Page 84 - 1963-06
P. 84
F '« 4 DRUMUl SOCIALISMULUI Nr. 2641
ULTINELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI & ULTIMELE Şîlftl & ULTIMELE ŞTIRI Puternice demonstraţii împotriva
segregaţiei rasiale din S. U. A.
NEW YORK 24 (Agerpres). — stranţii purtau numeroase pancarte
Dind un răspuns ferm rasiştilor din cu inscripţiile: „Vrem libertate“,
Congres care încearcă să pună pie „Toţi oamenii sînt egali". Demon
dici adoptării legii cu privire la drep straţia din Detroit a avut şi carac
La M©sc©Ya s-a deschis H a ro ld W ilso n d e sp re r is c u r ile Eliberarea din închisoare turile civile în S.U.A., lege care ori terul unei comemorări, întrucit ea }
cum este limitată din punct de vede a parcurs drumul unei alte demon- i
Congresul Mondial al Femeilor în a rm ă rii n u c le a re a d e rm a n le i a unor fruntaşi progresişti re al intereselor populaţiei de culoa straţii din 23 iunie 1943, cînd au
re, un şir de demonstraţii continuă să fost omorile 34 de persoane şi alte
o ccid e n ta le din Peru aibă loc în numeroase localităţi din 700 răn!te. cu prilejul unor ciocniri
Statele Unite. între demonstranţi de culoare care
MOSCOVA 24 (Agerpres). In numele delegaţiei italiene, prof. LONDRA 24 (Agerpres). — politica de reînarmare nucleară a LIMA 24 (Agerpres). — cereau respectarea drepturilor ci
La 24 iunie în Palatul Congreselor Maria Piacone Stella, a propus ca Liderul partidului laburist din Ma Germaniei federale este favorizată La insistenţele opiniei publice pro • DETROIT (Michigan) 24 (Ager vile, şi huligani rasişti.
din Kremlin şi-a început lucrările pe ordinea de zt a Congresului să rea Britanie, Harold Wilson, a fă de sprijinitorii din Occident ai „in gresiste au fost eliberaţi din închi pres). —
Congresul Mondial al Femeilor, la fie înscris şi punctul referitor la ca cut o declaraţie în cadrul unui mi tegrării europene“. In acelaşi timp soare Râul Acosta Salas, secretar • LOS ANGELES (California)
oare participă delegate, oaspeţi şi ob racterul politicii şi metodelor de lu ting al partidului său, în care a a- însă, a subliniat liderul laburist, a- general al Partidului Comunist din Agenţia Associated Press relatea Demonstranţi de culoare au ocu
servatori din 119 ţări. cru ale F.D.I.F. Ea a propus, de ase tras atenţia asupra riscurilor pe cordarea de arme atomice şi nu Peru, şi o serie de alţi activişti ai ză că la 23 iunie, la Detroit, a avut pat la 23 iunie un birou de vînzări
menea, să fie alcătuită o comisie spe care le prezintă pentru pacea mon cleare Republicii Federale Germane Partidului comunist, arestaţi in ia de case ale cărui proprietar refu
Cuvîntul de deschidere a fost rostit cială care să dezbată acest punct. dială înarmarea nucleară a Germa capătă o semnificaţie neliniştitoare nuarie a.c. în timpul reprimării gre loc una dintre cele mai mari de za să închirieze negrilor. Poliţia a
de Nina Popova, vicepreşedintă a Fe niei occidentale. După cum trans velor în masă a oamenilor muncii monstraţii ale populaţiei de culoare, intervenit şi a arestat 24 de persoa
deraţiei Democrate Internaţionale a Eugénie Cotton, preşedinta F.D.I.F., mite agenţia France Presse, Wilson dacă se ţine seama de faptul că peruvieni. la care au participat 100.000 de per ne dintre manifestanţi, sub pretext
Femeilor. a prezentat raportul „Federaţia De a declarat: „Nici un acord între A fost eliberat, de asemenea, soane. La „marşul libertăţii“ în spri că „tulbură liniştea". Demonstranţii
mocrată Internaţională a Femeilor în Est şi Vest nu ar mai fi posibil dacă Germania hitleristă este răspunză primarul oraşului Cerro-de-Pasco, jinul drepturilor civile ale negrilor
Congresul va dezbate următoarele lupta pentru pace, independenţă na Jenaro Ledesma, ales recent depu participanţii erau atît negri cit şi au organizat pichete care purtau
rapoarte : ţională, pentru drepturile femeilor şi Germania federală va primi arme toare de zecile de milioane de mor tat în Congresul Naţional. Ledesma albi. Demonstraţia cu caracter pur pancarte cu inscripţia: „Segregaţia
fericirea copiilor“. nucleare“. Vorbitorul a subliniat că este autorul cărţii „O sută de zile paşnic a fost condusă de către Mar trebuie înlăturată“.
— „F.D.I.F. în lupta pentru pace, ţi din cel de-al doilea război mon şi două mii de deţinuţi“, în care tin Luther King, cunoscut conducă
independenţă naţională, pentru drep La începutul şedinţei de după- este descrisă viaţa deţinuţilor din tor al mişcării negrilor din S.U.A. • CLARKSDALE (Mississippi). —
turile femeilor şi fericirea copiilor". amiază, Giglia Tedesco, membră a dial. diferite închisori din Peru. Agenţia mai menţionează că demon-
Prezidiului Uniunii Femeilor italie Populaţia de culoare a organizat
— „Lupta pentru drepturile femei ne, a prezentat raportul intitulat Vizita preşedintelui Kennedy
lor în societate şi familie". „Lupta pentru drepturi a femeilor pichete în fata unor magazine din
— „Femeile în lupta pentru pace, acest oraş, cerînd înlăturarea segre
gaţiei rasiale. Poliţia a arestat mai
mulţi demonstranţi.
dezarmare şi prietenie între popoa în societate şi în familie". la Bonn S.U .A . vor pu rta tratative • DEARBORN (Michigan).
re“. Fuki Kusida, preşedinta Federaţiei cu P ia ţa comună în leg ă tu ră O demonstraţie împotriva segre
BONN 24 (Agerpres). — Iuate tratativele politice dintre Ade- gaţiei rasiale s-a desfăşurat şi Ia
— „Lupta femeilor pentru indepen organizaţiilor de femei din Japonia,
denţă naţională". a prezentat raportul cu tema „Lup In dimineaţa zilei de 24 iunie au nauer şi Kennedy.
— „Problema sănătăţii şi educării ta femeilor pentru pace, dezarmare început la Bonn tratativele între Observatorii politici din capitala cu divergenţele com erciale Dearborn, unde au participat atît
copiilor şi tineretului". şi prietenie între popoare“. albi cît şi negri. Agenţia Associated
preşedintele S'.U.A., Kennedy şi can R.F. Germane nu ascund faptul că
Z anzibarul şi-a cucerit autonomia internă celarul R.F. Germane, Adenauer. la aceste tratative Adenauer va în GENEVA 24 (Agerpres). de exporturile din S.U.A. Senatorul Press relatează că numărul parti
Potrivit relatărilor agenţiilor de cerca să-l convingă pe Kennedy că La 25 iunie încep la Geneva trata Morse a recomandat o „atitudine cipanţilor se ridica la aproximativ
Germania occidentală este un aliat mai rigidă a S.U.A. faţă de aceste 300.
presă, printre problemele discutate statornic al Americii. Referindu-se tive între o echipă de experţi comer ţări".
s-au aflat situaţia din cadrul N.A.T.O., ciali reprezentînd S.U.A. şi o delega
ZANZIBAR 24 (Agerpres). darea independenţei Zanzibarului. inclusiv planurile viitoarei strategii la aceasta, ziarul „Daily Express“ ţie a Comisiei executive a Pieţei co Criza creată prin refuzul Pieţei co Pe de altă parte, agenţiile de
La 24 iunie, colonia britanică Zan- Toate partidele politice din acest te militare, problema germană şi pro arată că „R.F. Germană se va menţine mune, în problema recentei hotărîri mune de a ceda cererilor americane presă relatează despre noi acţiuni
zibar şi-a cucerit autonomia internă. ritoriu au cerut ca independenţa să blema Berlinului Occidental, relaţii pe această poziţie atîta timp cît nu a ţărilor membre ale Comunităţii Eco ameninţă să se extindă şi în alte do criminale ale huliganilor rasişti. In
Mohammed Shamte, care pînă acum fie acordată încă în cursul acestui le Est-Vest precum şi problemele va avea în propriile ei mîini arma menii ale schimburilor comerciale noaptea de sîmbătă spre duminică,
a deţinut funcţia de ministru prin an, pentru ca Zanzibarul să se poată legate de relaţiile Pieţei comune cu nucleară. De îndată ce planurile nomice Europene de a spori taxele dintre cele două state. După cum re Quinton Davis, funcţionar de culoa
cipal, a format noul guvern compus alătura proiectatei federaţii a Africii S.U.A. R.F. Germane de a poseda bomba vamale la importul de carne de pa latează agenţia Asociated Press, spo re din comisia federală pentru co
din opt miniştri africani. O parte din răsăritene, din care urmează să facă nucleară se vor realiza, poziţia Ger săre din Statele Unite. rirea tarifelor la carnea de pasăre merţ, a fost asasinat eu focuri de
atribuţiile ce au revenit pînă în pre parte Tanganica, Kenya şi Uganda. Tratativele Kennedy-Adenauer s-au maniei occidentale de ploconire în este privită oa un indiciu că Piaţa co armă trase dintr-un automobil pe
zent autorităţilor coloniale britanice desfăşurat simultan cu cele dintre faţa S.U.A. se va schimba şi ea va Via nemulţumire a cercurilor gu mună ar putea adopta acţiuni simi o autostradă dintre Washington şi
au trecut în competenţa noului gu Intr-un mesaj adresat poporului cu miniştrii de externe şi consilierii fi aceea care va începe să dea or vernamentale americane faţă de lare şi pentru alte produse agricole Baltimore.
vern, iar la 8 iulie vor fi organizate acest prilej, primul ministru, Moham respectivi. dine“. această hotărîre a Pieţei comune se americane. Ameninţările formulate
alegeri pentru desemnarea unei noi med Shamte, a subliniat că guvernul oglindeşte şi în faptul că însuşi se Mexicul îşi orienfează
adunări legislative. Ziua de 24 iunie salută propunerea făcută de reprezen Preşedintele Kennedy şi-a între Tot în legătură cu vizita lui Ken cretarul de stat, Dean Rusk, a de de S.U.A. caută să preîntîmpine o comerţul exterior
a fost proclamată sărbătoare naţională tanţii celor trei state de a intra în rupt în cursul dimineţii tratativele nedy în R.F.G., agenţiile de presă a- clarat nu de mult în faţa Comisiei asemenea eventualitate şi în acelaşi
pentru a marca acest important eve viitoarea federaţie a Africii răsări ou Adenauer, pentru a participa, la trag atenţia asupra hotărîrii aces pentru relaţiile externe a Senatului, timp să intimideze oficialităţile Pieţei spre ţările socialiste
niment. tene. reşedinţa preşedintelui R.F. Germa tuia de a trimite miercuri la Paris că „Statele Unite s-ar putea vedea comune pentru a le determina să
ne, Lübke, la ceremonia oficială a pe consilieiul său Bundy. Agenţia silite să recurgă la unele măsuri îm renunţe la actuala măsură. CIUDAD DE MEXIC© 24 (Ager
Autonomia internă a fost obţinută Zanzibarul, care de fapt cuprinde înfiinţării „Corpului german al pă France Presse consideră că aceas potriva unor ţări membre ale Pieţei pres).
de poporul din Zanzibar cu preţul în afară de insula cu acelaşi nu cii“, organizaţie creată după exem tă hotărîre „se datoreşte în mod e- comune, dacă acestea nu vor atenua Observatorii politici sînt de părere
unei lupte îndelungate şi hotărîte. me şi insula Pemba, ambele cu plul „Corpului păcii“ american, oare, vident dorinţei preşedintelui de a nu restricţiile impuse la importul de însă, că aceste oficialităţi nu par a Ricardo Sevala, director general al
Ea constituie un pas însemnat pe ca după cum se ştie, are de scop pro crea impresia că turneul său politic carne de pasăre din S.U.A. şi la unele se lăsa intimidate şi, după cum re Băncii Naţionale a comerţului exte
o populaţie de 300.000 de locuitori, movarea ţelurilor politicii S.U.A. în constituie o tentativă de „încercui produse agricole americane". Decla latează ziarul „New York Herald rior din Mexic, s-a pronunţat pentru
lea spre independenţă, o primă vic s-a aflat sub dominaţia colonialiştilor ţările slab dezvoltate. re“ politică a Franţei. raţiile lui Rusk au urmat unui atac Tribune“, la convorbirile dintre S.U.A.
torie în lupta pentru eliberarea de britanici din anul 1890. In decursul violent al mai multor senatori de şi C.E.E., delegaţia Pieţei comune nu
plină de sub jugul colonial. Autori anilor, pe acest teritoriu a luat naşte In cursul după-amiezii au fost re- mocraţi împotriva asistentei economi
tăţile britanice nu au acceptat încă re o puternică mişcare de eliberare va avea împuterniciri de a duce tra
fixarea unei date precise pentru acor care a o;ganizat acţiuni de amploare Guvernul canadian ameninţat de criză ce acordate de Statele Unite unor
ţări membre ale N.A.T.O. din Europa tative. Ea va asculta doar plînge-
împotriva dominaţiei coloniale. occidentală care fac discriminări faţă
rile S.U.A.
Comunicat comun algeriano-sirian OTTAWA 24 (Agerpres). — de acest buget, figura şi o prevede dezvoltarea relaţiilor comerciale eu
ţările socialiste. El a declarat, printre
ALGER 24 (Agerpres). Cele două ţări protestează împo „Guvernul liberal, venit recent Ia re cu privire la perceperea unor im- . O nouă sesiune altele, «ă în prezent comerţul exte
La 24 iunie, primul ministru al triva războiului de exterminare dus putere sub conducerea lui Lester pozite asupra vînzărilor de acţiuni a „Adunării parlamentare europene tc rior al Mexicului se orientează spre
Siriei, Salali Bitar, care a făcut o vi de Portugalia în Angola şi Mozam- Pearson, este ameninţat de o cri de către o întreprindere canadiană ţările socialiste, întruoît ele constituie
zită oficială de 5 zile în Algeria, a bic, precum şi împotriva politicii de ză gravă“, relevă agenţia France uneia străină. Această-prevedere de STRASBOURG 24 (Agerpres). simte în special nevoia, după cum pieţe potenţiale, pentru mărfurile me
plecat spre patrie. discriminare rasială din Republica natură să pună o timidă stavilă în La Strasbourg a început o nouă atrage atenţia agenţia Reuter, „con xicane. In ţările socialiste venitul na
In comunicatul comun dat publi Sud-Afrioană şi Rhodesia de Sud. Cele Presse. Potrivit agenţiei, ministrul calea investiţiilor străine a suscitat sesiune a „Adunării parlamentare eu solidării instituţiilor comunităţii Pie
cităţii la Alger se subliniază că re două părţi şi-au reafirmat hotărîrea de finanţe al Canadei, Walter Gor- critici din partea cercurilor economi ropene“ — din oare fac parte depu ţei comune“ în urma prăbuşirii tra ţional sporeşte mult mai rapid decît
prezentanţii celor două ţări au căzut de a sprijini lupta de eliberare naţio don, acuzat de a nu fi păstrat se ce şi financiare legate de interesele taţi din cele şase ţări membte ale tativelor cu privire la aderarea An în ţările capitaliste, ceea ce îşi gă
de acord asupra problemelor discu nală a popoarelor din Arabia de sud. cretul asupra bugetului, este vino străine în Canada. Ziarul american Pieţei comune. După cum subliniază gliei. Preşedintele comisiei executive
tate, îndeosebi asupra problemelor vat de această criză. Agenţia preve agenţiile de presă occidentale, prin a Pieţei comune, vest-germanul Hal seşte expresia In puterea de cumpă
internaţionale şi problemelor major« In Comunicat se arată, de aseme de apropiata demisie a lui Gordon. „New York Times“ a publicat la 18 cipala problemă pe ordinea de zi a lstein, a anunţat că va prezenta un rare tot mal mare a populaţiei, a
privind Orientul arab şi şi-au rea iunie un amplu articol redacţional sesiunii o constituie contradicţiile declarat el.
firmat sprijinul pentru unitatea a- nea, că cele două ţări sprijină Carta La 13 iunie a fost depus în Ca în care exprima nemulţumirea ame care continuă să se manifeste între raport în care va insista asupra ne
mera Comunelor proiectul de buget ricană faţă de noul buget al guver ţările Pieţei comune oa urmare a Ricardo Sevala a arătat, de aseme
rabă. Organizaţiei Statelor Africane, adop al Canadei pe exerciţiul financiar nului liberal canadian. Potrivit zia eşecului tratativelor de pînă acum cu cesităţii „recîştigării timpului pier nea, să uniunile economice din Eu
1963—1964. Printre măsurile propuse rului, proiectul de buget ar ridica privire la aderarea Angliei la acest ropa occidentală micşorează posibi
tată la Conferinţa de la Adiss-Abeba. bariere împotriva investiţiilor de ca organism economic vest-european. Se dut" ca urmare a torpilării de către lităţile Mexieului de a întreţine re
pital străin. laţii comerciale cu ţările membre ale
Franţa a tratativelor în legătură cu acestei uniuni.
De îndată, guvernul a început să
S cu rte ştiri ® Scurte ştiri ® S c u rte ş t i r i @ S c u i p e ş t i r i aderarea Angliei,
TOKIO. — Adunarea municipală a Abeba cu coordonarea mişcărilor de micianul Şerba-n Ţiţeica (R.P. Romî- bată în retragere. Ministrul finan Senatorul Fulbright critică guvernul francez Incidente între trupele
oraşului japonez Kamayama (prefec eliberare naţională din Africa. nă), director adjunct al institutului. ţelor, Gordon, a declarat în Came
tura Mie) a adoptat în unanimitate ra Comunelor că renunţă la aceas WASHINGTON 24 (Agerpres). — Referindu-se, în continuare, la po yemenite .şi un grup
o rezoluţie de protest împotriva folo In componenţa comitetului intră Din delegaţie fac parte Piotr Isaev, tă taxă de 30 la sută fără a mai aş Intr-un interviu televizat la 23 litica franceză în cadrul alianţei at
sirii porturilor japoneze de către sub reprezentanţii a nouă state africane: Valentin Grişin, dr. Vladilen Bara- tepta să fie discutată în cadrul Ca iunie, William Fulbright, preşedin lantice, Fulbright a declarat că „ge de soldaţi britanici
marinele atomice americane. Depu R.A.U., Algeria, Uganda, Tanganica, şenkov, fizicieni sovietici, Frantişek merei Comunelor. El motiva această tele comisiei senatoriale pentru afa neralul de Gaulle a zguduit în mod
taţii din partea partidului liberal-de Congo (Leopoldville), Guineea, Sene Legor, fizician cehoslovac şi dr. retragere a propunerii prin aceea că cerile externe, a criticat atitudinea serios încrederea naţiunilor Euro SANAA 24 (Agerpres). —
mocrat au sprijinit rezoluţia în ciuda gal, Nigeria şi Etiopia. Gabor Domokos (R.P. Ungară). „s-ar fi ivit dificultăţi administra guvernului francez faţă de S.U.A pei în posibilităţile lor de a acţio Citind postul de radio Sanaa, a-
avertismentului conducerii partidului tive în înfăptuirea propunerii“. „Avem deja un deficit în balanţa na în comun“. El este de părere eă genţiile de presă au transmis la 23
Lucrările comitetului vor dura cinci TOKIO. — In ciuda puternicei opo actuala vizită a lui Kennedy in Eu iunie un comunicat militar yemenit
de a nu lua parte la această mişcare zile. In cadrul lor va ii discutat pro ziţii a sindicatelor şi a unor partide Totodată, însă, el s-a văzut ne de plăţi, a declarat el, şi dacă ge ropa oferă preşedintelui S.U.A. pri în care anunţă că în seara de 22
de protest. iectul Cartei acestui comitet, proble politice, Camera inferioară a parla voit să recunoască în Camera Co neralul de Gaulle continuă politica lejul de a face ţările europene să spre 23 iunie, la frontiera Yemenu
ma constituirii unui secretariat şl mentului japonez a adoptat la 23 iu înţeleagă „întreaga gravitate pe care lui cu Lahejul (teritoriu Inclus în
Rezoluţia urmează să fie trimisă stabilirea funcţiilor acestuia. nie un aşa-numit amendament la le munelor că în acţiunile sale in le sa faţă de produsele noastre agri Statele Unite consideră că o impli Federaţia Arabiei de sud) au avut
primului ministru Ikeda şi preşedinţi gea cu privire la şomaj. Amendamen cole este evident că vom fi nevoiţi că politica generalului de Gaulle“. loc incidente serioase între trupele
lor celor două camere ale parlamen MOSCOVA. — O delegaţie da tul a fost adoptat cu voturile deputa gătură cu bugetul a fost „ajutat" să reducem forţele noastre în Eu
tai ui. ştiinţă de Ia Institutul unificat de ropa“. republicane yemenite şl un grup de
cercetări nucleare de la Dubna va ţilor partidului de guvernămînt. De de trei „consilieri străini“.
DAR ES SALAM. — După cum participa la Conferinţa ştiinţifică in Republica Mali şi Senegalul soldaţi britanici care s-au infiltrat
anunţă agenţia Reuter, la 25 iunio ternaţională care se va ocupa cu stu putaţii comunişti şi socialişti, care Acest fapt, pe lîngă că a alimen
dierea structurii nucleonilor. Confe pe teritoriul yemenit.
îşi începe lucrările la Dar Es Salam rinţa îşi va desfăşura lucrările la Stan au desfăşurat o luptă hotărîtă pentru tat speculaţiile de bursă, a provocat,
Corespondentul agenţiei France
comitetul însărcinat de conferinţa şe ford (S.U.A.). a împiedica adoptarea amendamentu după cum relatează agenţia France
Presse relatează că grupul englez
filor de state africane de la Addis Delegaţia este condusă de acade- lui care aduce grave prejudicii In Presse, „indispoziţie" în rîndul par cuprindea 50 de soldaţi şl era spri
tereselor oamenilor muncii japonezi, lamentarilor, care consideră că s-a
comis o gravă infracţiune în legătu
au refuzat să participe la votare. ră cu secretul bugetar. In aceste vor relua relaţiile diplomatice jinit de care blindate. Ei au pătruns
B atiscafu l „ T rieste“ a început căutarea Amendamentul urmează să fie apro condiţii, Partidul conservator a de BAMAKO 24 (Agerpres). Keita, şi preşedintele Senegalului, pe teritoriul Yemenului dar au fost
bat şi de Camera superioară a parla pus o moţiune de neîncredere, acu- La 22 iunie, în localitatea Khidira Leopold Sedar Senghor. In comunica reperaţi de posturile de observaţie
mentului pentru a căpăta putere de zîndu-1 pe ministrul de finanţe de a au luat sfîrşit tratativele dintre pre tul dat publicităţii la 23 iunie se arată ale trupelor yemenite şl supuşi fo
su b m a rin u lu i y,T h r e s h e r “ lege. nu fi păstrat secretul bugetar. şedintele Republicii Mali, Modibo că cei doi preşedinţi au hotârît să cului. 5 soldaţi englezi au fost ucişi,
reia relaţiile diplomatice, rupte cu drca 10 răniţi, 21 au fost luaţi pri
NEW YORK 24 (Agerpres). — bordul batiscafului au luat loc două trei ani în urmă prin desfiinţarea fos zonieri, restul reuşind să se retra
persoane — un ofiţer al marinei tei Federaţii Mali. gă peste frontieră.
La 24 iunie, marina americană a S.U.A. şi un cercelător ştiinţific.
lansat batiscaful „Trieste“ în regiu Prima acţiune de cercetare a epavei Comunicatul subliniază, de aseme Agenţia Reuter anunţă că auto
nea unde se bănuieşte că’ s-a scu submarinului „Thresher“ urmează să nea, unitatea de vederi a celor doi rităţile militare engleze din Lahej au
fundat la 10 aprilie submarinul ato dureze şase ore. Timp de patru ore şefi de state în toate problemele făcut cunoscută intenţia de a tra
mic american „Thresher“, avînd 129 batiscaful se va afla la o adîncime discutate, precum şi „hotărîrea lor ta cu autorităţile yemenite elibera
de persoane la bord. Agenţia U.P.I. de aproximativ 3.000 m pe fundul de a depune toate eforturile pentru rea prizonierilor englezi prin inter
scrie că aceasta este „ultima încer oceanului restul de timp fiind con îndeplinirea hotărîrilor adoptate la mediul misiunii americane la Taiz.
care de a găsi submarinul dispă sumat prin operaţiile de coborîre ş conferinţa şefilor de state şi guverne
rut“. Potrivit agenţiei Associated africane de la Addis Abeba“.
Press, batiscaful „Trieste“ a fost ridicare la supralaţă a batiscafului
adus duminică intr-o regiune a O- După cum transmit agenţiile de pre „Alianţă lipsită de progres"
ceanului Atlantic situată la 220 mile să, se aşteaptă ca primele rez-ul
est de Boston unde, după cum a tale ale cercetărilor să fie făcute cu NEW YORK 24 (Agerpres). r
declarat un purtător de cuvînt al noscute în cursul nopţii de luni
marinei S.U.A., „există indicii că spre marţi. 1 toate ţările Americii Latine, tar
s-ar afla epava submarinului“. Pe
Sub titlul semnificativ „Alianţă concluziile lor au fost aduse la cu
lipsită de progres“, ziarul „New noştinţa Organizaţiei Statelor Ame
York Herald Tribune“ a publicat ricane.
O noua crimă monstruoasă un articol consacrat programului Cei doi cunoscuţi oameni poli
de „ajutor“ economic al S.U.A. tici sudamericani au arătat, scrie
săvîrşită de autorităţile irakiene pentru ţările Americii Latine. „A- ziarul printre altele, că Washing
iianţa pentru progres“, scrie zia tonul dirijează de fapt activitatea
— 28 de patrioţi au fost executaţi — rul, nu este o alianţă şi nu a rea acestei alianţe după bunul său
lizat nici un progres. Acest pro plac, ignorînd pur şi simplu pă
BAGDAD 24 (Agerpres). — militar al regiunilor din nordul Ira gram a eşuat în mod vădit. rerile şl dorinţele latino-america-
Paralel cu războiul dezlănţuit îm kului se arată că execuţia a avut Aceasta este părerea nu numai nilor faţă de această problemă.
potriva kurzilor, actualul regim din loc duminică dimineaţa, în baza unei C U B A : Vasul „Danuiji" din flota comercială cubană, încărcînd în golful Măriei (provin a unor oameni politici adversari Ei cer crearea unei adevărate
Irak continuă reprimarea sîngeroa- sentinţe de condamnare la moarte alianţe, în care latino-americanii
să a elementelor patriotice din ţară. pronunţată de un tribunal militar. ai guvernului Kennedy, ci a prie să participe în mod real şi nu sim
Astfel, la 23 iunie a fost săvîrşită Comunicatul afirmă că cel 28 de pa tenilor săi, oameni de seamă din
o nouă crimă monstruoasă. După cum trioţi au fost membri al partidului ţările Americii Latine — Alberto bolic Ia întocmirea programelor
transmite agenţia Reuler, postul de comunist şi au fost condamnaţi sub Lleras Gamargo, fost preşedinte al
radio Bagdad a anunţat că au fost Columbiei şi Juscelino Kubitschek, lor de dezvoltare economică, chiar
acuzaţia de a fi participat la eve fost preşedinte al Braziliei. Aceştia
dacă Statele Unite le oferă ma
executaţi 28 de patrioţi irakieni. In nimentele care au avut loc Sn urmă cia Pinar del Rio) un lot de materiale prefabricate destinate uzinei „Rente" din provincia O- au cercetat activitatea alianţei in joritatea creditelor.
tr-un comunicat al guvernatorului cu mai mulţi ani la Kirkuk. riente,
Redacţia şl administraţia ziarului itr, • Marti* nr, 9, Telefon 188, 189, 75, 074. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.Y.R. nr. 263.328din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică ,1 Mal" Deva.
