi ne- ca aceste rezerve din întreprinderi
atenţie deosebită s-a acordat cali­ lor. Pentru înlăturarea acestei salariat, precum şi tovarăşi din con­ să fie valorificate, să ajute mai mult
1 INSTITUTUL DE FIZICA AT OMIC/V tăţii produselor. Atît darea de sea­ deficienţe, comitetul sindicalului, ducerea tehnico-ndmini.slrnlivă a în­ comitetele sindicatelor din întreprin­
In hboiQlonil de roze cosmice se luctează la explorarea la proiector a tilmclor dc la camera cu bule mă cit şi o parte din delegaţii care ajutat de organizaţia de partid a treprinderilor. Ca urmare, organi­ deri pentru realizarea tuturor sar­
au luat cuvîntul, printre care to­ analizat în una din adunările sindi­ zarea şi desfăşurarea întrecerii so­ cinilor ce le revin. E drept, rezulta­
cu oxigen. cialiste s a îmbunătăţit, pe graficele
varăşii : Cornel Popescu, Clemente cale şi în consfătuirile de producţie, tele dobîndite de la începutul anu­
Bodea, Androne Dan, Viorel Faur, cauzele care duceau la slăbirea ca­ întrecerii apăreau zi de zi rezultate lui şi pînă In 10 februarie, sint fru­
Silvia Coldn, loan Opincaru şi alţii, lităţii hîrtiei cît şi căile de înlătu­ tot mai frumoase. moase. Toate întreprinderile şi-au
fiecare gasp^îSăric tic §fai © unitate rcnisiiiBâ au apreciat că în ultimii doi anî, da­ ducerea întreprinderii, sprijinită dc că în ceea ce pliveşte calitatea pro­ realizat şi depăşit sarcinile de plan.
La conferinţă s-a subliniat însă
rare a deficienţelor existente Con­
torită preocupării pe care au avut-o
Consiliul local al sindicatelor, co­ comitetul sindicalului, a luat in a- duselor nu s-a făcut totul. Delegaţi Totuşi, există condiţii să se ob­
ţină rezultate mai bune. De aceea,
(Urmate din pag l-o) gură ridicarea producţiei la hectar. Consiliile G. A. S., muncitorii, in­ mitetele sindicatelor din întreprin­ cest scop o serie de măsuri. Astfel, ca Aurel Muntean, Elena Zahan, consiliul local al sindicatelor va tre­
Tocmai realizarea producţiilor spo­ ginerii şi tehnicienii trebuie să-şi deri, conduse şi sprijinite îndeaproa­ s-a confecţionat şi pus in funcţiune Luci Mihai au arătat printre altele
ducţii suplimentare corespunzătoare. rite cu un consum din ce în ce mai concentreze eforturile în direcţia pe de Comitetul raional de partid un dispozitiv pentru tăierea celulo­ în cuvîntul lor că la I.F. Sebeş a bui in viitor să-şi îmbunătăţească
Agrotehnica diferenţiată este întot­ redus de muncă, au avut drept ur­ folosirii mai raţionale a pămintului şi dc organizaţiile de bază P.M.R., zei. s-au faianţat holcndrele. s-au in­ exislnt o slabă preocupare pentru continuu stilul de muncă, să sprijine
deauna economică. Arest fapt este mare ridicarea rentabilităţii in şi a tehnicii de care dispun, să ge­ calitatea produselor s-a îmbunătăţit. trodus la maşinile de liniat, în ve­ îmbunătăţirea calităţii cherestelei mai mult comitetele sindicatelor din
evidenţiat de exemplul numeroase­ G.A.S. Alba şi Apold. neralizeze şi să introducă pe scară De pildă, la fabrica „Căprioara", ca derea uscării mai repede şi mai bine din râşinoase. La fabrica „Sebeşul" întreprinderi, pentru că numai ast­
lor gospodărit care au sporit con­ însemnate rezerve pentru reduce­ mai largă in producţie cuceririle urmare a aplicării in producţie a a cernelii, tâmpi infraroşii etc. Orga­ vopsitul produselor este uneori ne- fel realizările muncitorilor, ingine­
siderabil producţia la hectar şi în rea preţului dc cost prin justa va­ ştiinţei şi tehnicii agricole înaintate, unor masuri tehnico-organizatorice nizatori ai grupelor sindicale cum eorespunzălor. Comitetele sindicate­ rilor şi tehnicienilor din întreprin­
acelaşi timp, au redus cheltuielile lorificare a condiţiilor economice si să pună în valoare toate rezervele eficace cum sînt: introducerea la con­ sînt : Bota Maria, Drăghici Vasile, lor din aceste întreprinderi n-au derile raionului Sebeş vor fi încu­
nunate de succes.
de producţie pe baza aplicării di­ naturale de producţie există in fie­ pentru creşterea producţiei vege­ fecţionarea poşetelor a sistemului de Aleman loan. Popa Gheorghe. Bur- luat întotdeauna cele mai bune mă­
ferenţiate in funcţie de condiţiile care G.A.S. tale şi animale, să îmbunătăţească lucru prodsincron, extinderea croirii lecu Marin şi alţii, ori de cîte ori suri pentru îmbunătăţirea calităţii
pedoclimatice a întregului complex Consiliilor gospodăriilor agricole continuu organizarea muncii, să mecanice ş a., calitatea produselor s-a sesizau vreo deficienţă care dăuna produselor, n-au tras la răspundere
Ca preşedinte nl Consiliului local
de măsuri agrotehnice. Prncedind dc stat din regiunea noastră, în a îmbunătăţit. Şi aici,4 comitelui sin­ calităţii produselor, puneau în dez­ grupele sindicale din secţiile unde al sindicatelor Sebeş a fast ales iov.
astfel, G.A.S. din Alba a obţinut căror atribuţie stă şi întocmirea respecte şi să întărească disciplina dicatului, în colaborare cu conduce­ baterea consfătuirilor de producţie calitatea produselor a fost mai slabă. Jlăsinaru Petru.
3.127 kg. porumb boabe, iar G AS. proiectului de plan pentru profila­ de plan şi financiară, să sc preocu­ rea întreprinderii, ajutate de orga­ măsurile ce trebuie luate pentru In cuvîntul său, tovarăşul Groza
Apold 16.000 leg cartofi la hectar rea şi dezvoltarea gospodăriilor, le pe permanent de creşterea produc­ nizaţia de partid, s-a preocupat de îmbunătăţirea calităţii hîrtiei. Petru, membru în Biroul exocuti-v K DEM ETER
Un alt mijloc importunt de re­ revine sarcina ca, pe baza condiţii­ tivităţii muncii, de reducerea pi e- aplicarea in producţie a unor mu­
ducere a preţului de cost il consti­ lor concrete economice şi naturale ţuiui de cost al produselor. şini bine chibzuite. In cci doi ani
tuie ridicarea continuă a producti­ Muncitorii, inginerii şi tehnicienii fabrica „Sebeşul" a fost înzestrată
vităţii muncii Aceasta înseamnă, nle unităţilor, precum şi a nece­ din gospodăriile de stat din regiu­ cu 50 maşini dublu cilindru, a căror F A B R IC A P E Z A H A R L U D U Ş
pe de o parte, reducerea cheltuie­ sităţilor economiei 'naţionale, să a- nea noastră, prin munca lor entu­ indici tehnieo-economici sint supe­
prolunde/.e specializarea gospodării­
lilor de muncă vie materializată, ziastă şi prin folosirea cuceririlor riori maşinilor anterioare. In afară A N G A J E A Z Ă I M E D I A T :
realizîndu-se economii la majorita­ lor, pentru folosirea maximă a pă- ştiinţei, pot contribui în mod hotâ- de aceasta, operaţia de ci ticuri t cio­ RADIO
tea cheltuielilor de producţie, iar mîntului, a parcului de maşini şi j'îlor la continua ridicare a activi­ rapi s-a mecanizat in proporţie de — tm inginer electrician;
pe de altă parte creşterea posibili­ tractoare şi pentru ridicarea conti­ tăţii tuturor G.A.S. la nivelul ce­ 70 la sută. Apoi, s-au extins zonele 24 FEBRUARIE 1964 — un inginer energetic sau mecanic
tăţilor de executare a lucrărilor în nuă a producţiei şi productivităţii rinţelor actualei etape dc dezvolta­ de deservire a maşinilor dc* bobina]
cadrul perioadei optime ceea ce asi­ muncii. re a agriculturii noastre socialiste. şt interloc, au fost organizate dusuri PROGRAMUL I : 5,05 Cinlece peniru funcţia de energetic.
de muncă ; 5,35 Melodii populare ; — un inginer mecanic
6,07 Muzică uşoară interpretată pentru funcţia de m etrolog.
la acordeon ; G,30 Emisiunea pen­
Un reuşit spectacol pentru copii tru sale ; G,40 Jocuri populare ; Se asigură locuinţă în blocurile fa b ricii.

x-' G,45 Salut voios de pionier ; 7,10
Cintece patriotice; 7,30 Sfatul
eroii : 6 iepuraşi — trei fetiţe şi trei puraş ascultător, a unui elev silitor ta Barbu). Interpreta lui Piţurcă, medicului ; 0,00 Sumarul ziarului
băieţaşi. ş: disciplinat. El îşi dă seama, pe ’ D. .Mioara, ca şi ceilalţi actori mî- „Srînteia" ; 9,00 Jurnalul satelor ;
Povestea lor do o zi e plină de parcurs, că lăcomia, lenevia, indisci­ nuitori, Cornelia Daniel, Elena Ila- 10,1G Muzică din opere ; 10,45.
învăţăminte, dc voie bună, dar şi de plina nu pot fi atribute ale unui şco­ ţegan, Coco Silvestru, Ana Ilăprian, Tarafuri ale gospodăriilor agrico­
peripeţii. Fit începe de la ora deş­ lar, şi avîndti-i mereu în apropiere Sanda Clopoţel (în rolul iepuraşi­ le colective; 11,20 Cinci cînteca ] $ s p u n z iş i t il d e
teptării, continuă in orele de curs, pc frăţiorii lui — exemple pozitive — lor), Gh. Hâprinn (profesorul), N. I-In-
S f iit ritrtLy* jh fS & i reuşeşte să sc debaraseze dc lot ce-1 ţogan (mama). Coslel Sirbu (unchiul dc Carmen Petra ; 11,40 Pagini
• * •r m tr în drumul primejdios din pădure alese din operete ; 13,10 Solişti i /
spre casă, in jurul mesei copioase, caracteriza rău. Florea) cte., au reuşit să realizeze romîni de muzică uşorii ă ; 14,00 t o v a r ă ş ilo r t ă
şi se încheie seara cind, cerul bătut Artiştii Teatrului do stat do păpuşi un joc frumos, viu, atractiv. Melodii populare din ţări socia­
în diamante aurii, le oferă o plim­ din Alba Iulîa au reuşit să dea. un Merită reliefat, dc asemenea, me­ liste ; 14,30 Vreau să ştiu ; 1G.15
bare plăcută după o zi rodnică. încă spectacol cu un bogat conţinut educa­ dul in care regizori:! a ştiut să facă Melodii populare ; 10,45 Piese de
de la primele scene, povestea c pre­ tiv. , să interpreteze la un înalt nivel ar­ legătura scenei cu sala, cum, prin estradă ; 17,40 Tinereţea ne e
sărată de năzbîiiile Im Piţurcă, ie­ tistic. Petic Diaconii, care semnează intermediul crainicului, (Ion Cris- dragă ; 18,00 Muzică populară in­
In cadrul turneului pe caiţc-l.fa­ puraşul neastîmpărat care nu odată regia piesei, a realizat un spectacol lescu) m irii spectatori au putut să terpretată de Maria Mutăriu şi
ce în regiunea noastră,' colectivul pune la încercare răbdarea mamei care â plăcut mult şi plin montaj. intervină ori de cile ori o replică Fărâmiţă Lambru ; 10,35 Forma­
Teatrului de stat de păpuşi din Alba sale, a bălrînului învăţător, a frăţiori­ Scene ca ora de muzică, ora de na­ aştepta un răspuns, ori dc cile oii ţii romincşli de muzică uşoară ;
Julia a prezentat recent în sala lor şi chiar a unchiului Florea — că­ tul ale, drumul spre şcoală şi înapoi, Fiţuică încălca conduita morală. 19.00 rtevista economică radio;
„Aria" din Deva spectacolul pentru ţeluşul. Dar, prin munca răbdătoare ora de gimnastică, plimbarea în Noul spectacol al Teatrului de slat 20.10 Din comoara folclorului
copii „Şcoala iepuraşilor". şi perseverentă a acestora, la caic
scrînciob, au stirnit admiraţie. De­ de păpuşi din Alba lulia, aduce, aşa­ nostru ; 20,30 Noapte bună, copii >
„Şcoala iepuraşilor" abordează o se adaugă îndemnul micilor specta­ dar, pc mica scenă pentru copii, o „Băieţelul din ţara gheţurilor" î
temă nouă, luată din viaţa cotidia­ tori din sală, Piţurcă ajunge să în­ sigur că aici merită reliefată contri­ lecţie de conduită cu un bogat con­ 21,15 Tribuna radio; 21,25 Arii
nă, cu tui bogat conţinut educativ, ţeleagă că năzdrăvăniile lui nu se buţia celor caic semnează scenogra­ ţinut educativ. din opere ; 22,20 Muzică de dans Prin tuse sau strănut
cu o maro înrîurire pozitivă în for­ fia, sonorizarea şi muzica (Irina Bo-
marea trăsăturilor de caracter. Pre- pot încadra in comportarea unui ie­ rcvschi, Mircea Dîacomi şi Elisabe- LICIU LUCIA Buletine dcşliri şi radiojurnale: SE TRANSMIT NUMEROASA
2entind programul şcolarilor de la 5.00; G,00 ; 7.C0 ; 11,00; 13,00;
ivirea zorilor şi pînâ la coborîrea în­ 17.00 ; 20,00 22.00 23,52 (progra- BOU MOLIPSITORE
serării, piesa reuşeşte să redea mi­ IFÎLMELE SÂPTĂMtNII
cilor spectatori o adevărată lecţie de mul î) 10,00 12.00 ; 14,00 ; 1G.00 ; INSPECŢIA o i Stat pentru ig iena SI
conduită in şcoală, pc stradă şi a- 10.00 ; 2J ,00 23.00 ; 0,52 (progra- PROTECŢIA MUNCII HUNE POARA - Off/A |
cnsă, făcîndu-i să ia ei înşişi atitu­ Medicamentul care ucide“ „Quivitoq“ mul II).
dine faţă de cei care încalcă disci­
plina şcolară sau extraşeolară. CINEMA
Introducerea în problematica spec­ I
tacolului este ingenios realizată. Cu 21 FEHRUAR1E 1DC4 TI
ajutorul unui povestitor (Jon Cris-
tescu) copiii răsfoiesc o uriaşă căi te DEVA : Medicamentul care uci­ I
dc poveşti. Se pun întrebări,-se dau de — scria / şi U — cincmalo- Magazinele Agrosern au pus în vînzare c a n tită ţi ţ
răspunsuri in cor. Filele se întorc, în qraful „Patria"; Jurnalul An/ici m ari de sem inţe de legume In tr-un so rtim en î m a ilij
timp ce pe scena miniaturală apar Frank — cincmatoqralul „Arfa"; bogat, care asigură p ro d u c ţii m ari, cu c a lită ţi c u -t
PET ROŞ A N I: Cu lofi acasă — ci- linare şi tehnolo g;ce superioare.
nematoqralul „ R e p u b lic a C a v a ­ S oiuri p en jru sere. răsadniţe şi c u ltu ri în c îm p i
lerul Pur dai Han — cinemalogralul
G-A.C. Vinerea „7 Noiembrie"; ALBA IU LIA: Ha- produse dc sta ţiu n ile experim entale ale In s titu tu -5
rakiri — cinemalogralul „V icto­ lui de cercetări h o rtiv itic o le şi gospodarii a g r i- I
ria"; Ţarcul — cinemalogralul „23 cole de stat.
Foslul de v • wxţ:V' Auqusl“ ; SEBEfJ: Aqatha, lusă-tc Depozitele Agrosem desfac;
de crime — c/nema/ogra/u/ „Pro­
corespondenţi voluntari V £L sX H l gresul”; Milă regească — c/nerna- P O R U M B
toqtQful „Sebeşul"; ORĂSTIC: Cind
ne comunică vine pisica — cinematograful „Pa­ Seminle din hibrizi dubli de mare productivitate |
tria"; Ultima şansă — cinemato­
Bazai pe fapte autentice, Ulmul „ Medicamentul care Filmul „O uiviloq'’ ne prezintă oameni In lupta cu graful „Flacăra"; HAŢEG: Albă le u perioadă de vegeta(ie de la 105—145 zile. pen-
S trop irile de iarnă la pomi ucide", producţie a studiourilor „Dclla" Berlin, îşi natura ostilă şl plină de primejdii din regiunea polară. ca zăpada — cinematograful Î tiu cullura uscală sau penlru irigaţii, pentru boabe
axe axă intriga pe demascarea alaccrUor murdare ale „Popular"; BRAD: Arhiva secre­ . şi siloz.
In gospodăria noastră a început şi unui concern dc medicamente din R F.G., a cărui con­ Ei au dc ales calea dc a înfrunta gteulâlilc ori aceea tă dc pc Elba — cinemalogralul SP*
se află in plină desfăşurare acţiunea ducere era lor mala din toştii conducători fascişti dc dc a se da bătuti, expunindu-se morţii. Acţiunea lil- „Steaua roşie"; IL IA : Tutlor sc­
de stropire a pomilor. Pînâ în pre­ la l. G. Farben Industrie. nurliii sc peltccc In decorul bordurilor şi gheburilor ria I şi II — cinemalogralul „Lu­ X ,
zent au fost stropiţi un număr dc Groenlandei, in m/ca localitate Senni/ih, unde trăiesc mina"; SIMERIA: Căzută din lună Jt* CULTURI TEHNICE
2.000 pomi din livada gospodăriei. Concernul produsese calmantul „Dorsarî" cure, ad­ — cinemalogralul „Mureşul"; ZLAT- j t Seminţe din soiuri raionale, rezistente la boli şt
£
NA: Urzatillo dc Tormes — ci­
Dc asemenea, s-au defrişat 7 ha te­ ministrai lăncilor gravide, a avut consecinţe grave eschimoşii, oameni aspri, duri şi cu sînge rece nematograful „Muncitorul" ; LO- dăunăiori, cu însuşiri tehnologice superioare, create
ren intr-o livadă cu pomi slab pro­ asupra acestora, provoci nd naşterea unor monştri. Filmul „Quivitoq", producţie a studiourilor din Da­ NEA: Pe urmele bandei — cme- de Staţiunile Experimentale ale Institutului Central de
ductivi, din soiuri nevaloroase, şi ar­ Filmul rulează la cincmatogiulul „Băltia” din Deva nemarca, ruleoză la cinematograful „ Ful na“ din Dcvu, matoqraiul „Minerul"; TEIUŞ: Doi Cercetări Agricole.
buşti sălbatici. Intre 27 Icbruarie — I martie ac. din alte lumi — cinemalogralul „V ic-
NJCOLAE IIEKLEA între 2-1-26 lebniarie a.c. toria"; APOLDUL DE SUS: Rocco
preşedintele G. A. C. şi Iraţii Săi sena I şi U — emema- u J /f
„Jurnalul Annei Frank“ „împărăţia oglinzilor strîmbe“ loqralul „23 August"; CALAN: A- ţ PLANTE DE NUTREŢ A l
Am term inal transportatul qatha, lasă-lc de crime — cinema­ Seminţe de plante furajere din provenienţe va­ J m,,
logralul „Tabăra „I.C.S.H ". loroa se , raionale în diferite zone pedoclimatice care > y t h
îngrăşăm intelor naturale ţfasigură furaje cu valoare nutritivă ridicată şi seminţe i . n i
TEATRU de ierburi perene pentru înţelenîri de taluzuri, le- h \\W N
i
Măsurile luate de consiliul de con­ crase etc. MMI
ducere penlri transportarea în cîmp 23 FEBRUARIE 1964
a gunoiului de grajd, în scopul fer­
DEVA : „Orfeu în infern" Tea­ y
tilizării solului, au dus la încheierea POMI FRUCTIFERI
cu succes a acestei acţiuni. Pînă la trul de stat Sibiu ; SEDES : „Re­ Intr-un bogat sortiment
data de 19 februarie noi am termi­ coltele revistei" Teatrul dc slat x t î î V I Ţ E
de estradă Deva ; ALBA IULIA :
nat de transportat întreaga canliia- „Şcoala iepuraşilor" Teatrul de 0 J “ Din soiuri de masă şi de vin, al toile pe poi t altoi
t_* de gunoi — 1.335 tone. Din aceas­ stat de păpuşi Alba lulia. O penhu diferite tipuri de sol.
tă cantitate 1.050 tone s-an transpor­
tai pc terenul care va fi cultivat cu JL. m F G iir*: BULETIN
.A
porumb, 250 tone Ia grădină, pentru f rf
răsadniţe şi 35 tone* ve păşune METEOROLOGIC
itIIRCIîrt GLODEANU PENTRU 24 ORE F L O R I
inginer agronom mm ■■ u Semmle pentru culturi comerciale, parcuri şi gră­ \ X
Vreme neslabilă cu cerul mai dini din diferite specii şi varietăţi.
Insăm înfări în răsadniţe noros ziua şi cu înseninări în IERIJURI
Flaterialul pentru scenariul Ulmului dc mai sus a Filmul de mal sus este dedicai copiilor. El este o cursul nopţii. Izolat, în regiunea Penlru spalii verzi, terenuri de sport etc.
Pentru a avea din timp răsadurile losl oierii de conţinutul unui jurnal finul timp de producţie fn culori a studioului Maxim Gorki din de munte vor cădea ninsori slabe.
necesare grădinii r!e legume a gos­ doi ani dc o leliţă pc nu mc Anim Frank care, îm­ Moscova, şi realizat după povestirea cu acelaşi Uliu Vîntvil va sufla moderat din sud-
podăriei, noi am pregătit şi am in- preuna cu alţi evrei, pentru a se salva dc deportare, a scriitorului Vitali Gubarcv. Acţnmea dez.voltă o esl cu rotire spre sud şi sud-vesl. A ADRESATI-V A T U T U R O R UNITĂŢILOR J
să.minlat deja suprafaţa do 200 m p. s-a adăpostii intr-un pod pe care l-a pus la dispoziţie idee moralizatoare pentru copii şi sc petrece şi In Temperatura staţionară, ziua va M AGROSEM DIN TARA CARE VA LIVREAZĂ DIN jţ
răsadniţe cu diferite legume şi zar­ un prieten olandez. In desfăşurarea Ulmului sint re­ cadrul lumii reale şi in cel laniaslic din lumea bas­ fi cuprinsă între 4 şi — ) grade DEPOZITE SI MAGAZINE FEMINŢE ŞI MA-?#
zavaturi . I)e asemenea, s-au pus la date momentele de leamă şi de speianţă trăilc de melor. iar noaptea intre —7 şi —13 grade. 1 / v TERJAL SADIfOR DIN SOIURI CU AUTENTt
— - .................
i / ÂnrOEcm \ -ITAÎE ŞI VALOARE
ierovizat 5,000 kg. dc cartofi pentru aceşti oameni, stările sutlcteşti ale tinerei lele in Olia, o leliţă fn virstă dc 9 ani. mofturoasă şi neas­ t L----- 2----------TATA CULTURALA GARAN­
a obţine recolte timpurii. Această lata situaţiei de neînţeles fn care sc afla. cultătoare, după o călătorie fn lumea dc basm, sc PENTRU URMĂTOARELE U ZII.E l TATA.
acţiune continuă Jurnalul Annei Frank, producţie a studiourilor din reîntoarce lecuită de relele obiceiuri pc care Ic avea. Vreme neslabilă cu temperatura I >
iOAN TUDORAN S.U.A. rulează la cinemalogralul „Aria" din Deva intre Filmul rulează la cinemalogralul „A rta" din Deva intre în uşoară creştere.
brigadier legumicol 2-1—27 Icbruarie ac. 29 Icbruarie — l martie a.c.