Page 81 - 1963-06

PRÓlfffÁií Dîff TÓATE ŢĂRILE, Utflfj.VĂ)

mulsocialismului
M m mORGANAL

Anul XV. Nr. 2641 MARŢI 25 IUNIE 1963 4 pagini 20 bani î

a io noi• 1lami• naw m Raionul O răştie
ia tolerance negative
com plet cineficat

Buna gospodărire a metalului uzura cilindrilor şi a nu ieşi ast­ La căminul cultural din Cerul- • SPORT; Recolta de porumb din acest Lucrările de întreţinere
este una din sarcinile importante fel din cîmpul negativ de tole­ Băcăinţi a avut loc duminică, 23 Campionatul regional de fot­ an se prevede a fi destul de f
ranţă, vom propune confecţiona­ iunie a.c., inaugurarea cinema­ bal ; Campionatul regional de bogată. a cuifuriSor — ia timp
ce stau în faţa noastră, a side- rea lor din oţel aliat. tografului sătesc. Acest cinema­ handbal în 7 ; Săptămîna spor­
rurgiştilor. 0 rezervă însemnată tograf este cel de al 10-lea inau­ tivă în ţară şi peste hotare. IN FOTOGRAFIE: La lucru şi de calitate
Ia îndemîna laminatorilor în O atenţie sporită vom acorda gurat în regiunea noastră în anul pe întinsele ogoare ale gospo­
acest sens este laminarea la to­ în continuare respectării instruc­ în curs. Cu inaugurarea cinema­ (pag. 2-a)
leranţe negative. Laminînd 'ast­ ţiunilor tehnologice şi tempera­ tografului de la Cerul-Băcăinţi, dăriei colective din satul Lă-
fel, noi reuşim ca din aceeaşi turii optime de laminare. In raionul Orăştie a fost complet • Informaţii de partid
acest scop se vor redeschide cineficat. • Pregătiri pentru strîngerea pufnic raionul Ilia.
cantitate de materie primă să cursurile de ridicare a califică­
obţinem mai multe produse. Prin rii pe specialităţi, iar cu ocazia Pesfe 700.000 lei recoltei
urmare, studierea şi aplicarea ini­ consfătuirilor de producţie şi di­ economii • Pentru îmbunătăţirea de­
ţiativei „Să laminăm la toleranţe verselor şedinţe, oamenii vor fi
negative" trebuie să se bucure instruiţi cu problemele legate de La începutul anului, muncitorii, servirii populaţiei
de toată atenţia. laminarea la toleranţe negative. inginerii şi tehnicienii de la • Popas în adîncul pămîn-
U.R.U.M. Petroşani şi-au prevă­
In cele ce urmează vrem să Biroul organizaţiei de bază va zut ca paralel cu îndeplinirea tulut
arătăm că această iniţiativă se desfăşura o muncă politică sus­ planului sporit de producţie, să (pag. 3-a)
aplică şi la secţia noastră. Ea a ţinută pentru întărirea simţului realizeze şi însemnate economii
adus o contribuţie preţioasă la de răspundere al fiecărui sala­ la preţul de cost. Datorită apli­ • De peste hotare
depăşirea de plan înregistrată riat faţă de soarta producţiei. cării la timp a unor măsuri teh­ (pag. 4-a)
pînă acum. Şi, ca să dea rezul­ Agitatorii vor fi astfel instruiţi nice şi organizatorice, a crescut
tatele cele mai bune au fost adu­ încît să poată explica oamenilor aici productivitatea muncii cu 23 Curs pentru instructorii formaţiilor In întreaga regiune lucrările lucru, ei au reuşit ca pînă la 24
se o seamă de îmbunătăţiri teh­ atît importanţa noii metode de la sută obţinîndu-se astfel în pri­ de amatori de îngrijire a culturilor conti­ iunie a.c. să aplice 3 praşile ma­
nologice, mai ales la încălzire. Am laminare în lupta pentru gospo­ mele 5 luni ale anului economii nuă intens. Iată pe scurt cîteva nuale la sfecla de zahăr care
ajuns să lucrăm cu o temperatu­ dărirea judicioasă a metalului, de peste 700.000 lei la preţul de Casa regională a creaţiei populare aparţinătoare oraşului Hunedoara. aspecte relatate de coresponden­ ocupă 50 ha, tot atîtea praşile
ră de laminare în jurul a 1.150 cît şi căile prin care ea se poate cost. Cele mai bune rezultate au a deschis la Haţeg un curs pentru ţii noştri în această direcţie. la cartofii de pe 35 ha, două
de grade, optimă, după toate aplica cu succes. fost obţinute de colectivele sec­ instruirea instructorilor formaţiilor Cursul este urmat de 85 instruc- praşile mecanice la floarea-soa-
constatările. In plus, s-a intensi­ ţiilor mecanică, turnătorie şi artistice ale căminelor culturale din tori-elevi care se pregătesc în secţii­ Pe suprafeţele cultivate relui (15 ha) precum şi lucră­
ficat controlul calităţii produc­ Avem toată convingerea că construcţii metalice. raioanele Ilia, Orăştie, Haţeg şi cele le regie, actorie, coregrafie şi dirijori rile de întreţinere ce s-au cerut
acordînd o atenţie sporită aplică­ de cor. cu porumb siloz la grădina de legume.
ţiei pe faze şi s-a accentuat pe rii iniţiativei „Să laminăm la V. VINTILĂ
respectarea întocmai a instruc­ toleranţe negative", colectivul corespondent „Vacaufă muzicală" —In discuţia Gospodăria agricolă de stat din Concomitent cu aceasta, la
secţiei noastre va înregistra în publicului Sîntămăria Orlea, raionul Ha­ cultura cartofilor s-au aplicat
ţiunilor de lucru. perioada ce a mai rămas pînă la ţeg, cultivă în acest an porumb stropiri pentru combaterea gîn-
finele anului realizări şi mai Duminică, 23 iunie a.c., conducerea spectacolului, au apreciat munca co­ siloz pe 106 ha. Pentru obţine­ dacului din Colorado.
Cu ocazia unei adunări genera­ frumoase pe drumul traducerii teatrului de stat de estradă din Deva lectivului de creatori şi artişti şi au rea unei producţii de cel puţin
le a organizaţiei de bază ce a în viaţă a angajamentelor luate a pus în discuţia publicului spectator făcut numeroase propuneri pentru 30.000 kg. masă verde Ia ha, con­ Acum, aici se munceşte cu e-
avut loc de curînd, comuniştii în întrecerea socialistă cu ocazia spectacolul „Vacanţă muzicală". Cei îmbunătăţirea activităţii de viitor. ducerea G.A.S. şi lucrătorii a- forturi sporite la prăşitul po­
au arătat că pe viitor va trebui prelucrării cifrelor de plan pe care au luat cuvîntul după vizionarea cestei unităţi acordă o atenţie rumbului şi la terminarea re­
să acordăm o atenţie mai mare 1963. Iniţiativa conducerii teatrului de deosebită îngrijirii culturii res­ coltării furajelor.
eficacităţii acestei iniţiative. estradă a fost apreciată. pective.
IOAN JUVERDEANU Cu praş la aîF-a terminală
Intr-adevăr, pînă acum nu Pînă la 23 iunie a.c. — aşa
aveam o evidenţă clară asupra secretarul organizaţiei de bază P.M.R. cum ne relatează tov. ing. Ana Corespondentul nostru, tov. E.
rezultatelor ce se obţineau prin Munteanu, culturii de porumb Todor, ne informează că şi la
aplicarea ei. Deci, nu se putea PAUL CREŢU destinat însilozării i s-au apli­ G.A.C. din Roşia de Secaş, ra­
arăta concret ce eficienţă are. şeiul secţiei-Iaminorul trio de la C.S. cat trei praşile mecanice. Pe în­ ionul Sebeş, se munceşte cu
De aceea, pe viitor, ne propunem treaga suprafaţă au fost de ase­ deosebită însufleţire la întreţine­
Hunedoara menea executate două praşile rea culturilor.
să înlăturăm acest neajuns.
De asemenea, pentru a evita manuale, iar pe 50 ha şi cea de Mobilizînd la lucru toate for­
ţele de care dispun, membrii a-
Ca p lan ai sem estrial îndeplinit a treia praşilă manuală. Pe res­ cestei unităţi au reuşit ca pînă
în prezent să termine cea de a
In ziua de 21 iunie la ora cînd 37.097 tone de cărbune cocsifi- tul suprafeţei, lucrarea respec­ doua praşilă pe întreaga supra­
din mina Lupeni ieşeau ultimele cabil, iar prin creşterea produc­ faţă ocupată cu porumb (300
tivă va fi terminată în cel mult ha), pe 11 ha cu floarea-soare-
tone de cărbune trimise la „ziuă" tivităţii muncii şi reducerea con­ lui şi pe 20 ha cu cartofi.
de schimbul I, în curtea exploa­ sumurilor specifice de materiale 3-4 zile.
tării ş-a adunat un mare număr si energie au realizat 1.146.000 lei De asemenea, în grădina de le­
de mineri şi pionieri îmbrăcaţi economii la preţul de cost. Acest La G. A . C. din Teiuş gume care pentru început ocu­
pă doar 6 ha, s-au aplicat cul­
sărbătoreşte. Cînd primii mi­ succes este rezultatul muncii en­ Executarea la timp şi de ca­ turilor 2-3 praşile.
neri ieşiţi din schimb şi-au făcut tuziaste a întregului colectiv, al litate a lucrărilor agricole din
apariţia, în curtea minei au ră­ depăşirii ritmice a planului de actuala campanie — ne comuni­ La obţinerea rezultatelor a-
sunat vesele acordurile fanfarei, • producţie de către toate sectoa­ că tov. ing. Victoria Hruşcă — mintite şi-au adus contribuţia
constituie în aceste zile pentru toţi colectiviştii care zi de zi
colectiviştii din Teiuş, raionul sînt nelipsiţi de la munca cîm-
Alba, principala lor preocupare. pului.

Participînd în mare număr la

iar pionierii au alergat în întîm- rele. Astăzi încep examenele de stat în institutele

pinarea minerilor oferindu-le Pentru rezultatele obţinute în
flori.
producţie, la ieşirea din schim­ de învăfămînt superior
Bucuria le-a fost pricinuită de bul I minerii au fost felicitaţi de
îndeplinirea cu nouă zile înainte comitetul de partid şi de condu­
de termen a planului semestrial cerea Exploatării miniere Lupeni. Astăzi, 25 iunie, încep examenele Intre 1 şi 15 iulie, zeci de mii
de producţie. De la începutul d e, stat, ultimele verificări ale cu­ de studenţi din învâţămîntul supe­
AVRAM MICA noştinţelor teoretice ale tinerilor ab­ rior fără frecvenţă se vor prezenta
anului minerii din Lupeni au ex­ solvenţi ai institutelor de învăţă- la examenele din sesiunea de vară.
corespondent mînt. superior. In universităţi, insti­
tras peste sarcinile planificate tute pedagogice, institute de ştiinţe Pentru o mai bună pregătire a
economice, ¦ medico-farmaceutice, a- acestora, cadrele didactice universi­
S -a îm bunătăţit calitatea cărbunelui gronomice, de educaţie fizică, tine­ tare îndrumă studiul individual al
rii susţin lucrări de diplomă scrise candidaţilor, sistematizînd în cadrul
Ca urmare a reducerii conţinu­ 0,6 la sută sub norma admisă. Oţelarii de la Hunedoara sînt într-o continuă întrecere. şi probe la 2-3 discipline. In insti­ consultaţiilor materialul parcurs şi
tului de steril în cărbunele extras Fruntaşi ai calităţii cărbunelui IN FOTOGRAFIE: Oţelarii din echipa condusă de Alexandru Nojogan se sfătuiesc cum să-şi organizeze clarificînd unele probleme mai di­
din bazinul carbonifer al Văii tutele politehnice şi tehnice, exa­ ficile. Totodată studenţii din învă-
Jiului, indicele de calitate a cu­ sînt minerii din Petrila şi Ani- mai bine munca. menele de stat constau din susţine­ ţămîntul superior fără frecvenţă au
noscut în ultimul timp o îmbună­ noasa care au redus conţinutul primit din timp programele de curs
tăţire simţitoare. Cenuşa medie de steril cu 1,3 la sută sub cel rea unui proiect de diplomă, iar in însoţite de materialul bibliografic
a cărbunelui extras în prima ju­ institutele de artă din prezentarea necesar, iar acum urmează cursuri
mătate a lunii iunie a scăzut cu admis. unei creaţii originale după specifi­ recapitulative cu caracter de sin­
M. MARCU cul institutului, pregătită în cursul teză. (Agerpres)
ultimului an de studii.
corespondent

SPORIREA PRODUCŢIEI restul suprafeţei lucerna se află bine sau 50 kg sămîntă de lucernă pe care car nu au organizat în mod practic din raionul Haţeg să piardă în anul
dezvoltată, putînd fi deja cosită pen­ gospodăria ar putea să o valorifice recoltarea fîneţelor. trecut cantităţi deosebit de mari de
ăeciaW wm 'd e a M x k a tru a doua oară). Rezultă deci o înoasînd circa 750 lei. In plus, fînul re­ fînuri. Potrivit ar fi deci ca neajun­
pierdere de aproape 500 kg fîn de coltat la prima coasă şi lăsat în cîmp, Rău este că această problemă nu a surile manifestate în 1962 să consti­
lucerna (dacă socotim că la a doua supus deprecierii, îşi pierde aproape stat câtuşi de puţin nici în atenţia tuie pentru gospodăriile colective, co­
coasă se obţin 2.000 kg fîn la ha) comitetului executiv al sfatului popu­ mitetul executiv al sfatului şi pen­
50 la sută din lar raional, care s-a mulţumit doar tru Consiliul agricol raional Haţeg
im t e im io să constate starea de fapt fără a in­ prilej, de învăţăminte, prilej de
calităţile nutri­ dica gospodăriilor colective în ce mod măsuri care în final să asigure re­
şi în ce perioadă trebuie recoltate
tive. Nu este coltarea tuturor furajelor în epoca
tinetele.
5aLF* valI oriafft ia cam cu grpiajya oare aceasta optimă.
RAID ANCHETA toate sursele de furaje o mare pagubă Asemenea cauze au făcut ca G.A.C.
pentru gospo­

dărie? Fără în­ De ce nu se iau măsuri ?
doială că da.
Asigurarea unor cantităţi sporite de furaje, necesare animalelor în pe­ terminat în numai cîteva zile. Finul De-a lungul şoselelor naţionale şi marginea şoselei pînă la culturile se­
rioada de stabulaţie trebuie să constituie în aceste zile pentru toate uni­ de lucernă se află însă şi acum în Aşa stînd lu­ drumurilor regionale şi raionale ce mănate, de ambele părţi ale şoselei,
tăţile agricole din regiunea noastră o preocupare de seamă. Atenţie sporită cîmp, strîns în căpiţe, deşi la cel crurile. tovară­ străbat regiunea noastră de o parte la numai 5 m, rezultă o suprafaţă de
este necesar să se acorde, mai ales, recoltării lucernei, trifoiului fi fînu- mult 10 zile de la recoltare el a fost şii vizaţi pre­ si de alta, se întind şanţuri. In marea 99 ha. De pe fiecare hectar se poate
rilor, furaje de bază fi bogate în unităţi nutritive. îndeajuns de usoat putînd fi deci cum ş: Sfatul lor majoritate ele sînt acoperite cu recolta în medie cca. 1000 kg fîn.
transportai şi aşezat în şire. Acest iarbă de bună calitate, care poate Iată deci că numai de aici se poate
Pentru a cunoafte felul în care se preocupă de această problemă fi de lucru este însă neglijat într-un mod popular al ora­ fi valorificată ca un bun nutreţ. Din recolta o cantitate de 99.000 kg fîn,
ridicarea productivităţii păfunilor, conducerile unităţilor agricole, comitetele cu totul nepermis de către condu­ şului vor tre­ păcate acest lucru nu se face. Deşi cu care se pot furaja 1000 vaci pe
executive ale sfaturilor populare fi consiliile agricole, redacţia ziarului nos­ cerea gospodăriei (preşedinte Constan­ iarba din şanţurile de pe marginea o durată de trei săptămîni. Socotind
tru a organizat un raid anchetă în cîteva unităţi agricole din regiunea tin Igr şi inginerul agronom al bui să ia fără şoselelor asfaltate, în special — de producţia medie de lapte la numai
noastră. Iată unele constatări făcute cu acest prilej.' pe D.N. 7 şi D.N. 1 — care străbat 10 1. pe cap de vacă, ne putem da
G.A.C.). Drept rezultat, cu fiecare zi întîrziere mă­ regiunea de la un capăt la altul pe seama ca pierderi importante rezultă
ce trece fînul din căpiţe se deprecia- aproape 200 km a ajuns în faza de prin nevalorificarea acestor ierburi.
ză, îşi pierde din valoarea nutritivă. surile cuveni­ înspicare, nu s-a cosit nimic. Si­
Pagube însemnate 6e înregistrează tuaţia este cu atît mai gravă cu cît Si aceasta fără a mai adăuga dru­
apoi şi prin aceea că suprafaţa de te. cu atît mai nici în anul trecut o bună parte din murile regionale şi raionale care de
teren acoperită de căpiţe nu mai pro­ aceste ierburi nu au fost valorificate. asemenea se întind pe mai bine de
Preocupare de buni aproape 100 tone nutreţ însilozat de duce lucerna pentru cea de a doua CĂPIŢELE ÎNTRE ELE: - Vai de capul meu su- mult cu cît a-
gospodari bună calitate. coasă. semenea prac­ La prima vedere s-ar părea că 1.100 km şi unde, de asemenea, nu
rato. Mă bate vîntul, şi ploaia ini-a intrat pînă-n tăl­ tici dăunătoare este vorba de o cantitate neglijabilă.
Dovedind grijă de buni gospodari, Cu multă răspundere au muncit la Nepăsarea de care dau dovadă pre­ pi. Simt că n-o să mai fiu de prea mare folos. s-au manifes­ Dar, un mia calcul demonstrează cu este valorificată iarba ce creşte pe
pînă la ora actuală colectiviştii din recoltarea furajelor şi colectiviştii din şedintele G.A.C. şi inginerul agronom tat şi în anul totul altceva. Să luăm doar două
Cîlnic au recoltat lucerna de pe cele satele Cistei, Ciugud, Pricaz, Oarda, — Da parcă soarta mea e alta 1 De eram la Cîlnic, trecut. exemple din cele multe pe care le şanţuri.
13 ha, trifoiul de pe 47 ha şi fînurile Orăştie eta., unde această lucrare se foan Popa este de neadmis. S-au la Daia, ori în alte gospodării, de mult eram la adă­ avem. Drumul naţional 7 străbate re­
da întreiga suprafaţă de fineţe apropie de sfîrşit. poate aceştia nu-şi dau seama ce post. La Deva însă... Aşa stînd lucrurile este de datoria
(63 ha). pierderi mari de fîn de lucernă se giunea pe o lungime de 111 km, iar
O neglijenţă care costă produc din cauza nepăsării lor. In Din neajunsurile manifesfafe să se fragă învăţăminte sfaturilor populare raionale şi orăşe­
Penti ¦ evita pierderile de unităţi mult cazul acesta le vom demonstra prac­ drumul naţional 1 pe 66 km. Calcu-
nutritive prin deprecierea fînurilor, tic. Precizam mai sus că fînul de lu­ Practica a dovedit şi colectiviştilor altfel. Pînă în prezent, în raionul neşti regionale să ia asemenea mă­
ei şi-au organizat în aşa fel munca Gospodăria agricolă colectivă „Dru­ cernă se află si acum, după aproape din raionul Haţeg că fînul natural Haţeg nu s-au recoltat decit 1887 ha lînd în medie lăţimea spaţiului din
încît întreaga cantitate de fînuri a mul socialismului" din Deva are în- o lună de la recoltare, în cele 400 este de cea mai bună calitate atunci suri incit ierburile respective să fie
fost strinsă, transportată şi aşezată sâmînţate cu lucerna 54 ha. Cea mai de căpiţe. Fiecare căpiţă ocupă cel cînd ierburile graminee au dat in fineţe. Cunoscînd că pierderile ce se
în şire lingă grajdurile gospodăriei. mare parte din suprafaţa cultivată cu puţin 6 m.p. In total deci, 2.400 m.p. spic şi cînd leguminoasele au în.- produc zilnic sînt deosebit de mari. valorificate, întrucît ele sînt o sursă
această plantă se află la marginea de teren pe care n-a mai putut să florit. atît calitativ cît şi cantitativ, că ori­
De asemnea, o parte din nutreţuri­ oraşului, de o parte şi de alta a şo­ ce zi de întîrziere la recoltarea fîne- ieftină pentru hrănirea animalelor.
le recoltate au fost însilozate astgu- selei ce duce în spre Orăştie. crească nici un fir de lucernă (pe Pînă la 20 iunie, în această fază ţelor naturale atrage după sine mari
rîndu-se astfel pentru perioada cînd au ajuns marea majoritate a (inele­ O freabă făcută pe jumătate
potenţialul păşunilor va scădea, Recoltatul lucernei a început aici lor din zonele de şes, de pe luncile pierderi se impun măsuri urgente
cu aproape o lună în urmă şi s-a rîurilor, din livezi şi chiar cele de la pentru lichidarea rămînerii în urmă. Iniţiativa luată de sfatul popular din marginea satului. Mobilizaţi do
poalele munţilor. Acestea ocupă pe comunal Băcăinţi, raionul Orăştie şi deputaţi, cetăţenii au participat prin
întregul raion o suprafaţă de aproape In raionul Haţeg sînt numeroase consiliul de conducere al G.A.C. din muncă patriotică în primăvara acestui
23.000 ha. In mod normal, recoltarea gospodării colective care au fineţe ce localitate de a reda circuitului agri­ an la curăţarea terenului respectiv.
fineţelor trebuia să înceapă de cel pot produce mult fîn, de cea mai bună col unele terenuri a fost primită cu In numai cîteva zile s-a curăţat o
puţin 10 zile, astfel încît pînă la 1 calitate. Pot fi amintite în această pri­ Interes de colectivişti. Astfel, pentru suprafaţă de 7 ha teren. Arboretul de­
iulie lucrarea respectivă să fie ter­ vinţă G.A.C. din Haţeg, Silvaşul Su­ mărirea suprafeţei de păşune s-a sta­ frişat a fost strîns grămezi. Urma ca
perior, Galaţi, Pui, Sălaş, Sarmisege- după cîteva zile să fie transportat.
minată. tuza etc. Acestea însă nu au recoltat bilit 6ă se cureţe de arboret o mare
(Continuare, in !Jug. 3-a)
Situaţia se prezintă însă eu totul pînă acum nici măcar o brazdă de suprafaţă de teren de pe dealurile
“\ '
fîn. Ba mai mult decit atît, nici mă­