Page 84 - 1962-10

T A tfm r r ; ’s o r m . T s m j r m
COPII FERICIŢI, Linogravură de Clara Leontt de la cercul de
artă plastică Lupeni.
Mai multă grijă pentru valorificarea poeziei
contemporane pe scenele regiunii noastre ! Răsună
Despre conţinutul poeziei con­
temporane socialiste, despre va­
loarea acesteia In procesul de
educaţie a maselor, despre fru­
museţea şl puterea de convin­
gere a acestui gen literar, s-ai
putea scrie mult.
Rândurile de faţă au menirea
de a trata problema folosirii
fondului poetic contemporan,
atât de bogat, de către artiştii
amatori, pe scenele cluburilor,
caselor raionale de cultură şi că­
minelor culturale din regiunea
noastră.
Analizând prezenţa pe scenă
In concursurile din ultimul timp
a recitatorilor şi cititorilor ar­
tistici amatori, vom observa că
deşi numeric au crescut, totuşi
participarea a fost sub posibi­
lităţile existente in regiunea
noastră.
Avem nevoie pe scenele noas­
tre în primul rind de poezia
nouă, militantă, legată de sen­
timentele şi gândurile omului
nou, de poezii închinate iubi­
tului nostru partid, patriei
noastre socialiste, constructori­
lor socialismului.
Poezia e frumoasă, e convin­
gătoare, e utilă atunci cînd cel
care o prezintă se străduieşte
să-i pătrundă esenţa, mesajul.
Lâ faza regională a Festivalu­
lui bienal de teatru din acest
an au fost interpreţi care ar
emoţionat publicul spectator.
Printre ei se numără Ana Ban-
ciu, de la căminul cultural din
Beriu, Nicolae Dinuleţ, de la
clubul I.C.S. Hunedoara, Dorina
Szabo, de la Oasa orăşenească
do cultură din Hunedoara, Mi-
hal Busu, de Ia clubul din Cu-
gir, Dita Rauohbaeh de la clu­
bul „Siderurgistul“ din Hune­
doara ş.a. Au fost însă şl raioa­
ne şi oraşe regionale de unde
nu a putut fi promovat' în faza
regională nici un recitator, deoa­
Mod & r a conta hi
Nlţă Mircea e băiat bun. Şi...
fără lipsuri. La şedinţe soseşte
întotdeauna primul şi se aşea­
ză in rîndul intit. Nimeni nu l-a
auzit niciodată să critice pe
vreun coleg. Chiar dacă une­
ori e silit să ia, în şedinţă, po­
ziţie critică, începe întotdeauna
dulce: „Să mă ierte tovarăşul
X ...“. ?
l i displac orice fel de excese.
Dacă vreunul trage chiulul In
mocl exagerat, Niţă se grăbeşte
îndată să nu-l mai recunoască.
Se fereşte însă la fel de tare
să aibă de-a face cu vreun ino­
vator. Cum v-am spus, nu-i
plac excesele. Fiindcă e conta­
bil şi fiindcă e aşa liniştit, co­
legii ii spun: „Moderato con­
tabile !“.
La început, lut Niţă, această
poreclă i s-u părut un exces.
De voie de nevoie s-a deprins
însă cu ea şi o suportă astăzi
cu eroism.
Ceea ce nu suportă insă este
faptul că de la o vreme s-au
găsit unii din fabrică, care —
închipuiţi-vă! — se iau de el.
— Niţă e prea retras! — zic
ei.
şi Niţă nu pricepe cum adică
vine asta „retras1-, cînd el stă
rece nivelul de pregătire artisti­ multe versuri contemporane, la
că al acestora nu a corespuns
cerinţelor. Aşa e de pildă raionul contribui şi mai mult la ridica­
Ilia, de unde nu s-a putut se­
lecţiona nici un recitator. Nici
de la aşezămintele culturale din
oraşele regionale Petroşani şi
Deva nu s-au putut prezenta
recitatori la faza regională.
In condiţiile actuale există po­
sibilităţi pentru pregătirea unor
recitaluri de poezie, a unor mon­
taje literare. In regiunea noas­
tră au fost obţinute unele rea­
lizări pe această linie. Este vor­
ba de montajele literare „Te
cîntăm Hunedoara“, prezentate de
colectivul de artişti amatori de
la laminorul bluming din Hu­
nedoara, „Sub biciul lui Cara-
giale“, prezentat de căminul
cultural din Petreşti.
Dacă a fost posibil ca ia că­
minul cultural din Petreşti să
se pregătească un montaj lite­
rar, nu se putea face acelaşi
lucru şi la fiecare club sau ca­
să de cultură din regiune ? La
Brad, la Haţeg, la Hunedoara,
colectivele de conducere ale ca­
selor de cultură au început să
pregătească asemenea spectaco­
le dar le-au abandonat pe
parcurs.
E îndeobşte cunoscut' că poezia
e şcoală pentru orice interpret
de teatru. Dacă acest lucru ar
fi înţeles de fiecare artist ama­
tor din regiunea noastră, în
scurtă vreme numărul recitato­
rilor ar creşte. Ar fi suficient
ca aceştia să pregătească anual
2-3 poezii, pentru ca fondul
poetic contemporan să capete o
largă Întrebuinţare.
Este necesar ca la orice pro-
giain artistic prezentat în u-
nităţile culturale din regiunea
noastră, poezia să devină ne­
lipsită.
Putem si va trebui să pre­
zentăm pe scenele unităţilor
culturale din regiune tot mal
totdeauna la birou exact în lo­
cul lui.
— Niţă e întotdeauna pasiv!
Şi Niţă e mirat, el ştiind bi­
ne că doar o jumătate de lună
lucrează la pasiv, restul tim­
pului făctnd calculele bilanţu­
lui la activ.
— N-are spirit c ritic !
Niţă nu pricepe nici asta. N-a
fost el întotdeauna de acord cu
SCIHINr/fc
toate criticile făcute de alţii ?
— E un fricos. Nu vrea să dea
ochii niciodată cu şeful.
De ce adică să dea toată ziua
ochii cu şeful, dacă n-are ni­
mic să-i spună?
La o anchetă făcută de co­
mitetul sindicatului cu tema:
„Să îmbunătăţim organizarea
muncii“, Niţă a răspuns la pri­
ma întrebare care suna: „Cum
merge munca in secţia dumnea­
voastră?11, cu două cuvinte:
„Foarte bine*-4 /
Şi s-a mirat de ce a stîrntt
indignarea tuturor.
FOLCLOR
„ ¦I. —¦ ¦—TT9
M îridra mea M ărie
Iese mîndra Ia portiţă,
Numa-n iie şl-n catrinţă
Pe potecă, printre nuci:
— Măi bădiţă, un-te duci ?
— Mă duo mîndro pîn-n
( crlng
Finul ce-am cosit să-l string.
— Bădiţă opreşte carul
Să-mi iau. furca şi pieptarul,
Să-ţi ajut la încărcat
Finul proaspăt şi uscat.
Crlngu-1 plin de clnt şl flori
Ochii mlndri-s negrişorl.
Lingă mîndra zlua-1 ceas,
Are ce-1 mal dulce glas :
E harnică şl sprlnteoară
Ca pulul de căprioară;
Nu-1 alta-n gospodărie
Ca şi mîndra mea Mărie.
Creator MARTA DRAGOSIN
rST Vintul de Jos
Tîrnavă se curgi fa vale
Tîrnavă ce curgi la vale
Ieri duceai doine de jale ;
Du astăzi In drumul tău
Versul clnteculul nou,
Clnt de bogăţle-n sat,
Cîntec drag de rod boeat.
Poartă tu în largul zării
Bucuria primăverii,
Că partidu-nvăţător
Ne-a dat nouă, tuturor
Calea cea mai luminată
De belşug încununată,
Cules de
VIRGIL S. CISTETANU
de la TONTJT SERBU
din Cistel
un înalt nivel interpretativ.
Prezentind aceste versuri, vom
rea conştiinţei maselor, la edu­
caţia lor socialistă.
ERNEST USKAR
metodist principal al Casei regionale
de creaţie — Deva
PE AICI AU TRECUT FASCIŞTII. Linogravură dc Nicolae Dlnescu
de la cercul de artă plastică Lupeni.
La urma urmei, Niţă nu vrea
nimic ăe la nimeni. Adică, la
drept vorbind, el vrea ceva, să
fie lăsat să dospească în apele
lui. Să vină dimineaţa la lucru,
să-şi aşeze in ordine hîrliile pe
birou, să scoată ştampilele şi să
rezolve conştiincios hîrtiile. Niţă
rezolvă pe zi cite 27 de hlrtil
şi jumătate. E mulţumit că nu
rămîne niciodată în urmă. N-are
nimic împotrivă să rezolve cină
e nevoie şi 29 de hîrtii, dar
mai mult i se pare... exces. Or,
el nu poate suporta excesul.
— Niţă, i-au spus intr-o zi
colegii, s-a deschis un concurs
de raţionalizări: „Cum să or­
ganizăm mai bine munca". Tre­
buie să iei parte şi tu. Nu. mai
merge.
— E neapărată nevoie ?
— Neapărată.
— Bine, a oftat Niţă.
Şi toată lumea a răsuflat u-
şurată.
— Aşa ? Şi ce propui ?
— Păi... să organizăm mai bi­
ne munca.
Niţă e incurabil. Grupa sin­
dicală s-a adunat într-o zi ca
să-i dea o mină ăe ajutor.
— Tovarăşe Niţă, i-a zis res­
p o n s a b ilu l g r u p e i, adreslndu-h
CUVÎNTUL IAU
Cînd marşul 3pre victorii mi-a fost grea
Puteri mi-al dat să-nving, Partid al meu,
„înalţă steagul roşu tot mal sus
Pe fronturile grele 1" tu mi-ai spus.
„Duşmanului să nu te ple c l !“ — mi-ai zis —
Ciîvîntul tău în inimă l-am scris.
Sînt fericit
Sini fericit că-acest oraş în caro
Se plămădesc sisteme noi solare,
Iar noaptea se preschimbă în amiază
Sub care cîntecele defilea ză —
Ameţitor, nestăvilit torent —,
Acest oraş ce-şi pune sens nătura
Pc-al veşniciei pergament.
Sub braţul meu şi-a Smpl init făptura.
i Dealurile şl-nu dat mina
Unind prin lucitoare paralele
s Braţele lor de metal ridi cate 2n aer
r Ca nişte catarge fără vele.
Telegarii sloboziţi ai mat eriei
\ Aleargă ca notele pe coar dele viorii;
4 Milioane de volţi, tot atâtea lumini
Se vor aprinde seara şi se vor stinge odată cu zorii.
f
De undeva,
(J
^ Smpingînd pe artere rae talice forţa atomului,
1 Liniştite şi sigure de ele,
jj Acţionează mînilc omit Iui.
a
’ I. CIO CHEI
5 Petroşani
)
)
Noi spargem muntele-n ciocane
De zor, prin galerii adinei
In nopţile din' subterane
Şi drumul ni-1 croim prin stlncî.
Răsună muntele şi valea
De zvon de muncă şi avînt —
Partidul ne arată calea,
Iar noi urmăm al său euvint.
se direct, dumneata parcă ai
căzut din lună. Nu ştii in ce
zile trăieşti.
— Ba ş tiu ! a protestat N i­
ţă, spre mirarea întregii adu­
nări.
Şi scoţtndu-şl din buzunar un
carneţel, a adăugat:
— Azi, ăe pildă, ne aflăm la
20 octombrie 19S2.
Zi-i „moderato contabile! şi
pace.
Grupa sindicală din secţie a
hotărlt să facă tot ce poate ca
să-i schimbe porecla lui Niţă.
•jSr
Poate aţi mai intilnlt aseme­
nea „contabili m o d e r a ţ i o a ­
meni pasivi, care muncesc fără
iniţiativă, tăinău- şi cîte o fe­
lie din sarcini, fără să le mai
pese de nimic în jur. Niţă este
doar numele sub care e cunos­
cut acest contabil moderat la
întreprinderea la care lucrează.
La Combinatul ăe la Hune­
doara, la Călan sau Petroşani
oameni ăe felul lui „Moderato
contabile“ — poate se mat gă­
sesc. Şi nu-i neapărată nevoie
ca ei să fie contabili ăe pro­
fesie.
Dar n-are importanţă numele.
Important este ca noi cu toţii
să ne străduim să nu mai avem
printre noi „Moderato conta­
bile
i PETRE DINESOU
Mr. ? .m
ION BRÂGANESCU
cercul Fierar „Flacăra“
Hunedoara
*
^
a
Î
v
L
munteleşi valea
La orizonturile toate
Ciocanul cîntă-n abataj.
Din ceas în ceas maşina scoate
Tonaj mai mult, mai mult tonaj.
Din programul brigăzii artistice
de agitaţie a Exploatării miniere
Deva
Concurs de creaiţio
de fiforefa pentru
dansuri cu subiect
Comitetul de stat pentru cultură şi
artă, împreună :u Consiliul Centrai
al Sindicatelor organizează prin Ca­
sa Centrală a creaţiei populare, un
concurs de creaţie de librete pen­
tru dansuri cu subiect, la care pot
participa coregrafi, scriitori, compo­
zitori, regizori, oameni de artă, iu­
bitori ai artei coregrafice.
Libretele trebuie să oglindească o-
mul societăţii socialiste cu optimis­
mul şi însufleţirea lui, aspecte din via­
ţa nouă a satelor şi a ţărănimii co-
lectivjV 1«, eroismul şi elanul în mun­
că al tineretului, dragostea şi însu­
fleţirea cu care poporul nostru parti­
cipă la îndeplinirea măreţelor sar­
cini ce-i stau în faţă. Libretele pot
fi scrise pentru dansuri de ansamblu,
solistice sau pentru grupuri restrînsc
(2-5 dansatori).
Pentru cele mai bune librete se vor
acorda premii.
Ele vor Ii trimise în plic închis
sub un motto. Intr-un alt plic în­
chis, pe care va fi scris motto-ul, vor
fi trecute numele şi adresa creato­
rului.
'C*. ^ — Poşta redacţiei
Tov. LALUS GEORGICĂ (Sete;).
Intenţia de a închina o poezie cos­
monauţilor sovietici este demnii de
laudă. Aceasta însă nu s-a realizat
în întregime.
Cele spuse de dumneavoastră in
poezie sî’tt, în general juste, dar Cea de a doua poezie nu adu­
felul îh care vă faceţi cunoscute sen­ ce nimic nou fafă de prima. In plus
timentele determinate de uriaşa cu­ este scrisă mai in grabă, cu gre­
cerire a ştiinţei şi tehnicii sovietice, şeli de conţinut (versurile 15-17) şi
nu emoţionează şi nu convinge pe formulări, uneori facile; alteori for­
cititor.
Poezia operează cu imagini artis­ pare cel mai nimerit.
tice, ns dă cunoştinţe despre lu n e
şi viată intr-un mod propriu, spe­
cific. Singurul fapt că silabele de Ia
sfirşilul versurilor se potrivesc (ri­
mează) nu e suficient (La dvs. în
poezie şi rima este tnlîmplătoare şi
aproximativă — T A R Ă cu PAM IN­
TE AN Ă , LUCITOARE cu SALE şi
M ONDIALA — etc.).
Vă sfătuim să luaţi legătura cu
cercul literar „Mikail Sadoveanu“ -al
Casei de cultură din Sebeş, care
vă poale fi de un real folos in
munca de creaţie.
Vă recomandăm să ciltfi multă po­
ezie clasică şt contemporană şi să
lucraţi mai mult asupra versului.
Tov. IANOŞ SIM 10N (Cugir). Ce­ ţioneze pe cititor.
le spuse mai sus se potrivesc şi lu­
crării dvs., închinată şi ea zboruri­
lor cosmice. In plus, la dvs. unele
strofe sînt confuze.
Tov. DUMITREASĂ ANGELA Tov. COHNESCU GHEORGHE
(fina — Sebeş). „Hai mai spune, (Vintul de Jos). In poezia „Pe tine
cîntec, spune“ este o poezie, în ge­
neral corectă. Mtnuiţi cu destidă u-
şurinţă versul popular şi uneori reu­
şiţi să vă apropiaţi da strălucirea
acesttiia.
Cităm, pentru prospeţimea şi fru­ tăţenilor 'de mijite, viitorilor, construc­ ziei autentic»,
museţea lor, citeva versuri t.
Mun-cd noas-
Ttc^-*- Fu-i-ct-uaSlO M & z, (J- Kl, IV, fat 5-0,7) JU-Cd,
4— OOPA
I. Hal feciori, toţ! să lucrăm,
Colectiva să nălţăm.
Munca noastră măi bădle,
Trai Îmbelşugat ne fie 1
— Refren —
Fol cică şi-o lalea,
Uiu, iu, hal şl-otn Juca
Uite, uite,
Uite-aşa şi Iar aşa.
..m=
La Intregalde» su© la munte
— Nu socotiţi de bine să poposiţi Încalţe
Măcar o clipă şi pe la Intregalde,
Nu-1 căutaţi pe harta trecutului, prieteni,
Că se pierde pe creste, prin văgăuni, prin cetini...
Ieri, sat uitat In beznă, în sărăcie, In praf,
Azi — sat cu şcoală nouă, cu cinematograf.
Clne-ar îl gînidit vreo dată
C-ar putea fi înălţată
Pentru-odraslele moţeşti
O şcoală la Necrileştl,
La Sflrcea ori la Popeşti,
La Ghioncanl ori Uieşti
Ori în toate nouă sate,
Sus pe creste căţărate,
Şl c-ar putea M durat
La-ntregalde internat?
Gînduriile bune toate se cuvin a fl-ndreptate
Celui ce-a aprins făclie
Pe întunecata glie.
Şi-a adus soarele-n prag —
FarUdului nostru drag...
Şi In regiunea mea
Cîntecui na spune-aşa!
— Vezi cetatea cea de foc
Cu furnale la mijloc
Cum se-nalţă ca o stea î
Asta-i Hunedoara mea I
ţate. Nici simbolul ales nu ni se
'Asimilarea organică a mijloacelor
poeziei populare, selectarea şi ordo­
narea faptelor de viaţă despre care
vreţi să vorbiţi, o m ai mare stă­
ruinţă asupra versului vă poate du­
ce la realizări mai însemnate în do­
meniul creaţiei literare,
Tov. 1ACOB GHEORGHE (Deva)
„înfloreşte ţara noastră“ conţine un
material bogat, care printr-o prelu­
crare mai atentă, ar putea deveni
poezie. Evitaţi exprimările prozaice,
obişnuite, de genul acestora: Cele
sus enumerate /Toate nouă ne sînt
date/, /Date nouă să muncim!, /Via­
ţă nouă azi trăim/, şi creafi imagini
artistice inedite, capabile să-l emo­
Frecventaţi şedinţele de lucru ale
cercului literar „Ion Slavici“ de pe
lingă Clubul muncitoresc al sindi­
catelor.
te cînt, patrie dragă“, versuri inspi­
rate, alternează cu altele banale şi
confuze (strofele I-III). Am reţinut
imaginea frumoasă din strofa a IV-as
învăţătorul care împarte lumină ce­
tori al socialismului,
Maxica:ŞTEPAU ÇADUf
li-Vd sa rldWâr»
Hâi ! fid! S'Omju-cA,
2. Foloică de bujor,
Uiu, lu, la lucru spor !
Zi de zi noi să muncim
Planul să ni-1 depăşim !
¦— Refren —
8. Folclcă dintre vil,
Muncă, spornică să fii 1
Bogăţie In hambar
Şl satul milionar.
vr
(Din programul brigăzii artistice di
agitaţie al Casei raionale de cultură
din Alba Iulia).
Tov. ION PREDAN (Hunedoara).
Poeziile trimise marchează un evi­
dent progres in evoluţia dvs. N e re­
ferim la „Peisaj industrial“, „Furna­
lul“ şi parţial „Inovatorul“. Totuşi
şi în aceste versuri sa mai găseşte
încă destulă „zgură“. N u înţelegem
„de ce o ţ e l u l v u i n d pe jgheab
a DESPĂRŢIRE C1NTĂ, („Oţela-
rul“), aşa cum n-am reuşit să des­
cifrăm sensul strofei a Il-a din
„Inovatorul‘ („IN ZIU A DE APOI
A ŞI T1ŞN1T L U M IN Ă “).
Uneori vă lăsaţi furat de cuvinte
in aparenţă răsunătoare, dar care
nu spun mai nimic.
Tov. MOGA ION (Crişcior). Ce­
le două poezii „Visul strămoşesc“ şi
„23 August“ sînt sincera şi avin-
tate. Prima ni s-a părut mai inte­
resantă şi mai bine realizată artis­
tic. Cităm din ea o strofă:
Din strămoşi speranţa-n suflet
Prevestea la fiecare
Că va birui o dată
Steagul clasei muncitoare.
Cea de a doua este mai puţin îm­
plinită şi aceasta datorită faptului
că pe parcurs aţi pierdut ideea poe­
tică de la care aţi pornit, iar ver­
surile sînt aşternute pe hirtie la
întîmplare.
Scrieţi despre viaţa de astăzi a
muncitorilor mineri, despre noua în­
făţişare a „Tării moţilor", despre
realizările in mijlocul cărora trăiţi şi
pe care le cunoaşteţi.
Tov. T R A IA N IGRET (Dubăpia-
tră — Brad). Poezia „Minerului“ es­
te nepublicabilă. In cele trei strofe
nu reuşiţi să zugrăviţi imaginea „o-
mului din adîncuri“. Versurile sini
constatative, lipsita, de fiorul poe­
I. MÎNDRU