Page 78 - 1963-06
P. 78
PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI EM22î3b$5ÉtS Nr. 2640
M J P im i SÂMBO
SAMBO este un sport relativ tele guletinului ladjik, kuresul ca-
recent în Uniunea Sovietică. El
se. practică din ce în ce mai mult, zah şi kurakul uzbek, in 'talaria
paralel cu luptele clasice (greco-
romane). şi Başkiria prinderile de „centură“
Istoria sa este legată în primul (brîu), specifice în acest» părţi.
rînd de numele lui Anatoli Kara-
lampiev. In anul 1920, pe cînd Sambo cuprinde procedeele teh
era student, Karalampiev s-a gin-
dit să creeze un nou gen de lup nice a circa 20 de feluri
te care să îmbine cele mai bune
procedee tehnice proprii diferite de lupte practicate în dife
lor lupte practicate de popoarele
U.R.S.S. In acest scop, el şi-a pe rite republici sovietice. Prima sec
trecut vacantele în Caucaz, în Asia
Cum yed e K raleşova Peştii nu sînt mufi centrală şi în alte regiuni unde ţie de sambo a început să func
se practicau asemenea sporturi,
studiind stilul de luptă şi în spe ţioneze în 1934, iar primul cam
cial „priza", făcînd numeroase în
După cum se ştie, în Uniunea So Descriind experienţele efectuate de încă în anul 1923 o publicaţie ştiin semnări şi schiţe. Astfel, în Cau pionat al U.R.S.S., care a reunit
vietică a fost descoperit un fenomen specialiştii Institutului de biofizică al ţifică de specialitate scria că peştii caz el a studiat luptele cidaoba,
In gările Kiev, fiziologic neobişnuit: capacitatea tine Academiei de Ştiinţe ia U.R.S.S. în sco reacţionează la sunete. „Cînd fluieri, care abundă în piedici şi excelea 56 de concurenţi, a fost disputat
Moscova, Lenin rei Roza Kuleşova de a „vedea“ cu pul studierii şi explicării fenomenu somnul pigmeu (Amiurus nebulosus) se ză în acţiuni la „picior" şi lupte
grad, Roslov, Iiar- degetele. Roza a fost examinată de lui respectiv, profesorul Niurberg apropie înot“. Doi peşti din aceeaşi le azerbaidjene giuleh, cunoscute, în 1939. Incepînd din 1947, cam
cov ele. s-au insta cei mai de seamă specialişti sovietici arată că în camera obscură, Roza n-a specie au reuşit să deosebească su de asemenea, pentru acţiunile de
lat de curind au putut distinge desenele şi textele pe netele graiului omenesc. Somnul | Si- picioare; în Asia centrală — lup- pionatul de sambo se desfăşoară
tomate care se a- în domeniul fiziologiei şi oftalmolo care le „vedea“ la lumină foarte pu lurus glanis) reacţionează cînd sînt
seamănă cu o car ternică. chemaţi. Boiştea (Phoxinus lacvis) poa anual cu participarea a peste 160
te de mari dimen giei. Au fost emise diferite ipoteze te elco'cbi cu precizie dintr-un no
siuni pusă sub sti cu privire la explicaţia acestui feno In ceea ce priveşte concluziile care ian de sunete pe cel emis de prada de luptători.
clă. Un călător a- se desprind din cercetările efectuate sa. Cînd sînt neliniştiţi peştii pro
pasă pe un buton men. pînă acum, omul de ştiinţă sovietic duc piuituri şi pocnete. Nu degeaba Meciul durează zece minute. Lup
pe care scrie nu Intr-un articol apărut în ultimul nu „Toboşarul" a fost denumit astfel. La
mele localităţii in declară că a fost confirmat faptul că o experienţă efectuată într-un acva tătorii sînt împărţiţi în opt cate
care vrea să plece măr ai revistei „Priroda“, savantul so rium, un drac de mare (Trachinus
cu trenul ţi pagi vietic Niurberg scrie că capacitatea organismul viu are anumite posibili draco) s-a întreţinut foarte vioi cu gorii de greutate. Victoria prin tuş
nile de aluminiu partenerul său. Cînd un banc de
ale acestei cărţi se Rozei Kuleşova de a „vedea“ cu de tăţi nebănuite, oare pot fi dezvoltate scrumbii îşi schimbă direcţia se pro este obţinută pentru o cădere pe
pun in mişcare, în getele se bazează pe sensibilitatea duce un fenomen de oscilaţie la ho
cîteva secunde, iar prin antrenament. In articol se subli tarul dintre corpul peştelui şi apă, spate sau trîntire.
pasagerul poale citi pielii, în special la lumină. După pă avhul drept rezultat un sunet carac
pe una din pagini rerea lui, mecanismul de percepere niază că au fost găsiţi încă cîţiva teristic asemănător unui fluierat. în Sambo este un sport practicat
numărul trenului trucât s-a stabilit că unele soiuri de
pe care trebuie să-l are proprietăţi întru totul similare cu oameni care, după antrenament, au în peşti emit diferite sunete ca semnale din ce in ce mai mult, mai ales în
ia, ora la care plea cele ale mecanismului de percepere de chemare, de alarmă sau de peri
că el, durata călă al retinei ochiului. ceput, de asemenea, să distingă cu col această descoperire urmează să fie rînthil studenţilor. In fiecare an
toriei pînă în loca folosită la primele experienţe acus
litatea respectivă ţi degetele culorile, deşi cu mai puţin la Moscova se organizează campio
preşul de cost al tice de pescuit.
biletului. succes declt le distinge Kuleşova. nate universitare. ,
f
Prim a „cutie p o ştală“
Realizări aîe chirurgilor francezi In I486, portughezul Bartolomeo torii care plecau în India, lăsau la
Diaz a descoperit în partea de sud mal, sub o piatră mare, diferite
La două spitale din Franţa, la Dijon şi Mulhouse, chirurgii au rea a Africii un cap care intră adine în scrisori. Cînd pe lîngă Capul Bunel
lizat performanţe care pînă atunci păreau de neatins. Ei au „cusut“ o mare. El l-a denumit Capul Furtu Speranţe treceau corăbiile care se
nilor. Mai tîrziu, i s-a spus Capul întorceau în Europa, acestea ridi
Bunei Speranţe. cau scrisorile şi le împărţeau celor
cărora le erau adresate.
La Capul Bunei Speranţe, coră
biile se opreau ca să-şi completeze Piatra care a servit drept prima
rezervele de apă. Atunci naviga- cutie poştală se păstrează şi astăzi.
mină tăiată şi un braţ smuls ale u nor oameni aocidentaţl.
Cazul lui Alain Vachey, şofer din Dijon, este neobişnuit. La 7 februa
rie 1962, tînărul şofer de 23 de ani trebuia să încarce şi să descarce bare
Enigma iacului Baical de fier. La un moment dat, o bară d e 600 kg i-a căzut pe braţ smulgîn- Căţărat pe ca
du-î din umăr. Transportat de urgen tă la spital, tînărul a fost supus unei rapacea uriaşei
©ricine vizitează Baicalui, trebuie cime de aproape 400 m, unde pînă experienţe chirurgicale fără precedent. După o muncă de peste patru ore, sale prietene, că
să intre şi in dădiirea de la capă acum nu a pătruns nimeni. doctorul Paul Aupecle a reuşit să-l coasă vasele, arterele şi muşchii, Iar ţeluşul „Jo Jo" ia-
tul ele est al Angarei. Aici se află două luni mai târziu la o a doua Intervenţie, a fost realizată sudura osu
un muzeu unic în lume, aparţinând Dar oamenii de ştiinţă simt preo lui humeral. Mecanoterapia a comp] etat apoi eforturile chirurgului, re- ce o plimbare prin
Institutului de cercetări ştiinţifice în cupaţi nu numai de problemele vii dlnd braţului mobilitatea. La sfîrşitul anului trecut, braţul a putut fi con grădina Institutu
domeniul limnologiei al secţiei sibe torului, ei încearcă 6ă găsească şi siderat salvat. lui pentru reptile
riene a Academiei 'de Ştiinţe a cheia enigmelor antice ale lacului. din Silver Spring
U.R.S.S. In acest muzeu se poate Desigur că enigmele sînt din ce în Un alt succes, unic în analele chirurgiei franceze, îl constituie acela (statul Florida din
afla uimitoarea poveste a lacului-gi- ce mai puţine. al lui Pierre Tchedy din Mulhouse La 29 martie 1962, în timp ce S.U.A.). După cit
gant, enigmele lui, pentru dezlegarea tăia cabluri electrice cu fierăstrăul circular, acesta a suferit un accident. se pare, marea
cărora au lu.ptat cîteva generaţii de Există o problemă nerezolvată Pînza fierăstrăului i-a retezat mina d e la încheietura pumnului. Chirurgul broască ţestoasă
oameni de ştiinţă. pînă Ia capăt — origina lacului, fau spitalului din localitate a intervenit imediat şi în timpul operaţiei, care de Galspagos nu
na şi flora acestuia. Nu este oare a durat cinci ore, a înlocuit nervii smulşi cu nervi de pisică, iar ten are nimic împotri
Cercetările începute în urmă cu un uimitor faptul că din cele 1.800 de doanele cu material plastic, care s e resoarbe pe măsura refacerii ţe va felului do a
veac slot continuate acum de colec specii de plante şi animale acvatice suţii rilor. călători al amicu
tivul tânărului institut. Nouă labora 1.200 sînt proprii numai Baicaluiui? lui ei tovarăş de
toare se ocupă de studierea lacului Se impune concluzia că din momen •In octombrie, muncitorul a simţit cum îi revine viata în degele. Sân drum.
Baical. tul apariţiei lui, adică în decurs de gele şl-a reluat circulaţia. Aslăzi, P ierre Tchedy se foloseşte de mina
20 milioane de ani, lacul nu a fost sa ca şi înainte de accident.
B. K. Moskalenko, doctor în şfciinte niciodată legat direct de mare. „Da,
biologice, colaboratorul acestui insti nu a fost legat" — afirmă cunoscutul C Ă 0®0 Cine a adus cartoful în Europa
tut, studiază resursele de peşte din cercetător acad. L. S. Berg. De când
adîncul lacului. Visul din totdeauna lumea şi pămîntul lacul a avut apă A J îl In piaţa orăşelului german Oifen- sub comanda sa să consume cartofi,
al oamenilor de ştiinţă a fost să va dulce. „Nici un fel de elemente ma burg se înalţă statuia renumitului apoi a adus câţiva cartofi şi in Spa
lorifice pământul din adânc. rine în fauna şi flora Baicaluiui nu au 8 Comuna cu cea mai scurtă cu cei mai mare venit personal ? ecuadoriali ? El este situat la 50 marinar englez Francisc Drake, iar nia, ds unde s-au răspîndit in Ita
existat şi nu există“ — sorie el în inscripţia de pe piedestal indică că lia, Austria, Germania şi Franţa.
— Gînditi-vă — spune B. K. Mos 1949. denumire se află in Franţa ? Ea El încasează de la societăţile care de km spre sud de capitala Quito. •monumentul a fost ridicat în onoarea
kalenko — Baicalui are mai multă celui care în 1850 a adus cartofii Mai tîrziu, în 1586, renumitul pi
apă declt Marea Baltică. Natura a — Dar cum de există în lac ani se numeşte Y şi are o populaţie •exploatează zăcămintele petroliere Vulcanul are înălţimea de 5.896 în Europa, salvînd populaţia acestui rat englez Walter Raleigh a adus
creat aici condiţii uimitoare — un male care trăiesc în Caspică şi Marea orăşel de spectrul foametei. csartofi din statui Virginia — Ame
conţinut bogat în oxigen, hrană din Neagră, cîteva specii de moluşte, raci ¦de 155 uc locuitori. ale ţării la fiecare 200 de minute metri, iar craterul său — un dia rica de Nord — în Irlanda şi An
abundenţă. Totuşi numai a cincea şi viermi? — s e , întrebau oamenii Realitatea este însă că nu Drake glia. Drake a fost printre primii care
parte a lacului este populată cu peşte de ştiinţă. Şi tot ei au răspuns: o 8 Scriitorul cel mai „activ“ din o sumă egală cu câştigul anual al metru de 700 metri. De la altitu a fost primul care a introdus aceas au adus cartofi în Europa. Lui îl
de valoare industrială. parte considerabilă din fauna Baica tă plantă atît de preţioasă în ve revine totuşi meritul de a fl fost
luiui este de origină marină. Această lume este autorul de romane poli unui funcţionar străin. Săptămînai dinea de 4.700 metri conul său chiul continent şi statuia ar fi tre primul care şi-a dat seama că prin
Trebuie transformată fauna Baica- ipoteză a fost emisă de prof. G. I. - buit dedicată altuia. consumul cartofilor scorbutul poate
Iului, Înlocuite speciile de coregoni Vereşciaghin. Ar fi mai just să se ţiste american Erle Stanley Gard- el încasează cca. 40 milioane de fi prevenit, şl chiar vindecat. De
puţin valoroşi — peleade (Corego- admită — afirmă el — existenţa în este acoperit cu zăpezi veşnice. UI- •- Astfel, cea mai veche indicaţie aceea, pe vapoarele comandate de
nuş peled), ciri (Ceregonus nasus), urmă cu 100 milioane de ani în Asia despre existenta cartofului provine el consumarea mîncărurilor de car
nelma (Sten.odus leucichtys nelma), Centrală a unui vast bazin maritim, ner ? El dictează pînă la 10.000 de franci elveţieni. tima erupţie a acestui vulcan a din Peru din perioada premergătoare tofi era obligatorie.
muscuni ,(Coregonus muskun) şi din care să fi făcut parte şi actua erei noastre, unde această plantă
atunci lacul va deveni un adevărat lul Baical, cuvinte pe zi şi poate lucra simul ® Cea mai mare cifră care are avut loc în anul 1904. In Europa, cartoful a cunoscut şl
depozit al belşugului. figurează drept ornamentaţie pe ur numeroase eşecuri înainte de a de
Disputele oamenilor de ştiinţă au tan la 7 romane. Despre calitatea o denumire este un centilion, dar 8O lege din California prevede veni un aliment principal pentru
Această problemă este inclusă în continuat zeci de ani. In cele din nele funerare. In lucrarea lui Per- unele popoare. Multă lume credea că
•schema generală de folosire comple urmă, majoritatea cercetătorilor în lor să nu mai vorbim... ea are semnificaţii deosebite în că numai cetăţenii care posedă un trebuie consumate frunzele plantei,
xă a resurselor Baicaluiui, despre care clinau spre ipoteza lui Berg. Păre •du Cieca „Cronica peruviană“, apă care după eum se ştie, sînt otrăvi
ne-a vorbit V. V. Bogdanov, candi rea acestuia a devenit firul condu • Greutatea atmosferei Pămîntu- diferite ţări ? Astfel, în Anglia şi permis de vînăloare au dreptul să
dat în ştiinte geografice, conducător cător în cercetările lor. rută în 1553, se aminteşte că incaşii toare. Din această cauză, mult timp
•ştiinţific al institutului. Pe oamenii lui este evaluată la aproximativ Germania centilionul este egal cu pună curse de şoareci ?
de ştiinţă îi interesează cum să spo Dar iată că recent s-a făcut o des cultivau cartoful, care apoi s-a răs- s-a presupus că întreaga plantă este
rească rezervele de peşte, dezvolta coperire, care se pare că răstoarnă 5.000.000.000.000.000 tone ? De unde 10 la puterea 600, cifra 1 urmată ® In Minnesota este interzis
rea industriei de celuloză şi hîrtie părerea despre natura lacului stră pîndit pe întreg continentul ameri dăunătoare. Chiar şi unii „doctori“
şi a altor ramuri ale industriei. Toto vechi. In martie a.c., in culegerea de şi expresia; uşor ca aerul... de 600 de zero-uri. In Franţa cen prin lege ca lenjeria de damă şi
dată, ei sînt oarecum Îngrijoraţi ca rapoarte a Academiei de Ştiinţe a can. din epoca respectivă decretau car
nu cumva reziduurile uzinelor de ce U.R.S.S. a apărut o comunicare. Geo ® Cel mai greu nou născut în tilionul este egal cu 10 la puterea bărbătească să fie întinsă la uscat
luloză să infecteze apele lacului, să logul V. V. Samsonov a descoperit Conform datelor Istorice certe, toful dăunător, tar mulţi oameni sub
dăuneze băştinaşilor lacului, obiş pe malul răsăritean al Baicaluiui, la lume s-a născut în Turcia în 1961 303,1 urmat de 303 zero-uri. pe aceeaşi fringhio ?
nuiţi cu apă curată ca cristalul. o adincime de 2.445—2.740 m, rămă meritul aducerii cartofului în Eu influenta lor protestau împotriva
şiţe de scoici antice... moluşte ma şi avea o greutate de 10,880 kg, ® Recordul teatral îl deţine pie 8 Ministerul poştelor din Japo
Un loc de seamă se acordă şi pers iar cel mai uşor nou născut a îost sa lui W. A. Smith „Beţivul“ ? nia a dat dispoziţia ca posesorii ropa revine de fapt spaniolilor. Con cultivării lui.
pectivelor institutului. Acesta are pla rine. un copil din Anglia în greutate Prezentată la Los Angeles pentru de cîini răi şi de „alte animale pe
nuri interesante. A fost elaborat pro — Asemenea moluşte nu puteau fi totală de 283 grame ? prima dată la 6 iulie 1933, ea n-a riculoase“ să nu mai primească poş dotierul spaniol Pizzarro a fost pri
iectul unui uriaş acvarium experi părăsit de atunci scena şi pînă la
mental, în care se poate crea arti aduse în regiunea Baicaluiui de apele ® Cel mai înalt om din lume a 10 octombrie 1959 a fost prezentată ta ia domiciliu ? Pe viitor iubito mul care a obligat pe soldaţii de
ficial o adincime pînă la 500 m. In curgătoare. Ele au pătruns pe noile fost Uobert Pershing Wadiow care de 9.477 ori.
curind se va termina construirea na teritorii numai aduse de apa mării măsura 2,70 m ? El a murit la 15 rii de animale vor trebui să se de
vei „Vereşciaghin“, denumită astfel — au declarat specialiştii.
în memoria eminentului cercetător iulie 1960. ® Cel mai înalt vulcan de pe plaseze personal la oficiile poştale
al Baicaluiui, care a creat aici pri — Atunci, ce este Baicalui? — l-am
întrebat pe V. V. Bogdanov. A făcut 0 Emirul din Kuweit este omul pămînt este Kotopaski din Anzii ca să-şi ridice corespondenţa.
ma staţie de cercetări ştiinţifice în el cîndva parte din mare sau s-a for
domeniul limnologiei. Va fi o origi mat independent? Despre... paradis
nală filială plutitoare a institutului,
cu cîteva laboratoare, cu cameră de — Nu vom face afirmaţii catego „In aceste ţinuturi îndepărtate se europeni, navigatori olandezi, întorşi mai mare decît pasărea. Manucoda II cM m 7 1 A
luat vederi. Cu ajutorul acesteia, oa rice — ne-a răspuns omul de ştiinţă. găsesc din abundenţă zburătoare stra din Noua Guinee. Şi nimeni nu s-a regală, cu pene arămii şi roşii, cu un
menii de ştiinţă speră să poată cer Fără îndoială că descoperirea lui Sam nii, a căror frumuseţe este o adevă îndoit de adevărul spuselor lor, cînd blazon verde pe piept, are în jurul Un măgar cu dantură artificială
ceta adîncul lacului, să poată lămu sonov a confirmat ipoteza lui Vereş rată desfătare pentru ochi. Ele nu au ne-au arătat nişte piei de pasăre para gîtului un guler de puf alb cu re
ri lucruri pe care le prevedeau doar. ciaghin. Dar, totodată a complicat nici aripi, nici picioare, ei numai pene dis, cărora indigenii, pentru o mai flexe sidefii, iar din coadă îi .ies Işimonji, pensiona- acum 29 de ani — tărîţe. Direcţia grădi
Ihtiologii, de pildă, sînt convinşi că foarte mult ideea despre istoria geo mari datorită cărora plutesc în aer, bună conservare le tăiaseră aripile două fire lungi care se termină cu nii grădinii zoologice bietul măgar şi-a pier- nii zooiogiGe a coman.
vor putea afla mai mult despre dru logică a regiunii Baicaluiui. Pentru hrănindu-se cu lumina soarelui, rouă şi picioarele, Pînă şi savanţii vremii nişte spirale verzi. Dyphyloda, una
murile pe care îşi depun icrele emu a crea un sistem armonios de con şi nectarul florilor. Aceste zburătoare s-au lăsat înşelaţi, iar însuşi Linné din speciile cele mai mici are pena din Tokio, este sin- dut unul după altul dg{ { Işimonji o
lii (Coregonus automnalis) — peşte cluzii, sînt necesare cercetări .amă au forme felurite şi penele colorate a descris aceste păsări numindu-le jul de pe spate brun închis, pe piept ,„ , dintn... Mîncînd din r J
unical, care naşte pui vii, din familia nunţite. Sarcina noastră este să smul în roşu, auriu şi verde, asemenea „apoda“ sau „păsări fără picioare“.. un plastron albastru irizat, capul şi Surul măgar din lume ce Jn C0 mgl gr0U| în proteză din aliaj de
Gobiidae-lor. O treime din greutatea gem naturii adevărul, să dezlegăm unor nestemate. Sălbaticii preţuiesc Mistificarea a durat aproape un secol. pîntecele de un negru catifelat, în
acestui peşte o constituie grăsimea enigmele ei. mult aceste păsări, cu ale căror pene Dar ştiinta nu respectă nici legen tre umeri o mantie albă, iar din coadă cu o dantură artificia- ultimul timp renunţase cupru şi răşini de si
lui foarte apreciată. Rezervele de îşi împodobesc capul după ce le dele, nici poezia. Ornitologii au sta se curbează graţios două fire lungi
omilii reprezintă circa 500.000 de chin A. VASILENKO ucid cu săgeţi otrăvite... Am luat bilit la faţa locului fapte incontesta formînd nişte cercuri de o perfec lă. Cu vîrsta — el are pînă şi la raţia sa de licon.
tale. Acest peşte trăieşte la o adîn- de la sălbatici cîteva dintre aceste bile. Printre altele eă pasărea paradis ţiune geometrică.
are aripi puternice ca orice alt pă Mamă grijulie
păsări minunate foarte bine conser săret, că se hrăneşte cu fructe, vier Este de la sine înţeles că indigenii
mi şi Insecte, cu ouă şi uneori cu se împodobeau cu penele splendide Potîrnichea este una procedează astfel: In- îl cheamă; el pornesc
vate, pentru ca înălţimile Voastre puii abia ieşiţi din găoace ai altor ale acestor păsări şi europenii au din păsările cele mai tîi porneşte „mama", în şir In urma e i ; ul
păsări. In sfîrşit că, în pofida colo rămas îneîntaţi de frumuseţea lor. grijulii faţă de puii ei.
să poată admira aceste minunăţii şi ritului ei fermecător, pasărea paradis Acum cîţiva ani penele paradis erau Martorii oculari po- ea merge pînă la mij- timul vine „tăticul“.
face parte din aceeaşi familie cu vul la modă. La un moment dat nu se vestesc că atunci
să constate că in adevăr ele nu au garul şi nesuferitul corb. In loo de purtau numai pene, ci păsări întregi cînd o familie de po- locul drumului, priveş- Rezultatele acestei
o voce dulce cum ar fi de aşteptat împăiate, fixate pe imense pălării precauţii sînt eviden
nici aripi ca să zboare, nici picioare de la o pasăre cu un penaj atît de de pai. Şi dacă „sălbaticii“ sacrificau tîrnichi trebuie să tra- te cu atenţie în jur, te : se întîmplă ex
îneîntâtor, pasărea paradis emite ace cîteva păsări pentru penele lor, „ci verseze un drum, se
ca să stea pe ele“. laşi croncănit răguşit şi neplăcut ca vilizaţii“ au organizat adevărate ma
şi ruda sa în straie cernite. sacre.
Acestea au fost povestite de primii
Pasărea paradis, precum o arată şi Pasărea paradis este timidă şl spe-
numele, are în adevăr un colorit rioasă, greu de vînat. In perioada şî, constatînd că nu trem de rar ca o po-
splendid. Se cunosc cel puţin 50 de împerecherii, masculii se adună în
specii care trăiesc numai în Noua număr mare în fata femelelor, plim- este nici o primejdie, tîmiche săajungă sub
Guinee şi insulele învecinate. Unele bîndu-se îngîmfati, jucînd şi săllînd,
sînt de mărimea unor stăncute, al intr-o defilare unică ca graţie şi cu se întoarce la pul şi roţile vreunei maşini.
tele cît nişte corbi mari. Dar la toate lori. In aceste momente, omul se
speciile, masculul are un penaj fer poate apropia nestingherit de păsări O insulă de sa re
mecător, iar femela pene obişnuite şi le poate vina cu uşurinţă. Din
B iblioteca lui H eriot cenuşii. Nici o pasăre de pe glob nu această cauză frumoasele păsări erau Insula Ormuz din se înaltă la 90 de me- metri. Pe această insu-
are un penaj atît dé bogat, atît de ameninţate cu exterminarea totală.
vînchită la licita ţie frumos, atît de neobişnuit ca pasă In 1922 cîteva state din Europa, pre golful Persic esle al- trl deasupra nivelu- ]ănu creşte nlmlC| ea
rea paradis: La specia smaragd, de cum şi S.U.A. au votat legi interzi- cătuită din sare cu- lui mării şi are o cir-
Vestita biblioteca aparţinînd fostu pildă, cascade de pene delicate atîr- cînd importul, vînzarea sau portul rată de bucătărie. Ea cumferinţă de 30 kilo- este pustie.
lui prim-ministru al Franţei, E. He nă de sub aripi oa nişte franjuri penelor păsării paradis. Vînatul ei a
riot, fost membru al Academiei Fran ciudate, amesteeîndu-se cu penajul fost Interzis. Un bogătaş englez a Magistrala transcanadiana
ceze, scriitor şi eseist, va fi vîndută cozii, adevărat evantai, de 10 ori reuşit să le aclimatizeze in insula To-
la licitaţie. bago din Indiile occidentale. Recent a fost dată mai apusean oraş ca prin cele mal felurite
Colecţia, foarte bogată, reuneşte o- în folosinţă magistra nadian, Vancouver, de regiuni de munţi, cîm-
percle principale ale poeziei şi pro
zei franceze pe ultimele patru secole. la „transcanadiana“ cel mal răsăritean o- pii fertile şi deşerturi,
Printre ele se află un mare număr
de volume dintre cele mai rare ca care străbate întreaga raş, Sidney, din Noua regiuni de lacuri, le
..Gîntlurile filozofice“, aparţinînd lui Canadă pe o lungime Scoţie. Şoseaua conti
Diderot şi care a fost arsă la vre de 7.500 km, legînd nuă apoi pe toată lun gînd cele mai impor
ţărmul Oceanului A- gimea insulei New- tante oraşe din infe
tlantic de cel al Paci Foundland. riorul ţării ca Mon
ficului, respectiv cel Noua arteră frece treal şi Ottawa.
mea sa de către parlament; prima Cu penajul prosS vopsit încet dar sigur
ediţie clin „Manon Lcscaut“ ; lucrările
lui Ronsard (ediţie clin 1623 apărută In Africa apuseană trăieşte o pasăre care seamănă înlrucîtva cu po Un „autobuz" făcea în Interior. La o dis- tea — un felinar re
la Paris) ; un volum de Boileau cu rumbelul nostru, dar are penajul mai viu colorat în verde, albastru, gal
autograful autorului şi multe alte ra Nu numai mielul blînd suge Ia două oi... ci şi calul blînd la 'două ben şi roşu deschis. Dacă pasărea este udată de ploaie, culoarea începe să curse în 1832 între fantă de 100 de paşi ŞUi cu care semnaliza.
rităţi. capre. Astfel, mînzul din fotografie suge aminte la două capre care „au se ia de pe penele ei, exact ca la un material prost vopsit. Deosebit
de repede se şterge culoarea roşie. Londra şi Birmingham. în faţa ' vehiculului pentru a atrage aten-
Majoritatea volumelor 'de poezie şi consimţit“ să înlocuiască pe rînd pe mama-iapă lipsită de lapte. Pentru E1 avea 50 de locuri: m,nermgeîană un2!uaomunţinsînted_ tia pietonilor asupra
proză franceză din secolul al XX-lea a fi „la înălţime“, caprele au fost suite pe o masă. Scena se petrece la De aceea pasărea este colorată sau mai bine zis 'decolorată în dife
sînt cu dedicaţii ale autorilor. o fermă din Ploubezre (Franţa). rite nuanţe, după cum sezonul esleploios sau secetos. 28 pe acoperiş şl 22 gulet roşu_ lar noap. primejdiei.
