Page 90 - 1960-08
        P. 90
     Pag. 4                                                                                              DRUMUL SOCIALISM u Lui                                                                                                                                                        Nr. 1764
DBKBBB
     Cauza Congoului                                                                              jx U A m e fjs s U rL • ixiSAxrisie sJtini • xiiitotel© ,                                                                                              ş_t_iri
©sfe cauza tuturor firilor
              Africii
- Declaraţia fă G u tă de primo! ministru lu m u m b a -
LEO P O LD VILLE . 26 (Ager- belgiene, cu ştirea lu i Ham-
pres). — TASS tra n sm ite : In marskjoeld, au trim is în Katan
seara zilei de 24 august, cores          ga un grup de jandarm i belgieni         Succesul expoziţiei                                                            Primul ministru ai Federaţiei le ii cere                                              Lupia gravisi'ă
pondentul TASS, împreună cu               sub pretextul acordării de „a ju 
corespondenţii „Pravdei“ , agen          tor tehnic“ .                                                                                                           convocarea Consiliului de Securitate                                                 a marinarilor
ţiei ADN şi zia ru lu i „Obser-
ver", au iost p rim iţi de prim ul        Referindu-se la problema con                                                                                                                                                                                   din A nglia
m inistru al Republicii Congo,
P. Lumumba, care a răspuns la             ferinţei m iniştrilor Afacerilor                                                                                        PARIS 26 (Agerpres).                     create în Federaţia M a li în ur                 confinuă
o serie de întrebări. Printre al
tele, răspunzînd la întrebarea            cărţii romîneşti la B ud apestaExterne dintr-o serie de ţări ale                                                        După cum anunţă corespon ma a cţiunilor scizioniste ale u-                        LONDRA 25 (Agerpres). — In pre
prin ce mijloace guvernul re                                                                                                                                                                                                                     zent în porturile Angliei staţionează
p ublicii intenţionează să rezol         A fric ii, P. Lumumba a spus că                                                                                                                                                                         181 de nave din cauza grevei marina
ve problema Katangăi, P. Lu                                                                                                                                                                                                                      rilor care continuă lupta revendicativă
mumba a declarat cu fermitate :           scopul ;i este de a apropia ţă                                                                                         dentul din Bamako (Republica nor elemente reacţionare şi să                     într-o serie de porturi din nord-estul
„V om rezolva această problemă                                                                                                                                                                                                                    Angliei, , din Scoţia şi Irlanda de nord,
prin forţe proprii“ . El a adău          rile africane, de a întări poziţia > BUDAPESTA 26. — Cores-                         văţămintului şi Culturii din        Sudan) al Agenţei France Pres           trim ită trupe ale O.NU. in a-         cerînd majorarea salariilor şi reducerea
gat că numai prezenţa trupelor            lor în faţa manevrelor colonia ; pondentul Agerpres tran-                          R.P. Romînă, a prezentat            se, prim ul m inistru al Federa         ceastă ţară.                           săptămînii de lucru.
belgiene în Kstanga şi s p rijin u l                                               } sm ite : După cum s-a mai                oaspeţilor date cu privire la       ţiei M ali, Modibo Keyta a decla
acordat Belgiei şi mkrionetei             lism ului internaţional. Această            anunţat, la 21 august s-a               dezvoltarea sistemului edito       rat la 25 august la o conferinţă            Referindu-se la in vita ţia pre       La un miting din Liverpooi la care
Chombe de către o serie de pu            conferinţă va demonstra întregii                                                    rial în ţara noastră, precum        de presă că a cerut Organizaţiei         şedintelui Franţei, generalul De       au participat peste 1 000 de oameni a
teri occidentale împiedică guver         lumi că cauza Congoului este             ¦i deschis in sălile „Mucsar-                                                  N a ţiu nilor Unite să convoace o        Gaulle, de a sosi la Paris pen        fost adoptată hotărîrea de a se conti
n ul central să restabilească o r                                                                                            şi unele lucrări mai impor                                                  tru a duce tra tative în legătură      nua greva. O rezoluţie similară a fost
dinea în Katanga. Nu ne îndoim,           cauza tuturor ţă rilo r A fricii.        < nok“ expoziţia cărţii roml-                                                                                                                                  aprobată de marinari la mitingul care
a subliniat P. Lumumba, că a-                                                                                                 tante apărute in ultimul                                                                                            a avut loc la Middlekorowgîi.
cest lucru se va produce în cu-                                                    > neşti. Un număr mare de iu-                                                  şedinţă a Consiliului de Securi cu divergenţele dintre Sudan şi
rînd, întrucît marea majoritate                                                                                                                                                                                                                      Marinarilor grevişti li s-a alăturat
a populaţiei se pronunţă în spri         La sîîrşltul convorbirii cores s bitori ai cărţii vizitează zil- tim p.                                                      tate pentru discutarea situaţiei                                          echipajul transoceanicului „Empress Of
jin u l guvernului central, iar                                                                                                                                                                                                                   France“ care a sosit la 25 august la
Chombe se menţine la putere               pondentul TASS a adresat şefu           C nic expoziţia, care a trezit             ?                               :OCi                                         Senegal care fac parte din Fe         Liverpooi.
                                          lu i guvernului congolez rugă           < un viu interes în capitala                                                                                            deraţia Atali, Modibo Keyta a
                                          mintea de a spune cîteva cuvin          < R.P. Ungare.                              Presa  indoneziana condamnă poziţia                                         spus că-probabil el va pleca la
                                          te pentru oamenii sovietici care                                                                 guvernului japonez                                              Paris ceva mai tîrziu.
                                          au urm ărit cu mare interes şi           > La 25 august expoziţia căr-
                                          atenţie lupta eroică a congolezi           ţii romîneşti a fost vizitată                                                                                           Prim ul m inistru a cerut bata
                                                                                                                                                                                                           lionului Federaţiei M a li care fa
                                                                                   % de şefii misiunilor ăiploma-
                                          lor pentru independenţa lor. Ca          \ tice acreditaţi la Budapesta                                                                                          ce parte din trupele O.N.U. din
                                          răspuns la aceasta, P. Lumumba                                                                                                                                   Congo „să nu fie o marionetă
                                          a d e c la ra t: „în că înainte de pro     şi de numeroşi membri ai                   DJAKARTA 27 (A gerpres).—        prim at deja nem ulţumirea, a-           docilă în m iinile Iui Chombe şi
                                          clamarea independenţei Congo            ţ corpului diplomatic,                     Opinia publică indoneziana este     minteşte ziarul „Times Ot Indo          ale tuturor acelora care încear
                                                                                                                              indignată de refuzul guvernului     nezia", iar M in iste ru l de Externe '
                                          ului şi după aceea am sim ţit în         i La vizitarea expoziţiei a                japonez de a anula autorizaţia      japonez este dator să aleagă fă         că să atenteze la demnitatea şi
                                                                                   > fost prezent Vaslle Pogăcea-             pentru sosirea în Japonia a u-      ră echivoc între Indonezia şi 0 -
                                                                                      nu, ambasador extraordinar
                                                                                      şi plenipotenţiar al R.P. Ro-
                                          permanenţă sp rijin u l moral al mîne la Budapesta. 1                               nor nave m ilitare olandeze t r i landa.                                    onoarea A fric ii“ .
numai datorită baionetelor bel           U niunii Sovietice pentru care           Aurel Mihale, director ge- mise de colonialişti spre ţărm u
giene.                                    sîntem profund recunoscători
                                          guvernului şi poporului U.R.S.S.         Lneral al editurilor şi difuză- ¦ rile Iria n ulu i de vest.
   Vorbind despre ro lu l O. N. U.-       In prezent prim im nu rAimai             rii cărţii din Ministerul In-              Poziţia Japoniei subliniază                In sprijinul cauzei drepte
lu i în Congo, P Lumumba a scos           sp rijin moral, dar şi ajutor ma
în evidenţă însemnătatea poziti          terial. Ieri am p rim it din U niu                                                 ziarul „Suluh Indonezia“ nu nu
vă a h otă rîrii C onsiliului de Se      nea Sovietică un transport de
curitate care a dus la începerea          autocamioane şi u tila j şi înainte      Oea mai scăzută                            mai că este neprietenoasă faţă             a poporului cuban
retragerii trupelor belgiene de           de aceasta am p rim it alimente.                                                    de Indonezia, dar este totodată
pe te rito riu l Congoului. Totuşi,       Duşmanii independenţei noastre
a subliniat el, poporul nostru şi         încearcă să ne intimideze şi să          detemperatură  pe glob                     contrară spiritului conferinţei
opinia publică internaţională tre        ne tacă să renunţăm la ajutorul                                                     de la Bandung care a condam
buie să urmărească cu vig ile n          U n iunii Sovietice. Noi sîntem
ţă îndeplinirea şi pe v iito r a ho      însă ferm convinşi că acest aju         MOSCOVA (Agerpres). TASS tran nat colonialism ul sub toate fo r                     Ziare americane combat poziţia S.U.A.
tă rîrii C o n siliu lu i de Securitate,  tor este dezinteresat şi uman.
întrucît unele cercuri occidentale        F! corespunde în triito tu ! p rin ci   smite : După cum s-a anunţat de la mele lui. Ziarul cere să se rupă
încearcă să folosească O.N.U.             p iilo r Declaraţiei drepturilor o-
în scopurile lor şi să dea cu a-          mului pe care U.R.S.S. a sem            Observatorul sudpolar Mirnii, la 24 au    legăturile economice cu Japo              conferinţa statelor americane
jutorul O.N.U. o nouă înfăţişare          nat-o şi o apără activ. Vreau            gust personalul de la staţia sovietică     nia dacă aceasta din urmă nu-şi
vechiului colonialism folosindu-1         să mulţumesc încă o dată prin            iniracontinentală Vostok din Antarctica
în acest scop şi pe secretarul            intermediul presei dv., poporului
general al O.N.U. Hammarsk-                                                        a înregistart un nou minim absolut al va modifica atitudinea faţă de
                                                                                   temperaturii aerului de pe globul pă-      indonezia.                             NEW YORK 26 (Agerpres).               le ziarelor provinciale care nu a-     O.S.A. „se află într-o situaţie
                                                                                   mîntesc — minus 88,3 grade C, viului          Acelaşi punct de vedere este     — Comentînd desfăşurarea con            parţin cercurilor of ic iale ameri    delicată“ , deoarece îşi dă seama
                                                                                   suflind din sud-sud-vest . cu o viteză de                                      ferinţei de la San José (Costa           cane.                                  că ţelurile revoluţiei cubane se
                                                                                                                                                                  Rica) a m iniştrilor Afacerilor                                                 bucură de mare simpatie în ţă 
                                                                                   5 metri pe secundă. Piuă in prezent exprim at şi de ziarul „B in ta n g        Externe ai ţă rilo r membre ale             R. Dudman, comentatorul zia        rile Americii Latine. Washingto
                                                                                                                                                                  Organizaţiei Statelor Americane          rului „Post Dispatch“ (Sainl           nul are de făcut faţă crizei în
                                                                                   temperatura cea mai joasă — 87,4 gra      T im ur“ care avertizează.că în                                             Louis), într-un articol trim is din    re la ţiile sale cu ţă rile Am ericii
                                                                                   de C a jost înregistrată tot aici la 25    găduinţa faţă de. colonialişti      (O .S.A.) la care se discută pro        San José recunoaşte că masele          Latine care, după cum se vede,
                                                                                   august 1958. Toi atunci la staţia in-      poate să ducă la izolarea Japo                                              populare din America Latină            a devenit m ult mai gravă din
                                                                                   tracontinentală Sovetskaia, care. func                                        blema re la ţiilo r dintre S.U.A.        s p rijin ă Cuba revoluţionară şi      momentul cînd a fost proclama
                                                                                                                                                                                                           că p articipanţii la conferinţa        tă doctrina Monroe. Mase uriaşe
                                                                                   ţiona în acea vreme, s-a înregistrat o niei de ţările afro-asiatice.           şi Cuba, presa americană p ub li        m in iş trilo r Afacerilor Externe ai
                                                                                   te-m8p6e,8ratgurraăde.minimă a aerului de
                                                                                                                              Preşedintele Sukarno şi-a ex       că articole şi reportaje consa
                                                                                                    O:
joeld. P. Lumumba a dat ca e- şi guvernului U.R.S.S. pentru                        Guatemala — bază a S. U. Â.                                                    crate problemelor Americii La           O.S.A. nu pot să nu ţină seama         ale poporului care au tră it tim o
xemplu cazul cînd autorităţile prietenia sa dezinteresată“ .                                                                                                      tine şi p o litic ii S.U.A. în emis     de aceasta.                            îndelungat în condiţiile unui n i
                                                                                      H A V A N A 26 (Agerpres) —              Company“ , au tost puse la punct   fera occidentală. In numeroase                                                  vel de tra i scăzut se ridică a-
Tractoare conduse prin                                                             Ziarul c-uban „R evolución“ a               pentru a permite decolarea şi a-   articole sînt exprimate păreri              „P opularitatea de care se bu      cum la luptă.
     radio în U.R.S.S.                                                             dezvăluit că în ultim ele luni              terizarea unor avioane m ilitare.  care demonstrează totala nete-           cură Caslro în rîndurile cercu
                                                                                   „Guatemala a fost transformată              Unul din aceste aerodromuri a      metnicie a concluziilor Departa         rilo r la rg i ale opiniei publice        Intr-un articol redacţional zia
      STALINORAD 26 (Agerpres). TASS anunţă: La Uzina d e{                         într-o bază a Statelor Unite                                                   mentului de Stat care încearcă           din America Latină, declară au        ru l „Gazette and D a ily “ care a-
 tractoare din Stalingraă a fost fabricat primul lot experimen                    pentru pregătirea unei agresiuni            test pus la dispoziţia unui grup   să justifice acţiunile agresive ale      torul, va exercita o mare in flu      pare în oraşul York (statul
 tal de tractoare cu şenile, dirijate prin radio, înzestrate cu un\                împotriva Cubei“ . P otrivit rela          de contrarevoluţionari cubani.     S.U.A. îm potriva Cubei. Apre           entă asupra h o tă rîrilo r pe care    Pennsylvania), critică cu tărie
 dispozitiv de copiere de model !van Loghinov. La baza noului \                    tă rilo r ziarului, ştiri sosite din                                           cieri realiste asupra .re la ţiilo r     le va adopta conferinţa în ce p ri    politica intervenţionistă a S.U.A.
 tractor dirijat prin radio se află cunoscutul tractor sovietic ,                  Guatemala arată că 25 de aero              Guvernul guatemalez — scrie        dintre S.U.A. şi ţă rile Am ericii       veşte. ?disputa dintre Statele U-      în ţă rile A m ericii Latine „S .U .A .
 „DT-54                                                                            dromuri, aparţinînd societăţii                                                 Latine apar de regulă în paglni-         nite şi Cuba“ .                        au proclam at totdeauna şi au ă-
                                                                                   noid-americane „U nited Fruit               ziarul in continuare — a cum-                                                                                      părat pe toate căile politica ..ne
      Un singur om conduce două tractoare pe ogor. In faţa                                                                                                                                                    Recunoscînd că acţiunile a-         amestecului“ riguros faţă de ce
[lui, în cabina tractorului este instalat un radioemiţător m i                                                               ¦parat 9 bombardiere de tipul                                                gresive ale guvernului S.U.A.
                                                                                                                               B 26.                                                                       împotriva Cubei sînt condamnate        le mai crunte d icta tu ri m ilitare
                                                                                                                                                                                                           în ţările Am ericii Latine, Dud
                                                                                                                                               t\.                                                         man scrie în continuare : „In          reacţionare. Faţă de regim urile
                                                                                                                                                                                                           actuala dispută de partea lui
                                                                                   IM P O T R IT A R E S IA R M ARE!                                                                                       Castro se află faptul că ţările        progresiste, combative, n-oi pro*
                                                                                                                                                                                                                                                  movăm însă o poltică de ames
 niatural. El cintăreşte cel mult două kilograme. Radioemiţăto-                                                                                                                                            Am ericii Latine se pronunţă în tec activ“ .
\rul este prevăzut cu 6 butoane pentru darea comenzilor trac-
                                                                                   G E R M A N IE I O C C ID E N T A L E                                                                                   favoarea principiului neameste           Referindu-se la încercările
j torului care se deplasează înainte fără tractorist la o distanţă                                                                                                                                         cului. Acest principiu îl folosesc     S.U.A. de a intensifica campa
 de circa 100 m. Apăsînd pe butoane, tractoristul poate întoarce                                                                                                                                           în prim ul rînd ţă rile mici pentru    nia de provocări îm potriva Cu
                                                                                                                                                                                                           a-şi apăra independenţa împo          bei „Gazette and D a ily " subli
\cel de-al doilea tractor spre dreapta sau spre stingă, poate?                     Uniunea persoanelor persecutate de nazişti                                                                              triva oricăror ameninţări din
>spori sau micşora turaţia motorului, poate efectua arături de)                    condamnă memorandumul                                                                                                   afară...“                              niază că a încerca să prezinţi
,o adincime mai mare ori mai mică.
      Pe tractorul dinainte este instalat un mic radioreceptor pe                                                                                                                                             „ I n lum ina acestor fapte, scrie  drept activitate subversivă acor
’bază de semiconductori.                                                                                                                                                                                   în încheiere Dudman, apare ex         durile comerciale, încheiate de
                                                                                                                                                                                                           trem de dubios caracterul şi e-        Cuba, cu Rusia şi China, — este
      Cind tractorul trebuie oprit, tractoristul n-are altceva de                    BONN 26 (Agerpres). — U-                 expuse pe un ton de ultimatum       le... Demnii generali şi-au le          ticacitatea oricăror acţiuni ţaţă      pur şi simplu un lucru absurd.
lfăcut ăeclt să deconecteze receptorul. Bacă tractorul din faţă                    niunea persoanelor persecutate             cererile cu privire la înzestra    pădat masca.                             de Cuba care ar putea ti adop
                                                                                   de nazişti a dat publicităţii o            rea Bundeswehr-ului cu arma                                                  tate la conferinţă“ .                     In încheiere „G azette and D a i
ts-a distanţat de cel de-al doilea mai mult decît era necesar, el                  declaraţie în legătură cu memo            nucleară. Uniunea persoanelor         In încheierea declaraţiei se
                                                                                   randumul statului major al                 persecutate de nazişti protes      subliniază că „memorandumului
, se opreşte automat şi-l aşteaptă pe celălalt. Apoi, motorul se)                  Bundeswehr-ului în care sînt                                                   generalilor vest-germani i se
                                                                                                                              tează cu hotărîrg împotriva a-      poate da doar un singur răs
)conectează de asemenea in mod automat şi tractorul înaintează))                                 ------ K------- ------       cestor planuri lipsite de răs      puns : Unirea tuturor forţelor           M. Childs, corespondentul din ly “ condamnă tendinţa S.U.A.,
mai departe.                              ’)                                                                                  pundere ale generalilor, care       democratice pentru salvarea pă
                                                                                      Un nou p a r tid p o litic              ameninţă poporul german cu o                                                 Washington al zia ru lu i „C hica dictată de interesele monopolu
A fost prevăzut un sistem de protecţie în caz de avarie: j                                                                    nouă catastrofă militară.           cii, democraţiei, pentru viitorul        go Sun And Times“ , observă că rilo r, „de a-şi asigura drepţi. ’
                                                                                              in R. F. & .
,la supraîncălzirea motorului sau scăderea presiunii uleiului, >                                                                In istoria poporului nostru, se   luminos al poporului german“.            delegaţia S.U.A. la conferinţa de a interveni în treburile in
 motorul se opreşte automat. La ieşirea aparatului de copiat •
                                                                                                                                                                                                           m in iş trilo r A facerilor Externe ai terne ale ţă rilo r suverane“ .
, din brazdă, tractorul se opreşte de asemenea.
      Şase tractoare din lotul experimental au fost încercate cu]                     BONN 26 (Agerpres). — Zia              spune în declaraţie, numai in                                                           S15S5Ü
,succes în uzină. Ele au efectuat arăturile cu pluguri suspen                     rul „D ie Andere Zeitung“ rela            secolul acesta generalii s-au
                                                                                   tează că în R.F.G. a fost creat            amestecat de două ori în poli
d a te cu 4 trupiţe. Un om a condus cu uşurinţă două tractoare.'                   un nou partid de opoziţie —
                                                                                   „Uniunea democrată a alegători            tică şi de tot atâtea ori, după
 Aceste prime 6 maşini urmează să fie expediate in sovhozul t                                                                 înfrîngeri îngrozitoare şi după
                                                                                                                              pierderea a milioane de vieţi
 ,Okteabrskt“ din regiunea Pavlodar (Kazahstan) pentru încer
cări mai prelungite. Este pe terminate fabricarea cehii de-al< lo r“ — care intenţionează să omeneşti, poporul nostru s-a
)doilea lot de tractoare dirijate prin radio. Acestea vor fi incer- , desemneze candidaţi la apropia pomenit în pragul pieirii. Ge
cate in regiunea Rostov din R.S.F.S.R.                                             tele alegeri comunale din landul nerali ca Heusinger, Rugge,
                                                                                   Renania de nord Westfalia. Du Kammhuber, care au servit în
                                                                                   pă cum arată ziarul, acest par Wermachtul hitlerist, irnping în
Apatia alegătorilor şi represiunile polifieneşti                                   tid a tost creat ca opoziţie Ia prezent Bundeswehrul pe calea
                                                                                   politica lui Adenauer şi la con ignorării totale a învăţăminte
au caracterizat ale g erile din Iran                                               ducerea oportunistă a P.S.D.G. lor celor două războaie mondia
   PARIS 26 (Agerpres).                   că încearcă să-i silească pe ţă         Actuala conducere a P.S.D.G.
   Comentînd alegerile parla             rani şi păturile sărace ale popu         duce o politică capitulardă
mentare din Iran, coresponden            laţiei de la oraşe să voteze pen
tu l din Teheran al agenţiei Fran        tru candidaţii partidului de g u        faţă de Adenauer
ce Presse relatează că alegerile          vernământ M elliun. Ei au cerut
se caracterizează în prim ul rînd         să se anuleze rezultatele ale             BONN 26 (Agerpres). — Co                reprezenta o opoziţie reală şi e-          Poporul cuban protestează împotriva agresiunii economice americane.
prin indiferenţa şi apatia alegă         gerilor                                  mitetul Central al social-demo            ficientă faţă de această poli
torilor.                                                                           craţilor retraşi şi ekcluşi din            tică“.                                     IN FOTO: Aspect de la mitingul din faţa Palatului prezidenţial din Havana la care au
   In pofida declaraţiilor autori           După cum arată coresponden
tă ţilo r oficjale iraniene cu p ri      tul, numeroşi observatori politici       partid a făcut o declaraţie in               Autorii declaraţiei subliniază    participat peste 500.000 cetăţe ni.                            ,                *
vire la garantarea lib e rtăţii de        din Teheran subliniază că dacă
exprimare liberă a voinţei ale           în perioada alegerilor opoziţia          care demască politica capitu              marea nemulţumire şi indigna
gătorilor, alegerile s-au desfă          a avut vreo posibilitate să tacă         lardă a aetualşi conduceri a               re existentă în rîndurile mem
şurat într-o atmosferă de pre            observaţii critice la adresa gu                                                    brilor P.S.D.G. faţă de poziţia
siuni politice şi represiuni p oli       vernului, după campania elec            P.S.D.G. faţă de guvernul Ade
ţieneşti. Chiar şi reprezentanţii         torală ea va ti privată cu totul         nauer. După cum se sublinia               capitulardă a conducerii parti
P artidului Mardom, p artidul o-          de aceasta posibilitate, deoarece                                                   dului. In declaraţie se arată că
ficial dc „opoziţie“ , şi-au expri                                                ză în declaraţie, . afirmaţiile
mat îndoiala în ce priveşte l i          autorităţile declară încă de pe          făţarnice. ale conducătorilor              Comitetul Central al social-de
bertatea alegerilor, ia r candida                                                 P.S.D.G. că nu ar capitula faţă            mocraţilor retraşi şi excluşi din
ţii independenţi au acuzat gu            acum tăţiş că orice încercare de                                                    partid va convoca în noiembrie
vernul pe bază. de documente                                                       de Uniunea creştin-democrată,
                                          acest fel va ti considerată un                                                      un congres la care va fi pro
                                                                                   „nu schimbă cu nimic faptul că,            clamată „alternativa social-de-
                                          atentat la securitatea internă a         situindu-se în principiu pe po            mocrată Ia politica capitulardă
                                          statului.                                ziţia politicii de la Bonn, con
                                                                                                                              a conducerii- P.S.D.G.“.
                                                                                   ducerea P.S.D.G. nu mai poate
              Redacţia şi administraţia z ia ru lu i: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 183; 189 > 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — T ip a ru l: Întreprinderea P o lig ra fic ă „1 M a i“ — 'D eva."
     	
