Page 94 - 1960-08
P. 94
Pag, 4 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 1/Ö5
imeoBWBpnmeasssBanaxaaxBisaxoMssmtEaB3X!aatBnBBsaçi3Zi&
L A C O N F E R I N Ţ A O .S.A. juitimeJUs şlm . * axllÜTbelß s±Lrá • ixlikxrtélB şiiri • .ştiri
®A eşuat încercarea S.U.A. de a crea „un front
unic“ împotriva revoluţiei cubane
¦ Majoritatea ţărilor latino-americane sprijină Cuba
NEW YORK 27 (Agerpres). îndreptată direct împotriva în sub pretextul „lu p te i îm potriva Conferinţa, statelor U*81.$.S. tssn Bioia a fiato r3
Corespondentul agenţiei TASS, cercărilor S.U.A. de a viola su com unism ului“ întîm pină însă denendente din A frica
G. V asiliev tra n s m ite : veranitatea statelor Am ericii La o ripostă tot mai fermă. R .A .U » p e fa tr 'a s © c& iB& ir8S© ţia
tine.
Ş tirile din San Jose (Costa * ta ra ju s M ia ?issasara
Rica) dovedesc că încercările Rezoluţia subliniază inadm isi
Departamentului de Stat al b ili tatea amestecului în treburile SAN JOSE (Costa Rica). 27 L E O P O L D V IL L E 27 (A g er mumba, trebuie să le opunem MOSCOVA 27 (Agerpres). TASS transm ite: La 27 august la y
S.U.A. de a crea la conferinţa interne ale statelor, adică ceea (Agerpres). pres). — TASS transm ite: frontul unit al popoarelor libere. *Moscova s-a semnat un acord care prevede că Uniunea sovie
m in iş trilo r A facerilor Externe ai ce încearcă să facă cercurile gu Duşm anilor lib e rtă ţii trebuie să tic ă va acorda Republicii Arabe Unite ajutor economic şi tehnicj
O.S.A. un „fro n t unic“ al state vernante ale S.U.A. îm potriva La conferinţa O.S.A. poziţia Litînd cuvîntul la Conferinţa le răspundem prin întărirea rîn- '>în desăvirşirea construcţiei barajului înalt de la Assuan.
lor emisferei occidentale împo Cubei. S.U.A. este în dezacord cu cea de la Leopoidville a statelor in duriîor noastre.
triva Cubei suferă un eşec. a m a jo rită ţii. De partea S.U.A. dependente din Africa, Patrice Pentru achitarea lucrărilor de proiectare executate de or-'
In afara acestor proiecte de acţionează făţiş num ai ţă ri ca Lumumba, prim ul m inistru al Cuvintele Iui Lumumba care >gantzaţiile sovietice, precum şi a utilajului şi celorlalte servicii!
Proiectul de rezoluţie prezen rezoluţie, m inistrul Afacerilor Guatemala, Paraguay şi altele, Republicii Congo, a salutat cu au chemat la eliberarea totală a
tat de Herter, în care se propu Externe al Cubei a prezentat un aie căror guverne sînt în totală căldură pe p a rticip a n ţii la aceas continentului african de sub ju 1înfăptuite de acestea, guvernul u.R.S.S. pun# la dispoziţia(
ne „să se condamne toate încer proiect de rezoluţie care cere dependenţă faţă de amercani. tă conferinţă — reprezentanţi ai gul colonialism ului au fost în- >R.A.U. un credit pe termen lung în valoare de aproximativ\
cările U n iu n ii Sovietice şi Chinei Statelor Unite să renunţe la po Guineei, * Ghariei, R.A.U., Libe tîm pinate de cei prezenţi cu a- 900.000.000 ruble.
comuniste de a se amesteca în litica de amestec în treburile' in In s p rijin u l Cubei s-au pro
n unţat Mexicul, Venezuela şi o
treburile Cubei şi ale celorlalte terne ale altor state, la politica serie de alte ţă ri. S p rijin in d Cu riei, Sudanului, M arocului şî ai plauze furtunoase.
ţă ri ale acestei'emisfere“ — în de provocări şi agresiune. ba delegaţiile ţâ rilo r A m ericii altor ţă ri. Prezenţa dv. la Leo Au luat apoi cuvîntul repre Greva petroliştilor din Columbia
ciuda puternicelor presiuni ale După cum reiese din ştirile Latine critică direct sau indirect poidville, a spus el, într-un mo zentanţi ai unor ţări africane
S.U.A. — au fost întîm.pinate cu politica S.U.A. faţă de America ment atît de greu pentru între care au exprimat solidaritatea BOGOTA 27 (Agerpres). — După fi satisfăcute. De asemenea ei au cerut
răceală de p articipanţii la con publicate în presă, propunerea Latină. gul popor congolez constituie o popoarelor africane frăţeşti cu cum relatează agenţia Associated guvernului să naţionalizeze industria
ferinţă. prezentată de Roa de a se regle dovadă vie a prieteniei ş'i spri lupta eroică a populaţiei congo Press, peste 13.000 muncitori petro petroliferă.
menta divergenţele cu S.U.A. pe Pronunţîndu-se în s p rijin u l jin u lu i dv. leze pentru independenţa sa. lişti se află în grevă în Columbia în
Numeroase delegaţii şi-au ex calea tra tativelor t luat prin Cubei, Moreno, m in istru l A fa Sprijinind revendicările muncitori
prim at pe faţă refuzul de a sp ri surprindere pe d iplom aţii ame cerilor Externe al Republicii Pa De la conferinţa istorică a po De la tribuna conferinţei au semn de protest împotriva refuzului ad lor, Federaţia muncitorilor din provin
jin i planurile agresive ale mono ricani. nama, a spus că fiecare stat are poarelor A fric ii, care a avut loc răsunat cuvintele emoţionante ministraţiilor societăţilor americane de cia Santander a declarat că muncito
p o lu rilo r americane care caută, dreptul „să stabilească în ţara la Accra în decembrie 1958 şi ale reprezentanţilor Ghanei, Su a le satisface revendicările lor econo rii acestei provincii vor declara în cu-
sub pretextul „lu p te i îm potriva Herter nu a fost în stare să sa rînduieli p o triv it p a rtic u la ri care a constituit un jalon pe ca danului, R.A.U., Guineei şi ai mice şi încheierea unor noi contracte rînd grevă, dacă soc'etăţile americane
com unism ului“ , să sugrume Cu obicteze nim ic plauzibil la a- tă ţilo r acesteia“ . El a subliniat lea eliberării A fric ii, mişcarea de altor state de pe continentul a- colective. vor continua să ignoreze revendicările
ba revoluţionară. Reprezentanţii ceastă propunere, lim itîndu-se că America Latină nu trebuie să eliberare naţională a ţă rilo r a- îrican, care au chemat la unirea muncitorilor. De asemenea. Federaţia
a opt ţă ri — Mexic, Venezuela, să afirm e că ea constituie „p ro mai joace ro lu l ja ln ic al perso fricane a luat o şi mai mare am eforturilor tuturor popoarelor A- Agenţiile anunţă că peste 5.000 de a demascat caracterul antimuncitoresc
Bolivia, Panama, Peru, Ecuador, pagandă pură“ . Delegaţia ame najului biblic care aduna fărîm i- ploare, a su biiniat prim ul m i fric ii în lupta comună pentru e- muncitori petrolişti din oraşul Barran- a declaraţiei Ministerului Muncii din
Salvador şi Honduras — au e- ricană încearcă să abată confe tu ri le căzute de la masa bogăta nistru. N im ic nu este în stare liberarea ei totală. ca Bernteja au organizat o demonstra Columbia prin care se pun în afara le
laborat un proiect propriu de rinţa de la discutarea concretă şului. Moreno a cerut partici să stăvilească această năzuin ţie pe străzile oraşului în semn de gii grevele de solidaritate şi a subliniat
rezoluţie care diferă considera a cauzelor încordării relaţiilor panţilor la conferinţă „să con ţă a popoarelor spre libertate. Conferinţa statelor indepen solidaritate cu greviştii. Ei au hotărît că Federaţia nu va lua în considera
b il de cel american. Paralel cu dintre S.U.A. şi Cuba şi să ob damne orice amestec în treburile P rincipalul ţel al actualei con dente ale A fric ii stîrneşte un viu să declare grevă în cazul cînd reven
teza form ulată în termeni gene ţină condamnarea pretinsei „p ri interne ale oricărui stat ameri ferinţe este de a uni eforturile interes în rîndurile poporului dicările muncitorilor grevişti nu vor ţie o astfel de hotărîre.
ra li cu p riv ire la condamnarea mejdii comuniste“ . can“ , indiferent de unde ar veni, tu tu ro r popoarelor africane în congolez. M ii de congolezi care
oricărui amestec din afara con chiar dacă vine „d in in teriorul s-au adunat în faţa c lă d irii Cen =S®=
tin en tului american, proiectul de încercările guvernului ameri continentului“ .
rezoluţie cuprinde o prevedere can de a ştirbi suveranitatea Poporul laoţian va lupta
ţă rilo r Am ericii Latine şi de a M inistrul panamez a am intit pentru zădărnicirea planurilor
înăbuşi mişcarea democratică
Alte întreprinderi americane Statelor Unite că colaborarea lupta pentru eliberarea definitivă tru lu i C ultural unde se desfă reacţiunii
preluate aestatul cuban dintre ţările emisferei occiden a A fric ii. Actualelor u ne ltiri ale şoară lucrările conferinţei, au
tale trebuie să se bazeze pe p rin puterilor imperialiste, care ac salutat cu căldură pe reprezen HANOI 27 (Agerpres). — Du va ridica şi va folosi orice for
cip iu l reciprocităţii. Poziţia a- ţionează prin intermediul colo tanţii popoarelor frăţeşti din A- pă cum anunţă Agenţia Vietna mă de luptă pentru a pune ca
doptată de preşedintele Eisenho n ia liş tilo r belgieni, a spus Lu- frica. meză cîe Informaţii, postul de păt acestei situaţii. Poporul
wer faţă de Republica Panama, radio Vientiane a transmis de laoţian doreşte pace şi linişte.
H A V A N A 27 (Agerpres). ţei economice a ţă rii a lost pre a subliniat Moreno, este „un mo Trapele congoleze an ocupat claraţia căpitanului Kong Le,
După cum anunţă agenţia cedată de alte acţiuni asemănă tiv de încordare în bazinul M ă oraşul Bakvanga In continuarea declaraţiei se
United Press International, gu toare întreprinse recent. Astfel, rii C araibilor“ . Steagul pana locţiitor al comandantului su spune : In prezent poporul nos
vernul cuban a hotărît să preia săptămîna trecută au fost pre mez trebuie să se înalţe în zona PARIS 27 (A gerpres). Kalonji — au semnat un acord prem al Forţelor armate ale tru a creat un guvern care co
tirm a „S w ift Meat Packing Com- luate de stat fabricile de ciment, Canalului Panama. După cum anunţă din Elisa- cu pri•vi•re iIa_ c_r_e_area „confedera respunde năzuinţelor sale şi
p.parţinînd unei firme din P ort bethville agenţia France Presse, Laosului, în care a condamnat sprijină acest guvern. Unii ge
pany“ aparţinînd unor monopo- M artinez Montero. m inistrul trupele guvernului congolez au ţiei republicilor Katanga şi Ka- pe militariştii şi politicienii oa nerali şî politicieni josnici plă
lişti americani. Agenţia sublia- land (S .U .A .), care valorează Afacerilor Externe al Urugua- ocupat oraşul Bakvanga — re sai şi la apărarea lor comună. re intenţionează să răstoarne nuiesc să atenteze împotriva
circa 27.000.000 dolari şi su yu lu i a subliniat, de asemenea, şedinţa guvernului marionetă al Deşi K alonji a cerut ajutor, du aspiraţiilor poporului. Ei aţlţă
ză. că valoarea acestei firm e se că „fiecare stat are dreptul să pă cum relatează corespondentul noul guvern al Laosului. In de- trupele să susţină planurile lor
ridică la peste 5.500.000 dolari. cursala le la Havana a societă instituie acea formă de guvernă- nciloa.vraQţtiîeo se osuhblîirnniPa7z.5ă. că fdiatcCă
ţii americane „Illin o is Glass m înt pe care o doreşte“ şi să murdare. Poporul laoţian, însă,
Această acţiune hotărîtă a gu folosească bogăţiile sale pentru grupul de trădători ai poporu
vernului cuban menită să con Company“ ,. în valoare de lui vor îndrăzni să acţioneze va depune toate eforturile pen
împotriva păcii şi ordinei pu tru a zădărnici aceste planuri.
blice, întregul popor laoţian se
tribuie Ia întărirea independen 7.000.000 dolari. binele p ropriului său popor. El aşa-zisei „republici miniere. Ka agenţiei France Presse, „astăzi
a declarat că măsurile pe care sai“ , condusă de A. K a lo n ji. La la E lisabethville se manifestă
Sărbătoarea naţională a Uruguayuluile ia fiecare stat pentru a asi 25 august „preşedinţii“ m ario îngrijorare în prim ul rînd în le
O nouă provocare îm potriva C ubei gura acest drept nu trebuie să netă a? Katangăi şi „rep u blicii gătură cu problemele apărării
dea naştere ia „a cţiu n i de con- m iniere Kasai“ — Chombe şi K atangăi“ . MONTEVIDEO 27 (Agerpres). tă dată memorabilă în întreaga
HAVANA 27 (Agerpres). - După nar del Rio. Doi muncitori care făceau sfrîngere din partea altui stat“ . — Poporul uruguaian a sărbă ţară au avut loc festivităţi.
cum anunţă agenţiile de presă, la 25 de pază în faţa fabricii de zahăr din --ms torit la 25 august sărbătoarea
august un avion american a violat localitatea Niagara au fost mitraliaţi de Dună cum a declarat m inis sa naţională — 135 de ani de In oraşul Florida unde a fost
spaţiul aerian al Republicii Cuba pă- pilotul american. Unul dintre ei a fost tru l Afacerilor Externe al Boli- C o n v o r b ir e a d in tre la proclamarea independenţei adoptată declaraţia de indepen
trunzînd pînă deasupra provinciei Pi- grav rănit. viei. sim patiile B oliviei sînt de F L u m u m b a şi G . A . J u k o v republicii. In legătură cu aceas denţă a avut loc o paradă mi-'
partea revoluţiei cubane. „ N i litară.
meni nu poate condamna pe re
Semnarea Tratatului de prietenie voluţionarii mexicani, bolivieni LEOPOLDVILLE 27 (Agerpres}. - cursul convorbirii au tost discutate So E. A. T. O. „examinează
şi neagresiune dintre R.P. Chineză sau cubani“ . a spus el. El a' TASS transm ite: probleme privind legăturile culturale situaţia internă din Laos
m enţionat că B olivia „s p rijin ă dintre Republica Congo şi Uniunea
şi Afganistan neabătut principiul neamestecu La 26 august Patrice Lumumba, Sovietică. Ambele ţări şi-au exprimat NEW YORK 27 (Agerpres). - La minteşte că secretarul general al
lu i“ . primul ministru al Republicii Congo, dorinţa de a dezvolta prin toate mij 26 august în capitala Taiiandei — S.E.A.T.O., Pote Sarasin, a declarat
PEKIN 27 (Agerpres). — Du municatul comun al Republicii l-a primit pe G. A. Jukov, preşedintele loacele aceste legături în baza respec Bangkok — s a deschis conferinţa re încă cu cîtva timp în urmă că dacă
pă, oum transm ite din Kabul Populare Chineze şi Regatului M in istru l Afacerilor Externe Comitetului de stat al Consiliului de tului reciproc, a suveranităţii şi ega prezentanţilor diplomatici ai ţărilor situaţia din Laos se va „înrăutăţi“, va
agenţia China Nouă, în seara Afganistan. al Ecuadorului s-a pronunţat Miniştri al U.R.S.S., pentru legături lităţii în drepturi. La convorbire a luat membre ale blocului militar S.E.A.T.O., fi convocată de urgenţă o şedinţă
pentru apărarea revoluţiei cuba culturale cu ţările străine, care se află parte M. D. Iacovlev, ambasadorul care va „examina“ siiuaţia din Laos. extraordinară a S.E.A.T.O.
ne pe care a apreciat-o ca „m i în prezent la Leopoldville, şi a avut U.R.S.S. în Republica Congo. Agenţia United Press International a-
nunată". cu el o convorbire prietenească, in
zilei de 26 august a avut Ioc
ceremonia semnării Tratatului
de prietenie şi neagresiune în Iată o carte care trebuie să Despre misterul id m m ulţum ită generozităţii cu care
tre Republica Populară Chine atragă, şi va atrage de bună- - Cu ocazia apariţiei volumului / al „istoriei Marelui Război A nglia a acordat duşmanului
ză şi .Regatul Afganistan. seantă, atenţia celor mai largi pentru Apărarea Patriei al Uniunii Sovietice din anii 1941—1945a său libertatea de a manevra va
cercuri de citito ri. Cu toate că lorile cotate la bursă pentru
Tratatul a fost semnat de că în perioada ce s-a scurs de la cumpărarea de m aterii prime“
tre Cen I, locţiitor al premieru război încoace, Ţara Sovietică (idem, pag. 31). O recunoaştere
nu numai că şi-a vindecat com- preţioasă, care se releră, însă,
lui Consiliului de Stat şi Mi lect rănile, dar a şi făcut paşi şi la alte state occidentale !
nistrul Afacerilor Externe al
Republicii Populare Chineze şi
de către Muhammed Naim, al uriaşi înainte, pe calea construi cipalu! vinovat al războiului — război. Este clar că toate aceste măsura atragerii în luptă activă deoarece doar o astfel de meto sună ca un avertism ent în ziieie
doilea vicepreşedinte al Consi rii comunism ului, această istorie sistemul im perialism ului în în eforturi sînt. menite să justifice a popoarelor îm potriva pericolu dă, izvorîtă din învăţătura mar- noastre, cînd S.U.A. şi A nglia
liului de Miniştri şi ministrul continuă să ocupe m inţile gene tregul lui. In alte cazuri este politica antîsovietică a blocului lui crescînd al robiei fasciste. xism -leninism uiui, poate să dea nu numai că contribuie la reîn
Afacerilor Externe al Regatului ra ţiilo r contemporane. vorba despre faptul că războiul N.A.T.O. şi a altor blocuri m ili un răspuns ş tiin ţific la proble vierea m ilita ris m u lu i german,
Afganistan. ar fi fost născocit de „vo in ţa tare agresive, create sub egida „în cel de-al doilea război ma de bază, unde se află rădă dar sînt gata să-i pună la dis
Este cert faptul că în istoria satanică“ a fui H itle r ; această im perialism ului american. mondial pîrîiaşele luptei armate cinile care au generat cel de-ai poziţie rachete de tip „P o la ris “
Totodată a fost semnat co- celui de-al doilea război mon versiune încearcă să justifice de eliberare îm potriva fascismu doilea război m ondial şi cum şi chiar arma atomică.
—o — dial în multe privinţe încă nu m ilita rism u l german, care în In aceste condiţii editarea lui au apărut chiar de la înce s-a întîm plat ca războiul, care
a fost pusă lin ia de trăsătură prezent a reînviat şi determină „Isto rie i M arelui Război pentru put, ca mai tîrziu să se unească a început între două grupări de Acestea sînt rezultatele p o liti
Eisenhower promite necesară ; şi acum, după 15 ani Apărarea Patriei al U n iunii So într-un puternic torent al răz state im perialiste, să se întindă cii „d e m o cra ţiilo r apusene“ în
continuarea ajutorului de la terminarea războiului, n-a politica agresivă a Germaniei vietice“ , întreprinsă ca urmare boiului antifascist al popoarelor ş'i asupra U n iu nii Sovietice. realizarea căreia cîteva persona
pentru Vietnamul de sud fost încheiat tra tatu l de pa occidentale. Iri sfîrşit, se scrie a hotă rîrii C.C. al P.C.U.S. şi şi statefor, schimbînd din teme gii o întruchipează parcă.
ce cu Germania, iar aceasta în despre faptul că Uniunea tiovie- realizată de un larg colectiv de lii întreg caracterul războiului Răspunsul pe care îl găsim în
LONDRA 27 (Agerpres). — seamnă că problema germană t-ică, considerînd războiul inevi autori al In s titu tu lu i de m ar mondial“ („Is to ria Marelui Răz carte este foarte instructiv. EI După cum mărturiseşte sena
După cum transm ite corespon încă nu a fost rezolvată. tabil, l-ar fi generat ea insăşi, xism -leninism şi a unei comisii boi pentru Apărarea Patriei din aruncă o rază de lumină asupra torul american Popper, „tocm ai
dentul din Washington al agen asmuţind Germania hitleristă, I- de redactare sub conducerea lui anii 1941 — 1945“ , voi. I, pag. p o litic ii statelor im perialiste nu prin firm a lui Dulles şi a corpo
ţiei Reuter, preşedintele Eisen Există încă o împrejurare tafia fascistă şi m ilita rism u l ja P. N. Pospelov. are o uriaşă 20). numai în perioada p regătirii ce raţiei bancare Schroeder a p ri
hower a promis că Statele Uni foarte im portantă care determi ponez îm potriva „dem ocraţiilor însemnătate ştiin ţifică şi poli lui de-al doilea război mondial, m it H itle r banii necesari pentru
te vor acorda ajutor şi pe viitor nă pe isto rio g ra fii sovietici să apusene“ ; această versiune m in tică. In carte se arată că acest pro ci şi în perioada actuală. Ele, începerea carierei safe de ban
clicii lut Ngo Dinh Diem in prelucreze problemele legate de cinoasă are menirea de a ju s ti ces complex al apariţiei carac cercurile conducătoare ale „de dit internaţional“ (idem, pag.
„lupta împotriva comunismu istoria Marelui Război pentru fica politica im perialistă a A n P rim ul din cele 6 volume ale terului drept al războiului s-a m o cra ţiilo r apusene“ , au fin a n 36). H itle r nu mai este, dar nr
lui“. Preşedintele a promis a- Apărarea Patriei, şi anume, sar gliei, Franţei şi S.U.A. care, cărţii, în care este folosit un desăvârşit d efin itiv odată cu in ţat refacerea im perialism ului nopolurife germane şi m ilita ri,
cest lucru in timpul întîlnirii de cina importantă de a lupta îm mergînd pe calea concilierii cu vast m aterial documentar din trarea în război a U n iu nii So german după înfrîngerea lui în til au rămas, iar chemările lor
la 25 august cu şase membri ai potriva ideologilor imperialis stateie m ilitaro-fasciste şi stră- arhivele U.R.S.S. şi a ţă rilo r de vietice în urma co trop irii ei de războiul dintre anii 1914— 1918. la revanşă şi la o „expediţie spre
Parlamentului sud-vietnamez. m ului, care, în scopul re a b ilită rii duindu-se să „canalizeze“ agre democraţie populară, dovedeşte către Germania hitleristă. Waf! Street şi C ity din Londra Răsărit“ au devenit parte inte
fascismului, m ilita rism u lu i şi de siunea lor îm potriva U n iunii So în mod convingător felul cum grantă a „ră zb o iu lu i rece“ ela
-O - a justifica noile agresiuni, falsi vietice, au contribuit la izbucni cel de-al doilea război mondial Istoriografia burgheză se li au s p rijin it activ pe monopoliş- borat de I. F. Dulles, Zborurile
fică evenimentele istorice — u- rea celui de-al doiiea război a fost pregătit şi dezlănţuit de mitează deobicei doar la proble tii germani, îndeosebi după ce provocatoare ale lui „U -2 ” şi a
Sîabtlirea de relaţii neori în med grosolan şi cinic, mondial. către statele imperialiste. mele istoriei m ilita re sau d ip lo l-au adus pe H itle r şi clica lui altor avioane americane, zboruri
consulare între Birmania alteori n eştiiniţîic şi perfid. In matice. în lucrarea istorică so fascistă fa putere. Nu este d e . organizate în zilele noastre de
unele cazuri este vorba despre In general, istoriografia şi pu In iţia l acest război, care a iz vietică, însă, pentru prima oară mirare că P. E intzi, un cunoscut fratele lui, Allan Dulles, dove
şi R. D. Germană faptul că în 1939, ca şi în 1914, blicistica reacţionară, generate bucnit în 1939, a fost im peria în literatura mondială sînt ana economist englez, scria în 1939 : desc încotro este îndreptată a-
războiul- ar fi izbucnit, chipurile, de atmosfera „războiului rece“ , lis t atît din partea statelor fas lizate problemele de bază ale „Dacă cîndva va sosi ziua ju ceastă politică.
RANGOON 27 (Agerpres). — doar ca rezultat al sforăriilo r urmăresc ca scop principal să ciste, cît şi din partea A ngliei şi istoriei din punct de vedere eco decăţii, răspunderea pentru piei-
La 27 august Ministerul Aface complicate şi a paşilor fatali diminueze rolul istoric al Uniu Franţei. In acelaşi tim p, în carte nomic, social, politic, diplom atic rea soldaţilor englezi şi a popu Şi în perioada pre gă tirii celui
rilor Externe al Birmaniei a pu în domeniul d ip lo m a ţie i; aceas nii Sovietice în nimicirea fascis se arată că, dacă din partea sta şi m ilita r a statelor imperialiste, laţiei civile va reveni poziţiei de-al doilea război mondial po
blicat o declaraţie în care se a- tă versiune urmăreşte scopul de mului, să denatureze şi să ca telor fasciste războiul a conti pe deoparte, şi ale U niunii So protectoare a guvernului englez. litica statelor imperialiste occi
rată că Birmania a hotărît să a absolvi de răspundere pe prin- lomnieze sensul p o litic ii ei, atît nuat să fie im perialist pe tot vietice, pe de altă parte, totoda M aterialele m ilitare care, proba dentale avea ca scop să îndrep
stabilească relaţii consulare cu din perioada războiului, cît şi parcursul lui. din partea coali tă interdependenţa şi legătura bil, vor îi întrebuinţate împotriva te agresiunea Germaniei hitleris-
Republica Democrată Germană. *) Articol semnat de A. Erusalim- din perioada dinainte şi de după- ţiei ţă rilo r occidentale caracte lăuntrică a acestor probleme. A- A ngliei, s-au putut fabrica doar te şi a m ilita ris m u lu i japonez
rul războiului s-a schimbat pe cest lucru este foarte important, în direcţia U n iunii Sovietice.
ski în „Izvestia“.
(continuare în nr. viitor)
Redacţia şi administraţia z ia ru lu i: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: I88j 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.TJR. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Ţiganii: întreprinderea Poligrafică „1 M ai" Deva.
