Page 88 - 1962-10

PAG. L
In sălile de cultură
ate C.S.H. —o activitate
odnică, bogată în continui
Combinatul s id e r u r g ie d in H u n e d o a r a 'dispun e 'de «n m a r » n u m ă r 'ie | rit «ă fie ?,
) săli de cultură. Acestea sint în z e s tr a te cis b ib lio te c i, a p a r a te d e r a d ia , r e - ] De ce s-a supărat
> viste, jocuri de şah etc. In multe d in e le se d e sfă şo a r ă o a c tiv ita te c u ltu -
iÎ ral-educativă bună. Aici se prezintă m u n c ito r ilo r s p e c ta c o le sc u rte , se fa c
expuneri pa diferite teme, se ţin c o n fe r in ţe , se o rg a n iz e a z ă a u d iţii c o le c ­
tive la radio. etc.
¦J Muncitorii marelui combinat s id e r u r g ie g ă se sc in s ă lile ’d e c u ltu ră v n J
) sprijin activ în munca lor profesională, in r id ic a r e a n iv e lu lu i lo r d e cu -
] noştinţe. Există însă f i lo c u r i u n d e a c tiv ită ţii c u ltu r a l- e d u c a tiv e n u i te
) acordă importanţa cuvenită.
Redăm mai jos cîteva aspecte d in activitatea s ă lilo r ’d e c u ltu ră
| Combinatului siderurgic d in H u n e d o a ra ,
Propagandă tehnică
prin conferinfe
Pentru organizaţia de Bază şi co­
mitetul sindical al secţiol a I-a fur­
nale propaganda tehnică constituie o
preocupare atentă. In acest sens, co­
lectivul de conducere al sălii de cul­
tură, îndrumat de organizaţia de ba­
ză şi sprijinit de comitetul sindical,
a Inclus în planurile de muncă lu­
nare activităţi variate de propagandă
tehnică în sprijinul producţiei. Intre
acestea un loc important îl ocupă
conferinţele pe teme de producţie, la
alcătuirea şl expunerea cărora este an­
trenat întregul colectiv de ingineri
şl tehnicieni al secţiei. Conferinţele
au un caracter concret, mobilizator
şi sînt accesibile masei de muncitori.
„Tehnica nouă în sprijinul realiză­
rii Indicilor de plan prevăzuţi pen­
tru anul 1902", „Prăjirea sideritcl*,
„întreţinerea agregatelor — factor
hotăritor în realizarea planului de pro­
ducţie", „Preţul de cost şi căile do
reducere a Iul", sînt doar cîteva din­
tre expunerile ce au avut loc în
sala de cultură şl s-au bucurat de
un interes deosebit din partea mun­
citorilor. In afară de aceasta, pro­
gramul tematic al universităţii mun­
citoreşti din această secţie conţine
numeroase alte expuneri pe probleme
ridicate de procesul dc producţie, spe­
cifice secţiei respective.
Pentru viitor colectivul sălii de
!cultură, Ia îndrumarea organizaţiei
dc partid, a hotărît să iniţieze un
ciclu de conferinţe tehnice, în ca­
drul unui lectorat pentru maiştri,
tehnicieni şi ingineri care nu sînt
cuprinşi la universitatea muncitorească.
La oţelăria
Martin nr. 2 munca este
bine organizată
Spre deosebire de comisia culturală
dc la laminorul de 800, care nu s-a
întrunit să discute problemele mun­
cii culturale din secţie decît acum
vreo trei luni, la oţelăria Martin nr.
2 comisia culturali sc întruneşte in
fiecare sîmbătă, analizează într-o
scurtă şedinţă operativă felul cum
au fost îndeplinite sarcinile prevăzu­
te în planul dc muncă şi stabileşte
noi măsuri pentru săptămîna viitoa­
re. Aici fiecare din cei 16 membri
ai comisiei culturale (responsabil ing.
Ioan Cioroianu) are sarcini concre­
te şi răspunde de o anumită pro­
blemă. In cadrul şedinţelor operative
se prezintă informări, membrii comi­
siei venind cu propuneri pentru îm­
bunătăţirea muncii.
Organizînd bine munca, în sala do
cultură de la oţelăria Martin nr. 2
se desfăşoară o activitate frumoasă.
Aici au loc expuneri pe teme teh­
nice, conferinţe, simpozioane, recenzii,
prezentări de cărţi, audiţii colective
la radio pa teme dinainte stabilite
etc.
Ceea ce trebuie subliniat în activi­
tatea ce se desfăşoară la această sa­
lă de cultură este faptul eă aci se
duce o muncă complexă, cc cuprinde
multe probleme care îi interesează pe
muncitori. A id au fost susţinute dife­
rite expuneri menite să contribuie la
ridicarea nivelului profesional al mun­
citorilor. Iată doar citcva din acesteai planificată nu a avut loc (s-a îmbol­
„întreţinerea vetreior la cuptoarele
Martin", „Pregătirea încărcăturii me­
talice la cuptor", „Concepţii moderne
de turnare a oţelului şi utilaje mo­
derne" etc.
6.200 km. prin ţara com unism ului (1)
S-a sorils mult şi se va mal
scrie despre Ţara comunismu­
lui. Dar bogăţia de impresii, sen­
timentele profunde acumulate
în timpul minunatei călătorii se
cer Împărtăşite. Doar 6.200 km.
am parcurs 1n Ţara sovietelor.
Mult — faţă de distanţele şi
proporţiile ţării noastre, dar
puţin faţă de imensitatea teri­
toriului sovietic (ca să nu com­
parăm cu cei peste 2.600.000
km. parcurşi în jurul Pămintu-
lul de cosmonautul Nikolaev în
numai cîteva zile, în timpul şe­
derii. noastre in patria lui). Dar
nu putem preţui Impresiile
culese în călătoria noastră după
miile de kilometri parcurşi, ci
după frumuseţea şi bogăţia fie­
cărui loc vizitat.
Kievul — oraşul parc, oraşul
şantierelor de construcţii, Lenin­
gradul — de- două ori oraş e-
rou — comoară a monumente­
lor revoluţiei şl monumentelor
de artă; Riga veche şl nouă tot­
odată cu asprul litoral al Mă­
rii Baltice şl frumuseţea nea­
semuită a pădurilor de p in ;
falnica Moscovă cu emoţionan­
tele clipe din Piaţa Roşie — la
sărbătorirea cosmonauţilor —
toate Inmănunchi.ate au dat mi­
nunatei noasfre călătorii frumu­
seţe şl bogăţie în imagini şl
sentimente de neuitat,
* „Libera şi noua lume“ pe ca­ prospeţime peisajului.
Iată-ne trecînd frontiera. La
Socola grănicerii ramîwl au sa­
lutat zîmbind trenul nostru fi
cu acelaşi zlmbet prietenesc
ne-au hitîippinat grănicerii m-
m m m i «m m m m m Nn. 244®
«wiigÉBBiia^MriwcygMuoXMSDSraz.iSZr,-n
SUBREDACŢÎA NOASTRĂ
VOLUNTARĂ DIN DOBRA
NE IN F O R M E A Z Ă ;
Cresc veninurile da ia grădină
Grădina de legume şl zarzavaturi a gospodă­
în sccri®, aşa «ura ar fi dc do­ riei colective ocuipă o suprafaţă de 10 ha., cu
S ha. mal mult ca anul trecut. Ca urmare a ex­
tinderii Irigării pe suprafaţa d© 7 ha. şi a exe­
cutării In timpul optim a lucrărilor, a crescut
textierul producţia la hectar şi veniturile gospodăriei.
Din venitul planificat de 100.000 lei, s-au reali­
Tovarăşul MihSîeseu Aurel, mai­ zat pînă acum peste 82.000 lei. Urmează să va­
stru la secţia strungărie dc la lami­ lorificăm în continuare varza de pe suprafaţa
norul de B00, s-a supărat De ce ? de 2 ha., cantităţi însemnate de conopidă, vinete,
Are omul dreptate, oricine s-ar fi
supărat în locul Ud. Să scrii rinei roşii, ardei şl rădăclnoase. Cele mal harnice şl
pricepute colectiviste s-au dovedit a îi Aurelia
ele texte pentru brigada artistică de agi­ Petcu, Aslneîta Codeanu, Marloara Popa, Niţa
taţie, aşa numai pentru sertar ? Da, Florea şi Valeria Lădar.
rdc anul trecut tov. Mihăilescu a scris
TRAIAN OLARU contabil
Da asemenea, pentru a stimula gut* cinci texte pentru brigada artistică da E c o n <l o m n la carburanfi
tal pentru citit al muncitorilor au la laminorul de 800, dar nid unul
fost organizate expuneri, prezentări n-a văzut lumina rampei. De flecare Un obiectiv al întrecerii socialiste desfăşurată
dată textele au fost găsite ca bune, de mecanizatorii de la S.M.T. Dobra este şl ob­
de cărţi, recenzii etc. „Ce şl cum să apreciate, s-a încercat chiar şi pune­ ţinerea de economii, intreţinînd cu simţ de răs­
citim", „Figuri de muncitori în pro­ rea lor în scenă dar... Atunci ? Toc­ pundere tractoarele, evitînd la maximum risipa
za noastră nouă" şi alte acţiuni s-au mai aici e buba 1 numai s-a încercat de uleiuri şi carburanţi, ei au reuşit să obţină
bucurat de mult succes în rîndul mun­ punerea lor în scenă, dar de pus nu în perioada celor 9 luni care au trecut din acest
citorilor. s-au pus. După două trei repetiţii, H w tă riri în fă p tu ite Biblioteca comu­ an economii de peste 52.000 lei din care 17.000
In sala de cultură au fost orga­ brigada se destrăma şi urma o pauză nală din Pui este
lungă. Cind venea vorba că trebuie vizitată zilnic de lei provin din economisirea carburanţilor. Cele
nizate şi expuneri ,pe teme de educa­ brigadă, se făcea un nou tex t Aşa au mai bune rezultate In această privinţă au fost
ţie, medicale, muzicale etc. care au obţinute de brigăzile a V-a, condusă de comu­
contribuit la lărgirea orizontului de fost făcute în anul trecut 5 texte. Consultíndu^e în permanenţa şi nr. 4 (deputată Viorica Cion- numeroşi oameni ai nistul Emil Vesa şi brigada I-a, condusă de Du­
cunoştinţe al muncitorilor. Expuneri cu alegatorii din circumscripţii­ muncii, majoritatea mitru Hotăran.
ca „Prietenie, tovărăşie, dragoste", Acum textierul s-a supărat Dar le electorale, deputaţii din comu­ ca). Şanse pentru ocuparea pri­ colectivişti. Ei au
„Viaţa şi opera lui George Enescu“ cinc-i vinovat pentru asta ?, na Apoldul de Sus, raionul Sebeş mului loc, au Insă în prezent prilejul să-şi alea­ IO A N N E D E L C O V IC I tehnician
şi altele, recenzia cărţii „Fierbe oţe­ reuşeso să cunoască preocupă­ toate circumscripţiile, rezultate­ gă din cele Í.800
lul“, urmată dc discuţii, au fost ascul­ Explicaţia se găseşte în partea in­ rile acestora, dorinţele lor. Acest volume, cărţile pre­ Preocupare acfivă
tate cu interes de către muncitori. troductivă a celui de-al 5-lea text lucru iese în evidenţa cu ocazia le fiind foarte apropiate. Dar ferate, care să le
Aici activează şi o brigadă artistică al brigăzii. Cei în cauză ar trebui fiecărei sesiuni a sfatului popu­ îmbogăţească cu­ Salariaţii oficiului poştal din Dobra desfăşoa­
de agitaţie, al cărei program este le­ s-o citească. Poate în felul acesta va nu cine va fi noul deţinător al ră o muncă susţinută pentru îndeplinirea şi de­
gat de munca şi preocupările oameni­ lar comunal. Tocmai aceasta le­ steagului de circumscripţie frun­ păşirea sarcinilor ce le revin. Creşterea numă­
avea în curînd şi laminorul de 800 o rului de abonamente la ziare şi reviste în acest
brigadă artistică de agitaţie. De tex­ taşă este lucrul cel mai impor­
tant. Dorinţa unanimă a cetăţe­
lor din secţie. te nu se poate nimeni plîngc. Doar gătură dintre deputaţi şi cetă­ nilor, exprimată de altfel cu noştinţele profesio­ an cu 130 faţă de anul trecut, depăşirea planu­
tovarăşii din secţia a doua furnale ţeni, face ca In discuţiile sesiu­ ocazia celor 63 de întîlnirl cu nale şi de cultură lui la corespondenţe cu 10 la sută, la telefonie
Cum e pianul, care, după cum spun, au brigadă nilor şl în hotărîrile luate să fie deputaţii ce au avut loc pînă în generală. cu 6 la sută, iar la prestaţii şi venituri cu 5 la
aşa-i activitatea dar... n-au text (I). prezentate cele mai importante prezent, este ca întreaga comu­ sută, ilustrează preocuparea fiecărui salariat în
probleme care preocupă oame­ nă să albă o Înfăţişare frumoa­ In foto: Biblio­ acest domeniu. Merită să fie evidenţiaţi telefo­
Este bine cunoscut că o activitate Motiv... nemotivat nii. să şl Îngrijită pe măsura hărni­ tecara Lencheş Lui-
bogată, bine orientată, nu sc poate ciei locuitorilor ei. zeta distribuind nista Doina Borca şi factorii poştali Teodor Roşu
duce decît ,pe baza unui plan alcă­ Cartea, de orice natură ar fi, po­ De curînd a fost analizată In Nu numai în acţiunea de în­ cărţi. şl Roman Sorlcan.
tuit cu chibzuială, în funcţie de ne­ litică, tehnică, beletristică etc. consti­ cadrul unei sesiuni activitatea
cesităţile locului dc producţie. La sec­ tuie un bun sfătuitor şi un ajutor frumuseţare a comunei cetăţe­ D O IN A TĂ M A Ş oficianta
ţia a Il-a furnale, deşi se cunoaşte preţios în rezolvarea problemelor pe
acest lucru, planul de activitate al care le ridică viaţa, producţia. Pe comisiei permanente de gospo­ nii de aici se dovedesc harnici.
sălii de cultură este formal întocmit. acest considerent în 46 de secţii ale dărie comunală Cu aceeaşi tra­
Redăm mai jos planul activităţii pc combinatului au luat fiinţă biblioteci ,şi drumuri. In
luna octombrie. mobile. Ele au sarcina ca, prin des­ gere de inimă au irea calităţii protester
făşurarea unei munci cu cartea la ni­ urma discuţiilor
1. Biblioteca mobilă — deschisă velul cerinţelor, să trezească gustul purtate pe mar­ Din activitatea răspuns şi celei­ mereu !ă
lalte măsuri sta­
ginea raportului
prezentat, a fost sfaturilor populare bilite de sesifune(
de a se ame­
zilnic între orele 7-8 şi 14-15 ; pentru citit, să răspîndească cartea în elaborată hotărl- noi de produse. Desigur, producerea a-
11 naja drumul co­ (Urmare din pag. l-a)
2. Sala dc şah — deschisă zilnic masa largă de muncitori, cu scopul rea cu privire munal pînă la (Lonea, Aninoasa) nu sc practicii în cestora e mai dificilă la început, cere
intre orele 7-18 ; de a le îmbogăţi cunoştinţele profe­ comuna vecină, Apoldul de Jos. tcatc locurile puşcarca selectivă (un­ eforturi mai mari. Dar sortimentele
sionale şi de cultură generală. Pentru la acţiunea de înfrumuseţa­ La această lucrare au participat de acest lucru e posibil); tot la Bar­ pretenţioase nu trebuie lăsate de-o par­
8. Formaţia de teatru repetă miercu­ aceasta însă, responsabilii acestor bi­ re a comunei şi a unor lucrări za nu sînt podite cu grijă abatajele te. Trebuie luptat pieptiş cu greută­
rea între orele 7-9 ; blioteci trebuie să sc preocupe cu 135 de cetăţeni care au extras, pentru reducerea diluţiei. Astfel de ţile, căci pot fi biruite. Colectivele
atenţie de organizarea unor acţiuni gospodăreşti. Hotărîrea luată a exemple mai pot fi date. Ncrcspecta- de oţelării din Hunedoara realizează
4. Deschiderea universităţii munci­ atrăgătoare, instructive, ca recenzii, fost în scurt timp popularizată transportat şi împrăştiat 42 m.c. rea procesului tehnologic duce la ob­ anul acesta peste 120 mărci de oţe­
toreşti pe data de 11 octombrie; prezentări de cărţi, recomandări, biblio­ In masa de cetăţeni ce către de pietriş pe drum, precum şl ţinerea unor produse dc calitate ne- luri aliate şi carbon faţă dc 95 cîte
grafice, simpozioane pe marginea u- deputaţi, cu sprijinul celor 29 la curăţirea şanţului pe o dis­ realizau cu trei ani în urmă. Acest
5. Conferinţă : „Aportul tineretului nor cărţi cu caracter educativ ori de tanţă de 826 m.l. La această ac­ corespunzătoarc. exemplu trebuie să mobilizeze şi alte
la îndeplinirea planului de produc­ specialitate etc. La secţia C.F.U. însă, comitete de cetăţeni care slnt ţiune, cele mai bune rezultate în
ţie" — expune tov. Ioan Cîrsfca în atît în direcţie cit şi Ia cele patru mobilizarea oamenilor le-au ? colective din regiune. Realizarea pla­
ziua de 22 octombrie, orele 15 ; staţii şi în depou, munca cu cartea organizate şl activează pe cir­ Pentru viitor sarcinile de producţie nului pe sortimente face parte inte­
se reduce doar la... împrumutarea volu­ cumscripţii. Fiind cu toţii de avut circumscripţiile nr. 22 (de­ sînt şi mai mari. E nevoie de tot grantă din acţiunea dc a da numai
6. Conferinţă : „Victoria definitivă melor existente în biblioteci. Pentru a acord, cetăţenii au pornit de în­ putată Elisabeta Fărcaşu), nr. mai multe produse pentru continua în­ produse dc calitate superioară.
a socialismului în patria noastră“ — justifica această stare de lucruri, tov. dată la muncă. In cîteva zile, 14 (deputat Kirr Ioan) şi altele.
expune tov. ing. Eugen Gălbenuş în Petrea Răduş, preşedintele comitetului întreaga comună căpătase as­ In scopul îmbunătăţirii calităţii
ziua de 25 octombrie, orele 16 ; sindical de la M.T., a ,găsit un mo­ pectul unui adevărat şantier. Fiind mereu In mijlocul alegă­ florire a patriei noastre, pentru ca produselor, sindicatele trebuie să ri­
tiv : lipsa unui spaţiu suficient ca Toate faţadele caselor au fost dice pe o treaptă superioară întrece­
7. Conferinţă: „Fontă şi oţel şi e- mărime, adecvat, pentru organizarea curăţite şi văruite. De-a lungul torilor, deputaţii Sfatului popu­ viaţa celor ce muncesc să devină şi rea socialistă. Trebuie avut grijă ca
laborarea lor“ — expune tov. ing. Eu­ acţiunilor amintite. Motivul invocat trotuarelor au fost plantaţi 310 fiecare angajament să aibă în el o re­
gen Gălbenuş în ziua de 25 octom­ însă nu rezistă. Şi iată de cc. O re­ bucăţi arbori ornamentali, iar lar comunal clin Apoldul de Sus, mai frumoasă. Pc de altă parte se ferire concretă la calitate. Şi apoi, a
brie, orele 17. cenzie ori prezentarea unei cărţi, o necesară o mai mare cointeresare în
recomandare bibliografică se pot face, pe lingă zidurile caselor au fost bucurlndu-se de Încrederea lor, I cer produse de o calitate tot mai bu­ lupta pentru îmbunătăţirea, calităţii.
După cit sc poate vedea, planul de şi chiar este indicat acest lucru, la plantate mii de flori. Cetăţenii La E. M. Teliuc s-a găsit o rezol­
muncă este sărac, alcătuit superficial. locul de muncă, în secţie, la ieşirea fieeăTei circumscripţii electorale reuşesc să-i mobilizeze la toate nă. Cumpărătorul nu se mulţumeşte vare în acest sens. Există o întrecere
Aceasta sc datoreşte şi faptului că la sau intrarea muncitorilor în schimb. cu orice; el vrea bunuri de calitate
întocmirea lui nu a participat întregul Pentru acţiuni ca simpozioane, con­ acţiunile întreprinse. Folosind superioară, care să satisfacă cele mai între brigăzi, în care principalul obiec­
colectiv dc conducere al sălii de cul­ cursuri gen „Cine ştie cîştigă" pe tiv este calitatea. Echipa care în de­
tură. Ce s-a realizat totuşi din acest teme din cărţi etc., unde este intr- cu pricepere diferitele forme or­ mari exigenţe. Iată dc cc e nevoie curs de o lună n-a rebutat nici un
plan? Despre punctele 1,2,3 şi 4 adevăr nevoie de mai mult spaţiu, vagonct de minereu şi a realizat şi
credem că nu este cazul să vorbim. există o sală marc, sala de festi­ s-au străduit ca steagul care se ganizatorice de mobilizare a ce­ să acordăm în continuare o atenţie ceilalţi indici de plan, este premiată.
In ce priveşte punctul 5, conferinţa vităţi a C.F.U. Deci motivul ade­ Fireşte, pot fi găsite şi alte forme.
vărat al inactivităţii bibliotecilor mo­ decernă pentru cea mai în­ tăţenilor, Comitetul executiv al sporită calităţii. Important este să existe cointeresare
năvit conferenţiarul), iar despre ur­ bile de aici este altul : lipsa de preo­ grijită circumscripţie, în cadrul sfatului popular (preşedinte O preocupare 'deosebită trebuie să materială in întrecerea pentru calitate.
mătoarele două conferinţe nici în ziua cupare, neglijarea muncii cu cartea. întrecerii patriotice organizate, Vincze Geza), reuşeşte să trans­
de 24 octombrie nu se ştia cu depli­ pună în viaţă sarcina importan­ manifeste şi furnaliştii din Hunedoa­ De asemenea, e dc neconceput reali­
nă siguranţă dacă se vor ţine ori I. CIOBOTA pe comună, să fie cîştigat de ei. tă a atragerii maselor la con­ ra. Ei nu trebuie să uite nici o clipă zarea unor produse de calitate supe­
nu. Situaţia arătată s-a repetat şi în De la Începutul anului şi pînă că din metalul produs la Hunedoara rioară fără oameni cu înaltă califi­
lunile precedente. V. GHIŞ In prezent, întrecerea a fost cîş- se fac maşini pretenţioase. Se cere care. De aceea, e necesar să se in­
siste mai mult în problema calificării
Se poate vorbi atunci la această tigată de două circumscripţii: ducerea treburilor obşteşti. deci din partea lor şi a tuturor pro­ de noi cadre şi în ridicarea calificării.
sală de cultură despre o activitate nr. 26 (deputat Constantin Popa) 'M. RUGINESCU ducătorilor să ţină seama de faptul
intensă în sprijinul producţiei, care că lanţul producţiei nu se termină la îmbunătăţirea calităţii produselor es­
să vină în ajutorul celor ce lucrea- te o cerinţă mereu actuală. Tovarăşul
poarta fabricilor, ci continuă şi din­ Gheorghe Ghcorghiu-Dej, la cel de-al
III-lca Congres al partidului, Bpunea:
Cei mai buni ufemişfi prim ifi colo, în alte uzine. Şi orice deficien­ „O problemă centrală a întregii eco­
ţă manifestată în oricare verigă a nomii, căreia trebuie să-i acordăm cea
mai mare atenţie în etapa actuală,
în rîndurile candidafilor de parlid acestui lanţ, are repercusiuni asupra este îmbunătăţirea permanentă a cali­
produsului finit.
Din relatările de mai sus rezultă că acolo unde există interes, unde | Organizaţia de bază P.M.R. de La cererea lor de a fi primiţi Referindu-ne la calitatea minereu­
la secţia I-a chimie, din cadrul rilor de fier trebuie să spunem că
se munceşte cu dragoste şi pasiune rezultatele sînt frumoase. La Ciombi- f Fabricii chimice din Orăştie, în rînduriie candidaţilor de mai sînt multe dc făcut şi aici. Prin
desfăşoară o bogată muncă po- calitate nu sc înţelege numai conţinut
natul siderurgic însă sînt şi unele săli de cultură unde activitatea se desfă-1 litico-edueativă în rândurile ti­ partid, tinerii Inel Ion, Ion Ele­ dc metal ridicat, ci şi steril puţin şi
neretului. Remarcând pe cei mai na, Samomid Maria au fost puşi granulaţie corespunzătoare. Or, aceşti
şoară anemic, săracă în conţinut, unde planificarea munciişi organizarea ( buni utemişti, organizaţia de din urmă factori au fost neglijaţi,
bază P.M.R. se ocupă de atra­ în discuţia adunării generale a motiv pentru care furnaliştii au întîm-
acţiunilor se face formal, nelegate de specificulmuncii, nelegatc de cele | organizaţiei P.M.R. pinat greutăţi. E necesar deci ea mi­
gerea lor în rîndul candidaţilor nerii din Tcliuc şi Ghelar să depună
, mai importante probleme care frămintă pe muncitorii combinatului, Apreciind buna pregătire po­
litică, cit şi activitatea în pro­
ducţie a acestor tineri, toţi mem­
i Gomitetul de partid va trebui să îndrume mai atent şi cu mai multă j de partid. în acest scop, mem­ brii de partid au votat pentru mai mult interes pentru înlăturarea tăţii produselor". Să facem totul pen­
] grijă munca cultural-educativâ, să facă din aceasta o pîrghie importantă > brii biroului P.M.R. stau de vor­ primirea lor în rîndurile candi­ sterilului din minereu, pentru reali­ tru ca această sarcină să fie dusă în
l i n sprijinirea muncitorilor pentru îndeplinirea planului de producţie,pen-1 bă cu ei, le vorbesc despre poli­ daţilor de partid.
zarea granulaţiei prescrise. mod exemplar la îndeplinire 1 Să fa­
j tru ridicarea nivelului lor profesional şi de cultură generală. tica partidului nostru, despre BEŞTELEI IOAN Economia patriei noastre, pentru cem totul pentru a satisface cele mai
sarcinile unui membru de partid. corespondent continua ei înflorire, cerc sortimente exigente cerinţe ale oamenilor munci-’
tezător noaptea, lingă cupa In este din marmură curată, roşie. pereţii izolatori al avionului
care arde flacăra nestinsă a re­ Hitlerişti germani au jefuit-o călătoria ar fi necesitat echipa­
viefcici la Ungheni-Prut. Mergem zîmbeaseă trecătorilor petale ca­ Intr-un ritm uimitor se con­ cunoştinţei poporului faţă de din locuri depărtate. Un tren ment special. In afara navei
spre răsărit, cu dragoste şi sete tifelate. Despre această pasiune struieşte peste tot în U.R.S.S. ostaşii sovietici căzuţi în lupta întreg de marmură se îndreptase temperatura era de —40°.
de a cunoaşte ţara poporu­ vorbesc elocvent cele 149 parcuri Este firesc. Se înfăptuiesc ci­ pentru eliberarea oraşului. La spre Moscova. Dăduse ordin Hit-
lui frate şi prieten. frele septenalu uL Poate Kievul picioare, Niprul, Însoţit pe dru- ler ca din această marmură, du­ Din această călătorie, m-aiu
şi scuaruri ce le are oraşul care m-a impresionat fiind primul mu-1 de noapte de un alai fee­ pă ocuparea Moscovei, să 1 se impresionat mal mult două ima­
KIEV POARTA DE AUR oraş vizitat, i-aş putea spune ric de lumini, strălucea In lu­ ridice lui, „cuceritorului“, o sta­ gini. Pe la jumătatea drumu­
a atins, bănuiesc, o cifră re­ — poarta de aur a Ţării sovie­ mina lunii şi a seînteii electri­ tuie monumentală. Numai că, lui după ce ne ridicasem la
„Şi cind veţi fi mai fericiţi tice. Kievul străluceşte. Miile ce. Pe un mal şl altul, milioane făcînd această socoteală, hitle- multe mii de metri deasupra
cord pentru marile oraşe. Spa­ de blocuri noi, alături de cupo­ de licurici — lămpi ale lui Ilici rişti.i n-au ţinut cont de partiza­ norilor, am privit prin geamul
In libera şi noua lume, lele aurite ale vestigiilor trecu­ — dădeau oraşului frumuseţe de nii sovietici care au aflat de rotund. Părea că plutim, pri­
ţiul verde al oraşului este atît tului ‘îl dau o neasemuită fru­ basm. acest tren şi au smuls din ghia- măvara, pe o mare albastră şi
Cu glasul bun să v-amintiţî rele lor toată marmura şi nici transparentă pînă la mari a-
de bogat, incit repartizat pe cap museţe. In liniştea acestui loc de o- de eroicul popor sovietic care dîneuri. Un curent nevăzut făcea
De viaţa mea şi de-al meu dihnă al eroilor ce şi-au vărsat nu a permis „cuceritorilor“ să parcă să plutească în întîmpina-
nume...“ de locuitor revin cite 18 metri NIPRUL, ŞARPE DE AUR ALB sîngele alungind fiara hitleris- ajungă în inima Ţării sovietice, rea noastră sloiuri de gheaţă. Ca
pătraţi. Parcuri şi scuaruri măr­ tă mi-am amintit glasul devenit Moscova, ci i-a zdrobit. Marmu­ nişte iceberguri se vedeau din
Scrise cu 117 ani in urmă, cu­ ginesc Niprul, Înconjoară blocu­ Nu poţi descrie frumuseţile dur şl plin de ură al ghidului ra Împodobeşte astăzi o clădire înaltul cerului îngrămădirile de
vintele testamentare ale rapso­ Kievului fără să aminteşti Ni­ nostru cind ne vorbea despre a oraşului, amintind urgia pus­ nori. Ţeste puţin timp, minune!
dului ucrainean, Taras Grigo- rile de locuinţe, monumentele de prul. Ziua, clocotind între ma­ distrugerile imense provocate de tiitoare a războiului, amintind Locul icebergurilor l-au luat
lurile largi, apele sale dau lăr­ fascişti oraşului şi locuitorilor nesecata forţă de luptă şl de crestele înspumate ale unor va­
rievici Şevcenco, cobzar al dra­ artă. Mi-a rămas puternic înti­ gime şi subliniază frumuseţea săi. Pe minunatul bulevard Kres- muncă a poporului sovietic. Mi- luri. Erau tot vălătuci de nori.
gostei de liber­ oraşului ce străluceşte pe malul ciatlk nu rămăsese piatră pe am amintit versurile cîntate de Deodată, a început coborirea.
părită In minte înalt. piatră. Au fost distruse cu bar­ o mină de copii în tabăra de
tate al poporului ------- :----- — barie universitatea, teatrele, mo­ pionieri de Ia Vorzel unde fu­ Avionul a făcut o rotire largă,
imaginea statuii In dreptul Kievului, uriaşul numentele de artă. Oraşul a fost sesem dimineaţa. Inclinîndu-se pe aripa dreaptă
K -s-au ,mpu- HOTE IE şarpe de aur alb care mînă mai distrus casă cu casă, cartier cu şi iată pe geam o imagine de
Ne-am reamin- _______ lui Puşkin în­ jos turbinele gigantice de la cartier. Sălbaticii hitlerişti n-au „Un NU hotărît basm. Valuri mari cu creste în­
conjurată de un Dneproghes, Kabovka şl Kre- avut respect şi ruşine nici măcar Ridică copiii,
menclug, înbrăţişează o’ Insulă, în faţa mormlntului poetului Copiii cu zlmbet diferit. spumate ce aleargă neobosite u-
tit cuvintele lui —-------------------- pilc de meste- un parc de cultură şi odihnă de Şevcenco, din apropierea Kievu­
400 ha. unde locuitorii oraşului lui, pe care l-au profanat. Războiului Nu ! Nu ! Nu /“. na după alta se văd contopin-
— ceni graţioşi care îşi petrec clipele de răgaz’. Pe du-se departe în faţă pe un
pentru că numele marelui poet cadrau fermecător amintirea poe­ plajele însorite ale insulei se Renăscut din cenuşă prin tru­ Aceasta exprimă hotărîrea vii­
II poartă universitatea, teatrul tului. Minunat subliniau per­ da şi uriaşele eforturi ale lo­ torilor constructori ai comunis­ mal brun-cenuşiu. Intr-o parte
de operă şi balet, lui i-au fost spectiva bulevardelor şi străzi­ deschid mii de umbrele colo­ cuitorilor săi, Kievul a deve­ mului de a apăra pacea cu a- se conturează verdele deschis al
închinate muzeul şi statuia din lor, aleile de scoruşi, ále căror rate, iar In desişul luncii ră­ nit mai frumos ca înainte. ceeaşi consecvenţă ca şl părinţii
faţa universităţii. sar minuscule corturi, străju­ lor.. pădurilor de pin. In cealaltă
fructe roşii dădeau colorit şi Uriaşul parc de cultură şi o-
ite de cite un automobil „Vol­ ciihnă de pe insulă a fost plan­ DE LA +40» la — 40» NU-I DRUM parte — „poarta spre Europa“
re el le-a dorit şi visat pentru ga". Ici-colo, în bărci, pe mal, tat după război, pe ruinele u- LUNG
poporul lui, le-am văzut înfăp­ In Kiev ca şi în Leningrad şi sau... în apă, se zăresc undl- nui cartier muncitoresc. Au fost — cum a denumit' Puşkin oraşul
tuite. Moscova, macaralele constituie ţari. Cu zecile, şailupele, bărcu- La plecarea din Kiev termo­
ţele cu pînze, caiacurlle şi va­ refăcute monumentele oraşului, metrul arăta +40°. Era zăpuşea­ întemeiat cu peste 250 de ani în
18 METRI PATRAŢI un element obligatoriu al pei­ poarele brăzdează In sus ’şi Iri au fost reconstruite şi constru­ lă greu de suportat. Soarele ar­
jos Niprul. zător nu cruţa. Am călătorit urmă de Petru cel Mare. Am a-
sajului. Te uimesc numărul şi ite mii de blocuri şl locuinţe, au spre Leningrad cui un modern şl
Kievul, marele centru’ Indus­ vastitatea şantierelor de con­ Seara am stat ore întregii pe confortabil „TU-104“. La înălţi­ juns la Leningrad. Se văd dis­
trial comercial şi cultural al strucţii din toate cartierele o- fost reamenajate parcurile. mea de 9.000 m., zburam cu 900
Uniunii Sovietice, ne-a intim - raşulul. Cifrele construcţiilor da malul Înalt al Niprulul, in tinct clădirea Amiralităţii cu
pinat In această vară arzătoare, locuinţe sînt impresionante. Fa­ parcul ou obeliscul cc săgeta cax- In centrul Kievului, se află knî. pe oră, Dacă tl-s* fi fost
strălucitor. Monumentalele clă­ ceţi un calcul simplu. înainte săgeata-i aurită — simbolul ora­
diri ornamentate cu motive na­ de 1944 oraşul avea 4 milioane a clădiri) înaltă, sa cărei soclu
ţionale sculptate în piatră fac metri pătraţi spaţiu de locuit. In şului — şl prospectele, in chip
bulevardul KTesclatik — princi­ prezent are 8 milioane iar la
pala arteră a oraşului — gran­ sfîrşitul septenalului va avea 22 de raze, întretăiate de străzile
dios şi primitor totodată.
milioane. Socotind la cel 1.200.000 semicirculare.
Locuitorii Kievului Îndrăgesc iooultori ai oraşului înseamnă KNETA RTsIDU — ALMAŞAjN
mult florile. Aproape că nu am péste 18 m. pătraţi locuinţă
văzut geam do la care să nu pentru flecare 'locuitor.