Page 88 - 1960-08

Pag. 2
CoGsarii hunedoreni trebuie
să-şi realizeze angajam entul
(Urmare din pag. !-a).
m ult în direcţia îm bunătăţirii a-
provizionării cocseriei cu căr­
bune.
Iarăşi despre caiitaîe
Calitatea cocsului — obiecti­
vul principal al m uncii cocsa-
rilof — a constituit şi d e a c e a ­
stă dată obiectul unor aprinse
discuţii în adunarea de partid.
Şi ia acest im portant capitol,
au fost arătate multiplele cau­
ze care au îăcut ca în cele 7
luni ale anului, calitatea cocsu ­
lui să varieze m ult nu num ai
de la lună la lună, dar chiar
de la o zi la alta.
Sîntem de acord cu cocsarii,
că aprovizionarea ritmică cu
cărbuni şi depozitarea acestora,
este o cauză importantă care a
adus m ari variaţii în calita tea
cocsului. Dar, oare un m ai bun
sistem de depozitare în Peştiş
si o con su m are raţion ală a că r­
bunilor după vechim ea ior în
depozit, nu era posibilă ? Ba da.
M ai m ultă grijă şi interes din
partea delegatului cocseriei care
se ocupă de acest lucru, mai
m ultă grijă şi interes din par­
t e a C . F . U . ş'i a s e r v i c i u l u i d e carea şî descărcarea cuptoare­
aprovizionări, îm binate cu un
ajutor eficace din partea direc­
ţiei tehnice a com binatului, ar
duce la îm bunătăţirea sim ţitoa­
re a acestei stări de lucruri, ar
crea posibilitatea reală a depo­
zitării cărbunilor după sorturi şi
consum area lor după vechim ea
în depozit, astfel ca ea să nu
treacă de 45 de zile.
Fiind la acest im portant ca p i­
tol, al calităţii cocsului, nu pu­
tem trece cu Vederea nici fap­
tul că sem ico csu l de C ălan şi
cărbunii de Lupăni so se sc la
cocserie cu foarte mari defici­
enţe !a um iditate şi m aterii v o ­
latile, în m ulte cazuri peste ad­
m is (cărbunele de Lupani are
3 7 — 42 Ia su tă m a terii v o la t ile ).
Pe bună dreptate deci, cocsarii
reclam ă lipsa de ajutor în în ­
deplinirea sarcinilor lor, din
partea unităţilor de mai sus.
Această cauză, care se face mai
des sim ţită în ultim ul timp, ar
putea îi uşor rem ed iată prin-
Noi şcoli în construcţie
M o b iliza ţi de organizaţiile de
!partid, ţăran ii -întovărăşiţi din
satele Almaş şi Ce'rul Băcăinţi,
au hotărît în adunările populare,
să construiască noi localuri de
şcoli prin contribuţie bănească
şi muncă voluntară.
După ce au p rim it proiectele,
cetăţenii au început lucrările ; ati
săpat fundaţiile, au transportat
materiale.
Noua şcoală din satul Almaş
3ÖO®®«»®©©®©»©®®®©4>®®®©«O0C
Primirea în partid a celor mai buni
colectivişti şi înfovărăşifl —
In centrul atenfiei comitetului
raional de partid
(Urmare din pag. l-a)
bază este in prihful rînd nu
atât cie a mări numărul candi­
daţilor de partid, ci ca aceştia
să fié din rîndurile fruntaşilor,
să fie cei friai cinstiţi şi devo­
taţi. Astăzi, in gospodărie sînt
J0 membri de partid şi 39 can­
didaţi de partid, cai:e sînt în
fruntea luptei pentru întărirea
şi consolidarea gospodăriei co­
lective. Atunci cînd în cadrul
gospodăriei s-a pus problema
Construirii unui grajd, comuni­
ştii au luat iniţiativa realizării
lui prin rntincă voluntară. Pen­
tru întărirea legăturii colecti­
viştilor cu întovărăşiţii din sat,
biroul Organizaţiei de bază din
gospodarié a propus biroului
organizaţiei de bază din întovă­
răşirea agricolă să mobilizeze
întovărăşiţii péntril a participa
si ei ia construirea grajdului.
Chemarea biroului organizaţiei
de bază a avut ecou în rîndul
întovărăşiţilor. In muncă în­
sufleţită,’ colectiviştii şi întovă­
răşiţi) din sat au efectuat peste
5.000 ore muncă voluntară, reâ-
lizind o economie de peste 40.000
lei. O mare contribuţie au adus
la construirea grajdului femeile
şi îndeosebi candidatele de
partid María Aldea, Vica Boah-
căş, Mafia Crişan, Armeana
Cirriaţ. Anica Dărămuş şi altele.
Rezultate deosebite în munca
péntru primirea de candidaţi au
Obţinut şi organizaţiile de bază
din cOffitlria Virtţui de Jos. Éle
au atras în activul fără de
partid pe cei mai înaintaţi în­
tovărăşiţi, fruntaşi ai recoltelor
bógate.’ Participarea activului
fără de partid lâ munca politi­
că de filâsă, la rezolvarea pro-
blemeiOr c'âre stâti In fâţâ or­
ganizaţiilor d.e bază, a influenţat
u rumu'H rsvcim i§ m u L vi îsaresygKressmiaoa Nr. 1764
-XK3ttzaaM3!LBii!rKK3-BtTi
Rămaşi în urmă De la comisia
cu arăturile regională de fotbal
tr-o m ai bună cooperare între In comuna Doştat, raionul Sebeş, Comisia regională de fotbal a hotărît ca începerea campio­
cele trei unităţi. In acest sens, Ireierişul griului se apropie de sfîrşit. natului regional de fotbal 1960-1951 seniori, să aibă loc la data
un schimb de experienţă mai Colectiviştii din Doştat, de pildă, au de 4 septembrie a.c. orele 17. Campionatul regional de fotbal
am plu între cocsarii din H u ne­ treierat griul de pe 95 ha. din cele seniori se va desfăşura in două serii a cîie 13 echipe, In care
d o a r a ş'i C ă l a n şi m in e r i i şi l u ­ 120 ha. cultivate cu această plantă, sînt incluse şi echipele de rezervă şi juniori ale echipelor de
c r ă to r ii de Ia p r e p a r a ţia din cei din sattil Boz, de pe 180 hectare şi categoria A Minerul Lupeni şi Corvinul Hunedoara. Pentru se­
Lupeni (schim b cerut cu mare rrial au de treierat circa 35 hectare, ria l-a se stabileşte următoarea programare:
insistenţă de cocsarii hunedo­ iar întovărăşiţii din Doştat, mai au
reni), ar aduce reale îm bunătă­ Studenţii In s titu tu lu i de mine Gheorghe Gheorghi-u-Dej din de treierat griul de pe 60 ha. din to­ E tapa l-a din 4 IX. 1960 ra— Retezatul H a ţeg ; A.S. Cof-
ţiri calităţii co csu lu i. Petroşani, au toate condiţiile asigurate pentru a studia temeinic. talul de 470 ha. vinul Hunedoara— Rapid Deva;
M inerul Petrila — Parîngul C.F.R. Sim eria—M inerul Petri-
Dar nu num ai acestea sînt Iată-i în fotografia noastră, în laboratorul de' preparare, în Cu toate că trei!?riştiI este destul de Lonea; Rapid Deva— G. F. R. la ; P arîngul Lonea — Horea
cauzele ce au influenţat asu ­ tim pul unei experienţe. avansat, aici nu au fost însă luate din Simeria; Retezatul Haţeg— A.S. C ris tu r; M inerul Vulcan stă.
pra calităţii cocsului. La pregă­ timp măsurile necesare pentru ca, pa­ Gorvinul H unedoara; M inerul
tirea cărbunelui de pildă, m ăci­ Düsa? ralel cu transportarea snopilor ia sirii Gliei ar—Şantierul Hunedoara ; E tapa a V U I-a din 23 X. 1960
narea fină nu a dat încă re­ şi eliberarea terenurilor, să se desfă­ Victoria Călan — M inerul L u ­
zultate, din cauza unor abateri şoare şi arăturile adinei de vară. peni; M inerul Vulcan— M inerul Minerul Vulcan— M inerul Lu­
de la procesul tehnologic. D e Aninoasa; Horea G ristur stă. peni ; Victoria Călan— Şantierul
asem enea, la baterii, nu se res­ Numai astfel se explică rămînerea Hunedoara ; M inerul Ghelar —
pectă întotdeauna regim ul ter­ în urmă cu arăturile la cele trei uni­ E t a p a I l - a clin 11 IX. 1 9 6 0 A. S. Corvinul Hunedoara; Re­
mic. N um ai în luna iulie, cobo- tezatul Haţeg—C.F.R. Simeria ;
rîrea tem peraturii de reg im în tăţi socialiste agricole din comuna Horea G ristur— Rapid Deva ; Rapid Deva— Parîngul Lonea;
m ed ie eu 15 grade, a dus la Parîngul Lonea— Retezatul Ha­ M inerul P etrila — Horea Cristur;
scăderea rezistenţei m ecanice Doştat. !,a G.A-C. din Boz. spre exem­ ţeg ; C.F.R. Simeria— M inerul M inerul Aninoasa stă.
medii a cocsului cu 7 kg. Tot Ghelar , A. S. Corvinul Hune­
la baterii, unii m ecanici d e pe plu; s-au arat nurriăi iOO ha. din doara— V ictoria Gălan ; Şantie­ Etapa a IX-a din 30 X. 1960
m aşinile de şarjare nu acordă cele 380 ha. planificate, iar Ia G.A.C. rul Hunedoara — M inerul V u l­
atenţie piloţilor, producîndu-se can ; M inerul Lupeni—A4in©rul Şantierul Hun edoarâ—M ifief ii I
încă un num ăr de spargeri d es­ din Doştat au tnai rămas de arat 115 Aninoasa ; M inerul Petrila stă. Aninoasa; A. S. Corvinul H u ­
tul de mare. Aceste abateri se nedoara — M inerul Vulcan ;
datorase Unor maiştri de aici, ha. Şi mai necorespunzător se pre­ E t a p a I lI - a d in 18 IX. 19(50 C.F.R. Simeria — Victoria Că­
care lasă pe planul ai doilea lan ; Parîngul- Lonea— M inerul
tehnologia. Ei nu respectă gra­ zintă situaţia la întovărăşirea din Doş­ Retezatui Haţeg—M inerul Pe­ Ghelar; Horea C ristur—Reteza­
ficul de exploatare, înregistrînd tat unde, din cele 365 ha., au fost a- trila ; Minerul Ghelar—Horea tu l H a ţe g ; M inerul P etrila—•
d a te fictiv e cu p rivire Ia în c ă r ­ G ris tu r; Victoria Călan — Pa­ Rapid Deva; M inerul Lupeni stă.
rate doar 10 ha. rîngul Lonea ; M inerul Vulcan-
lor. C um li s e perm it a c e s to r Situaţia arăturilor adinei de vară din C.F.R. Simeria ; M inerul A n i­ Etapa a X-a din 6 XL 19.60
m aiştri asem enea practici ? noasa — A. S. Corvinul Hune­ M inerul Lupeni— A. S. Co-rvi-
comuna Doştat trebuie să dea serios doara; M inerul Lupeni— Şantie­ nul Hunedoara ; M inerul A ni­
C onducerea secţiei şi o r g a n i­ rul Hunedoara ; Rapid Deva noasa— C.F.R. Simeria; Miffferifl
zaţia de partid trebuie să ia de gîndit comitetului comunal de par­ stă. Vulcan— Parîngul Lonea; Victo­
m ăsuri serioase. R ăm în erea în tid, comitetului execiitiv al sfatului ria Călan— Horea C ris tu r; A4f-
urm ă în în deplinirea a n g a ja ­ popular comunal, cit şi conducerilor u- E tapa a IV-a din 25 IX. 1960 nerul Ghelar—M inerul Petrila;
mentului trebuie să pună pe Retezatul Haţeg— Rapid Deva ;
gînduri pe liecare cocsar, re­ nităţilor socialiste, de pe raza acestei Rapid Deva— M inerul Ghelar; Şantierul Hunedoara stă.
cuperarea pierderilor în timpul Minerul Petrila — Victoria Că­
ce-a mai răm as fiind încă posi­ comune. lan ; Horea G ristur—M inerul E tapa a X l-a din 13 X i. 1960
bilă. Dar aceasta num ai cu con ­ Vulcan; Paringu! Lonea—M ine­
diţia luptei de fiecare zi pen­ —3-miem.mil es-miiMulil&v- rul Aninoasa ; C.F.R. Simeria— G. F. R. Sim eria— Şantierul
tru aplicarea m ăsu rilor ad o p ta ­ M inerul Lupeni; A. S. Gorvinul Hunedoara ; P arîngul Lonea —
te de com unişti în adunarea de Era aproape miezul nopţii, adevărat plan de bătălie in jurnalişti, i-au ajutaj să iuţe­ Hunedoara—Şantierul Hunedoa­ M inerul L u p e n i; Hoţea" Cris-
partid. Realizarea angajam entu­ lii cabina maistrului, pe plat- ra; Retezatul Haţeg stă. tu r—M inerul Aninoasa; M inerul
lui este o ch estiu n e de on oare vederea traducerii în viaţă a leagă că fiecare tonă de fon- Petrila—M inerul Vulcan ; Râ-
pentru fiecare dintre cocsnri. forma furnalului nr. 1 de la tă dată in plus, fiecare leu Etapa V-a din 2 X. 1960 pid Deva— Victoria Călan; Rete­
A şa cum în anii trecuţi ei au uzina „Victoria“ Călan, se celor prevăzute de proiectul economisit, înseamnă o con­ zatul Haţeg — M inerul G heţar;
d at dovadă că sîn t ia în ălţim ea strînseră mai mulţi muncitori. de Directive. tribuţie la făurirea vieţii noi, Victoria Călan— Retezatul Ha­ A. S. C orvinul Hunedoara stă.
sarcinilor încredinţate de par­ Ascultau cu toţii pe agitato­ fericite, aşa cum se prevede ţeg ; M inerul Vulcan — Rapid
tid, şi de data aceasta vor d e ­ rul Augustin Sucim, care citea Discuţii asemănătoare cu D eva; M inerul Aninoasa—M i­ E ta p a a X lI - a clin 2 0 X t. 1960
pune toate eforturile în scopul cu glas tare din ziarul „Sein- cea care a avut loc în noap­ in Directivele Congresului. nerul Petrila; Minerul Lupeni—
aprovizionării ritmice a furna­ teia“ proiectul de Directive ale tea de 20 mai pe platforma Horea Gristur; Şantierul Hune­ A. S. C orvinul Hunedoara —
lelor cu cocs m ult şi de bună celui de-al îll-lea Congres al furnalului nr. 1 s-au purtat de Ca urmare, indicii de utili­ doara— Parîngul Lonea ; A. S. Parîngul Lonea ; Şantierul H u­
P.M.R. La discuţii, jurnaliştii atunci în nenumărate rinduri zare ai furnalelor au crescut Corvinul Hunedoara— C.F.R. S i­ nedoara— Horea C r is tu r ; /Mine­
calitate. la Călări. în fiecare adunare de la o zi la alta, consumurile meria; M inerul Ghelar stă. rul Lupeni — M inerul Petrila ;
au vorbit cu înflăcărare des- M inerul Aninoasa — Rapid De­
generală a comuniştilor, în specifice de materii prime s-au Etapa a V l-a din 9 X. 1960 va ; M inerul Vulcan— Retezatul
Haţeg; Victoria Călan— Minerul
fiecare consfătuire de produc- redus, iar calitatea fontei a Minerul Ghelar — M inerul Ghelar ; C.F.R. Simeria stă.
Vulcan ; Retezatul Haţeg—M i­
ceputul anului, despre cei 65 aici, fiecare vorbea despre satele au fost reduse la ze- nerul Aninoasa; Rapid Deva— Etapa a X lII-a din 27 XI. 1960
lei economisiţi pe tona de specificul unui anumit loc de ro, iar la furnalul nr. 1 la Minerul Lupeni; Minerul Petri­
fontă în primele două decade muncă. Dumitru Jenam de 0,26 la sută. Angajamentele la— Şantierul Hunedoara ; Ho­ Horea C ristur— C.F.R. Sime­
ale lunii mai şi despre posi­ pildă, de la silozul de zi, expli- luate in cinstea celui, de-al III- rea C ristur — A. S. Corvinul ria ; M inerul P e trila — A. S. Cor-
bilităţile ce le aveau pentru ca muncitorilor despre impor- lea Congres al P.M.R. şi a zi- Hunedoara ; Parîngul Lonea — vinul Hunedoara; Rapid Deva—
a obţine în viitor rezultate şi tanţa respectării reţetei de in- lei de 23August, au început C.F.R. Simeria; V ictoria Călan Şantierul Hunedoara; Retezatul
mai bune. Mai ales despre po­ cărcare în îmbunătăţirea caii- să. devină fapte. Piriă la 25 stă. Haţeg—M inerul L u p e n i; Aţine­
sibilităţi au vorbit ei atunci, taţii fontei şi reducerea con- august inclusiv, au fost pro- rii! Ghelar—M inerul Aninoasa
loan Crişan Marişea şi loan sumurilor specifice. Vtorel Fă- duse peste plan 12.699 tone E ta p a a V H -a din 16 X. 1960 Victoria Gălan — M inerul V ul­
Blaj spuneau că pot îfnbună- niş, de la hala de descărcare, fontă, iar la preţul de cost s-a ş can ; Parîngul Lonea stă.
tăţi calitatea fontei, că pot re- vorbea despre felul în care se­ înregistrat o economie de cir- ( M inerul Aninoasa — Victoria
duce consumurile specifice de face o descărcare corectă şi ca 1.200.000 lei. Călan ; Minerul Lupeni—M ine­
eiste compusă dintr-o sală de materii prime printr-o doza­ rul G h e la r; Şantierul Huriedoa-
clasă, o sală festivă, locuinţă re mai corectă a încărcăturii, despre disciplina muncii, im ­ Acum, loan Stăniloiu, loan
pentru învăţător şi alte depen­ portanţa acestor factori în Blaj, loan Crişan Marişea, Si
dinţe. Construcţia începută în prin respectarea întocmai a sporirea producţiei de fontă, mion Stănculea. loan Nedelea,
luna mai a. c. este pe terminate. procesului tehnologic, ingine­
In satul Cerul Băcăinţi, pînă în rul Furman Coloman, şeful de Apoi, vorbea muncitorilor des~ lOsif Bîrlea şi. toţi ceilalţi
pre'zent, s-a tu rn a i fundaţia. schimb, spunea că cele 9 ore /fiinţaşi ai. secţiei, au de ce să
Noua şcoală va avea două săli ale zilei de muncă pot fi fo­ pie angajamente, ce înseamnă
de clasă, sală lestivă, bibliotecă depăşirea planului şi reduce­ fie mulţumiţi. La temelia vie­
si alte dependinţe. losite mai judicios, că agre­ rea preţului de cost pentru e- ţii noi care se construieşte in
conomia naţională. pentru ri­
R U SU VASILE ţara noastră şi ei aduc o con­
corespondent gatele pot fi folosite şi. mai dicarea nivelului de trai.
bine. Asemenea lor procedau toţi tribuţie preţioasă.
I Furnaliştii au întocmit un comuniştii. Ei au însufleţit v <; GH. COMSUTA
liul de conducere al gospodă­ sului al IÎI-lea al P.M.R., un se ocupă permanent de aceas­ jul cu secretarii şi birourile or­
tă sarcină importantă. ganizaţiilor de bază, s-a apre­
riei încă 18 cereri; pentru pri­ număr însemnat de candidaţi ciat că organizaţiile de bază
Ceea ce caracterizează insă adoptă hotărîri de primire în
mirea în G.A.C. au făcut preţioase propuneri cu munca de primire în partid a partid numai aturici cînd au
organizaţiilor de bază, este fap­ certitudinea deplină că cei pri­
privire la dezvoltarea întovără­ tul că marea lor majoritate îşi miţi sînt oameni care nutresc
Stagiul de can d id atu ră —* şirilor şi G.A.C. din care fac întăresc rîndurile cu cei mai
înaintaţi colectivişti şi întovă­ un profund devotament faţă de
şcoală de educaţie parte. răşiţi, fruntaşi în producţie, cei partid, oameni cu trecut politic
care se disting în lupta pentru curat, gata să facă sacrifidil
comunista Organizaţiile de bază dove­ întărirea şi dezvoltarea unită­ pentru triumful cauzei partidu­
desc o exigenţă sporită la pri­ ţilor socialiste. De pildă, orga­ lui nostru.
nizaţia de bază din întovărăşi­
Stagiul de candidat trebuie să mirea în partid a candidaţilor rea Ighiu a primit candidat pe O lipsă care mai dăinuie în
constituie o şcoală de educaţie după expirarea stagiului. Ast­ tov. Gheorghe Ureche, iar or­ activitatea noastră, este aceea
asupra creşterii conştiinţei lor tieipat la o acţiune voluntară ganizaţia de bază din Bucer- că nu toate birourile organiza­
comunistă. îndrumate de comi­ fel, organizaţia de bază din în­ dea Vinoasă a primit în rîndu­ ţiilor de bază se ocupă cu su­
politice. Organizaţia de bază de desecare, redînd agriculturii tetul raional de partid, comite­ tovărăşirea agricolă din comu­ rile candidaţilor pe tov. Nlco- ficient simţ de răspundere de
tele comunale de partid şi or­ na Stremţ, luind în discuţie ac­ lae Feneşer, Astăzi, ambii sînt educarea, ideologică şi politică
din satul Vurpăr a primit pină 0 suprafaţă, de 150 ha. şi reali- ganizaţiile de bază din raionul tivitatea tov. Simion Dărămuş, confirmaţi membri de partid şi a candidaţilor de partid, in spe­
Alba acordă o atenţie deosebi­ sînt preşedinţi de G.A.C. Ei cial diipă ce aceştia au fost
în prezent 22 candidaţi de par­ zind în acelaşi timp 0 economie tă educării candidaţilor. In a- a constatat că, cu tot ajutorul dau dovadă de mare cinste şi primiţi şi confirmaţi. Sînt uneie
primit' din partea organizaţiei încredere, luptînd pentru con­ organizaţii de bază din raza co­
tid, cea din întovărăşirea „7 de 60.000 lei. In această comu­ cest scop, candidaţii de partid de bază în perioada stagiuiui, solidarea sectorului socialist din mitetelor comunale de partid
au primit sarcini concrete, au el nu a reuşit să se ridice la agricultură. din Almaşu Mare, Berile, Inuri,
Noiembrie“ din Vinţul de Jos nă, precum şi în altele, atît fost încadraţi în învăţământul nivelul unui adevărat membru care nu depun eforturi péntríi
de partid, astfel că. membrii de Trebuie arătat faptul că au ridicarea la un nivel mai înalt
a primit 10 candidaţi de partid, -membrii de partid cit şi candi­ de partid. partid din organizaţie au hotă­ fost şi cazuri cînd activişti de a muncii de educare marxist-
De fiecare bată, în şedinţe­ rît prelungirea stagiuiui cu în­ partid, membri ai comitetelor leninistă a membrilor şi candi­
iar cele din comunele Imiţi au daţii, au participat la o seamă că 6 luni. De asemenea, adu­ comunale de partid, sau membri daţilor de partid.
le biroului şi ale comitetului narea generală a organizaţiei de ai birourilor organizaţiilor de
primit 70 candidaţi. de alte acţiuni voluntare: la raional de partid, se fac infor­ bază, au tratat cu superficiali­ Trebuie arătat că în ultimii
mări asupra felului cum se des­ bază din întovărăşirea Bâră- tate munca de primire în par­ ani, organizaţiile de partid au
Şi in alte corilune şi sate din curăţitul păşunilor, şanţurilor, făşoară munca de primire în banţ, i-a retras calitatea de tid, neglijînd tocmai criteriul acumulat o experienţă valoroa­
raion s-au obţinut reZUltâte bu­ reparatul drumurilor etc. partid şi cum se face educa­ candidat de partid,' la expira­ fundamental — calitatea celor să în activitatea pentru în tă­
rea candidaţilor. La rîndul lor rea stagiului, tov. Teodor Trip- care solicită primirea în rîndul rirea rîndurilor partidului nos­
ne. Ca urmare a grijii cu care O mare preocupare dovedesc şi comitetele comunale de par­ candidaţilor şi membrilor de tru. Eăspîndirea largă a expe­
tid procedează la fel. Trebuie şa care în perioada candidatu­ partid. rienţei ciştigate de unele or­
oiganizaţia de bază din satul membrii şi candidaţii de partid să arătăm şi făptui că fiecare rii a avut o seamă de lipsuri, a ganizaţii de bază din raion —•
secretar al Comitetului raional fest inactiv şi deci nu s-a achi­ Cum era şi firesc, Comitetul pentru care militează comite­
Drîmbar se ocupă de creşterea pentru consolidarea şi dezvolta­ de partid are o evidenţă per­ tat de sarcinile ee-i reveneau. raional de partid a combătut tul raional de partid — contri­
cu tărie lipsa de vigilenţă po­ buie în mod vădit la ridicarea
şi educarea utemiştilor şi a to­ rea gospodăriilor colective. In litică manifestată de către a- nivelului întregii munci de par­
ceste organizaţii de bază şi co­ tid, la continua întărire a rîn­
varăşilor din activul fără de G.A.C. Miceşti există pe lingă mitete comunale de partid. Pen­ durilor partidului nostru. lâ
tru a trage învăţăminte în ur­ creşterea rolului de conducător
partid, un număr de 14 tovarăşi membrii de partid, 16 candidaţi ma acestor lipsuri manifestate, al organizaţiilor de partid in
cazurile au fost dezbătute în toate sectoarele de activitate.
âu cerut să fie primiţi în rin- de partid, din care 10 sînt fe­ plenara cu activul comitetului
raional-de partid, în şedinţele In prezent, la organizaţiile
dufile cafididaţilor de partid. mei. La propunerea membrilor de instructaj cu instructorii te­ de bază se depun continuu ce­
ritoriali şi secretarii comitete­ reri prin care ţăranii munci­
Toţi membrii şi candidaţii de şi candidaţilor de partid, con­ sonală asupra felului cum se In acelaşi timp, au fost can­ lor comunale de partid. In dez­ tori solicită primirea în rîndu­
baterile care au avut loc, s-a rile candidaţilor de partid. Bi­
partid din această organizaţie siliul de conducere a organizat face primirea de candidaţi în didaţi de partid cărora organi­ reamintit faptul că in partid roul Comitetului raional de
se primesc numai acei oameni partid veghează ca în rînduri­
şi-au depits cereri pentru în­ mai bine munca Drept urmare, organizaţiile de bază de care zaţiile de bază le-au redus sta­ le organizaţiilor de partid să
ai muncii care prin întreaga lor intre elementele cele mâi me­
scrierea în G.A.C. Acelaşi lucru toţi colectiviştii au participat răspunde. giul. Astfel tov. Vasile Breaz din rituoase, mai cinstite şi mai
viaţă şi activitate dau dovadă devotate cauzei pentru care
l-au făcut şi membrii şi candi­ ia iucru, s-au aplicat o seamă In faţa candidaţilor de partid G.A.C. Obreja, pentru activita­ luptă partidiil nostru, âstfel in­
şi a activului fără de partid tea deosebită în munca de co­ că merită această înaltă cinste.
daţii de partid din întovărăşi­ do reguli agrotehnice impor­ s-au ţinut conferinţe, cu teme lectivizare completă a satului, cit tîndUHie partidului să fie
rile din Teleacufi şi Hăpria, In tante, iar acum la recoltare, s-a c a : „Drepturile şi îndatoririle pentru grija faţă de avutul ob­ După aceste prelucrări care au
membrilor de partid“, „Ce este ştesc şi îndeplinirea cu conştiin­ întărite şi să devină o forţă tot
prezent, atît membrii şi can­ obţinut o producţie medic la partidul“, „Munca organizaţiilor ciozitate a sarcinilor trasate de continuat pînă îh organizaţiile mâi puterfticâ.
organizaţia de bază, adunarea
didaţii de partid cit şi tovarăşii griu de toamnă de 2.230 kg. la de partid“ etc. generală a organizaţiei de bază de bază, cit şi diipâ instructa­
i-a redus stagiul cu 6 luni. De
din activul fără de partid, ha. Muncind cu însufleţire, co­ De asemenea, în multe co­ asemenea, i-a fost redus stagiul
mune, printre care şi în comu­ cu 4 luni tov. Laurenţiu Ganga
desfăşoară o muncă susţinută lectiviştii au obţinut, o producţie na Mihalţ, a fost organizată vi­ pentru merite deosebite în mun­
zionarea şi apoi discutarea cu că. Pentru aceleaşi motive le-a
de lămurire pentru colectiviza­ mare şi ia legume, ceea ce le-a membrii şi candidaţii de partid fost redus stagiul de candidat
a filmelor „Pagini de vitejie“, cu 4-6 luni tov. Naghi Cornel,
rea satelor, reu$lndu-se ca un dat posibilitatea să valorifice o „Carnetul de partid“ etc. O
mare parte din candidaţi sînt Dumitru Cîrnâţ şi loan Seicean.
număr însemnat de ţărani tfitih- märe cantitate de legume pe
antrenaţi să scrie la gazetele de
citori să-si depună cereri pen­ baza contractului încheiat, cu
tru G.A.C.’ cooperaţia, precum şi pe piaţă,
Milnca pentru trecerea de la reaiizînd pînă în prezent veni­
întovărăşire; la G.A.C. este îm­ turi in valoare de peste 160.000 perete. Membrii şi candidaţii de Mai sînt însă organizaţii de
pletită eu alte acţiuni care fac lei. Totodată, ei şi-âu dezvoltat
să se sudeze legătura dintre avutul obştesc, realizind prin
comunişti şi masa nemembrilor valorificarea producţiei de lapte
de partid. Astfel, la mdemriul partid sînt abonaţi la diferite bază care nu acordă atenţia cu­
şi prin' exemplul personal al obţinută de la cele aproape 200 ziare şi reviste, pe care le citesc venită muncii de primire şi e-
comuniştilor, în mai puţin de de oi, surna de 27.230 lei. cu regularitate.
40 Zile, a fost ridicat în roşu. Toate aCeste rezultate, pre­ In cadrul adunărilor organi­ ducare a candidaţilor de par­
prin muncă voluntară, localul cum şi altele determină pe tot zaţiei de bază, candidaţii de
pentru cooperativă. mai mulţi ţărani întovărăşiţi tid. Astfel, organizaţiile de ba­
să ceară primirea în G.A.C. De partid participă mai activ la ză. din satele Dumitra (secre­
întovărăşiţii din cofriuna Bă- discuţii. îndeosebi, cu prilejui tar tov. loan Cosma), Straja
răbatiţ, ftiobilizaţi dd membrii
şi candidaţii de partid, au par- curind au fost depuse la consi­ dezbaterii Directivelor Congre­ (secretar tov. Gh. Gligor), nu