Page 96 - 1960-08

Pag. 2
Incentrul atenţiei —
problemele producţiei
Şantierul de construcţii nr. 3
din cadrul g ru pu lu i I I de la
I.G.S. Hunedoara execută lu ­
crări de construcţii industriale la
lam inorul blum ing 1.000 şi la
noua secţie de laminoare. In ta ­
ta m uncitorilor, in g ine rilor şi a
tehnicienilor acestui şantier,
stau sarcini de mare răspundere.
îndrum ată în permanentă de
către biroul organizaţiei de par­
tid a grupului de şantiere, g ru ­
pa de partid de pe acest şan­
tier, a pus în centrul a ctivită ţii
sale problemele cele mai arză­
toare ale producţiei.
Fiind strîns legaţi de produc­
ţie, membrii grupei de partid
cunosc. în mod concret particu­
la rită ţile fiecărui loc de muncă.
Acest lucru le-a dat posibilita ­
tea să dea dovadă în permanen­
tă de in iţia tiv ă în problemele
producţiei şi să intensifice acti­
vitatea fiecărui comunist pentru
îndeplinirea şi depăşirea sarci­
n ilo r de plan.
Scurtarea termenului
de dare în funcţiune— un
obiectiv de seamă
Plenara C.C. al P.M.R. din
3— 5 decembrie 1959 care a dez­
bătut şi aprobat planul de stat
al dezvoltării economiei naţiona­
le pe anul 1960, a pus în fata
o rg an iza ţiilo r de partid sarcina
de a intensifica acţiunea de re­
ducere a duratei de execuţie a
lucrărilor astfel încît noile ca­
pacităţi de producţie să fie date
în funcţiune în termene cit mai
scurte.
Pe baza hotă rîrilor adunării
generale ale organizaţiei de ba­
ză, construirea cuptoarelor a-
dînci nr. 7, 8 şi 9 de la la m i­
norul blum ing 1.000, într-un
tim p cit mai scurt, a constituit
preocuparea de frunte a comu­
n iş tilo r de pe acest şantier. A-
g ita to rii de aci au explicat m un­
cito rilo r în mod concret im por­
tanţa şi necesitatea intensifică­
rii muncii pentru scurtarea ter­
menului de execuţie a cuptoare­
lor. De terminarea într-un tim p
cît mai scurt a noilor cuptoare,
depinde în mare măsură îndepli­
nirea planului şi a angajamen­
tului luat de colectivul lamino­
ru lu i. Constructorii au înţeles pe
deplin im portanţa sarcinii ce le
revenea şi au p ornit cu elan la
muncă.
Pentru ca activitatea de con­
stru cţii să se desfăşoare în mod
normal şi ritm ic, conducerea
şantierului, la recomandarea
grupei de partid, a elaborat un
program concret de lucru lunar
pentru fiecare maistru. In acest
program este trecut felul lucră­
rilo r, volum ul lor, tim p u l de
execuţie, valoarea lor, manopera
şi num ărul oamenilor cu care
trebuie să lucreze. Pe baza a-
cestui program lunar, s-a trecut
la elaborarea unui plan săptă-
mînal şi mai concret. In acest
fel, fiecare m aistru a putut să
ia măsuri de organizare şi des­
făşurare a m uncii în aşa fel, în ­
cît fiecare lucrare să fie execu­
tată într-un tim p m ult mai scurt
decît cel planificat. Această mă­
sură a asigurat buna organiza­
Fiecărui utemist o sarcină concretă
t Experienţa muncii de organizaţie do­
vedeşte că activizarea fiecărui utemist
pe baza repartizării de sarcini concre­
te contribuie Ia îndeplinirea integra­
lă a sarcinilor şi are un important rol
educativ. Muncind pentru îndeplinirea
unor sarcini precise, fiecare utemist este rînd că alături de comunişti, utemiştii
educat în spiritul disciplinei, al răs­
punderii pentru îndeplinirea hotărîri­
lor adunării generale a organizaţiei
de bază.
îndrumată de biorul organizaţiei de
partid, organizaţia U.T.M. de la fabri­
ca de aglomerare din G.S. Hunedoara
se călăuzeşte în activitatea sa după a-
cest principiu. In ultima vreme, aceas­
tă organizaţie se străduieşte ca fiecare
utemist să devină un participant activ
la viaţa de organizaţie, să răspundă
precis pentru înfăptuirea unei sarcini
stabilite de adunarea generală.
Una din adunările generale care a
avut loc cu citva timp în urmă a
luat hotărirea să se îmbunătăţească
munca politică pentru mobilizarea tine­
rilor în întrecere, să fie popularizaţi
fruntaşii, mefodele lor, să se afişeze la
timp rezultatele obţinute de tineri în
procesul de producţie etc.
Tovarăşilor Gheorghe Lăzărescu şi
Ioan Dinuţă, li s-a încredinţat sarcina
de a completa la zi panoul de eviden­
ţă a întrecerii tinerilor. Ga urinare a
preocupării acestora, panoul cu rezul­
tate este complectat la timp, sînt cu­
noscuţi şi stimulaţi tinerii fruntaşi din tăţi, el poate conduce competent postul
secţie. Totodată, aceşti tovarăşi infor­
mează biroul organizaţiei de bază asu­
pra celor mai actuale probleme din
fiecare etapă a întrecerii asupra mă­
surilor cc trebuie luate pentru înlătu­
rarea unor lipsuri. Ei dau un ajutor
WSSOSUBtU^MMeSQSSBSKCIOM
re a lucrului pe şantier şi des­
făşurarea ritm ică a lucrărilor.
Intre toate brigăzile s-a o r­
ganizat o susţinută întrecere
socialistă. Fiecare are angaja­
ment concret privind numărul
de zile cu care va executa mai
repede lucrarea încredinţată faţă
de num ărul de zile prevăzut în
grafic. Angajamentele brigăzi­
lor şi realizările lor au fost în ­
scrise pe panouri mari la locul
de muncă al fiecăreia. In ju ru l
sarcinilor de plan ale constructo­
rilo r şi angajamentelor, s-a or­
ganizat o agitaţie Vizuală vie,
concretă şi mobilizatoare. La
locurile hotărîtoare ale produc­
ţiei lucrează membri şi candi­
daţi de partid care au sarcini
concrete privind realizarea pla­
nului, economisirea materialelor
şi desfăşurarea unei munci po­
litice temeinice.
Munca politică şi organizato­
rică desfăşurată do comunişti a
dus Ia obţinerea de rezultate
bune. Astfel, sub conducerea ing.
Lucian Popescu, candidat de
partid, şef de lot, constructorii,
printr-o organizare şi desfăşu­
rare succesivă a lu crărilor, au
reuşit să termine cu m ult îna­
inte faţă de grafic construcţia
cuptoarelor adinei. Cuptoarele
Din experienfa
grupelor de partid
nr. 7, 8 şi 9 auJost date în fo ­
losinţă cu 10---15 zile mai de­
vreme. De asemenea, cuptoarele
nr. 10, 11 şi 12 au fost term n
nate şi predate pentru montaj
cu 10 zile înainte de termen.
Munca însufleţită a construc­
torilor, exemplul înaintat al co­
m uniştilor, a dus la îndeplinirea
şi depăşirea lună de lună a sar­
cin ilo r de plan şi la ocuparea
unui loc fruntaş în întrecerea cu
alte şantiere. De pildă, planul
de producţie pe semestrul I a
fost depăşit cu 23 la sută. In
luna iulie, planul de producţie
a fost depăşit cu 60 la sută, iar
productivitatea muncii a crescut
cu 11 la sută. Ca urmare a suc­
ceselor obţinute, acest şantier
deţine drapelul de şantier fru n ­
taş.
Economiile — sarcină
mereu actuală
Paralel cu lupta pentru înde­
plinirea planului de producţie şi
reducerea termenelor de execuţie
a obiectivelor industriale, în faţa
com uniştilor a stat ca o sarci­
nă mereu actuală lupta pentru
reducerea consum urilor specifice
de materiale, înlăturarea risipei
şi realizarea pe această cale a
cît mai multe economii în pro­
ducţie. Şi în această privinţă,
grupa de partid a desfăşurat o
muncă politică şi organizatorică
rodnică. Ea a reuşit să insufle
constructorilor g rija faţă de gos
podârirea m aterialelor, să dez­
volte la aceştia sp iritu l de eco­
nomie. Fiecare brigadă de pe
şantier şi-a luat în întrecerea so­
cialistă angajamente concrete şi
în ceea ce priveşte realizarea de
economii.
M u n cito rii din echipa de fie ­
preţios comitetului U.T.M. al fabricii
in îndeplinirea sarcinilor stabilite de a- tuaţiei interne şi internaţionale.
dunarea generală.
La repartizarea sarcinilor in aduna­
rea generală s-a ţinut seama în primul
trebuie să fie în primele rînduri ale
luptei pentru reducerea consumurilor
specifice. Sarcina de a lupta pentru
reducerea consumurilor şi înlocuirea
materialelor scumpe cu altele mai ief­
tine a fost repartizată în mod specia!
tinerilor care lucrează la dozare şi în­
cărcare. Şi ei obţin succese importante
in această direcţie, evidenţiindu-se în
primul rîn:l utemiştii.
Au fost repartizate sarcini şi în ceea
ce priveşte acţiunile în afara produc­
ţiei. Unora li s-a dat sarcina de a ac­
tiviza postul U.T.M. de control, bri­
gada utemisţă de muncă patriotică, al­
tora de a conduce formaţiile artistice
de agitaţie, cultural-,sportive, precum şi lectat cea mai mare cantitate de fier
de a rezolva probleme ca difuzarea
presei efc. In momentul de faţă toţi
utemiştii din organizaţie au cîte o sar­
cină concretă. Sarcinile au fost re­
partizate utemiştilor in raport cu apti­
tudinile fiecăruia. De pildă, utemistulus
Victor Brutu, i-a fost dată sarcina de
responsabil ai postului U.T.M. de con­
trol. El este uu tînăr disciplinat, cu
o în altă. calificare profesională, cu ex­
perienţă în muncă. Cu asemenea cali­
U.T.M. de control.
Periodic, birourile organizaţiilor
U.T.M. pe schimburi încredinţează ute-
miştilor răspunderea de a pregăti re­
ferate la adunări pe diferite teme, ori
OKU J t. SOCA Al-ISM ü LU l
KISSBHSOtUBmKVi
rari -betonişti a tov. Gheorghe
f.oan, de exemplu, au reuşit ca
printr-o bună gospodărire a ma­
te ria le lo r,'s ă economisească, de
la începutul anului şi pînă acum.
20 tone de fier-beton, în valoare
de peste 40.000 lei. De aseme­
nea. lăcătuşii-m oritori din echipa
tov. Nicclae G ligor, lucrînd la
parapetul halei cuptoarelor a-
dînci, s-au angajat să recupereze
şină pentru protecţie de la alte
lucrări unde aceasta nu mai era
folosită. In acest fel. echipa res­
pectivă a recuperat şină a cărei
valoare se ridică la peste 60.000
lei.
Ca urmare a muncii depuse
pentru economisii ea materiale­
lor, colectivul şantierului nr. 3
construcţii, a reuşit să realizeze
în primele 6 luni ale anului e-
conomii la cheltuielile directe, la
m ateriale,'m anoperă şi u tila j în
valoare de 660.000 lei. Numai
la materiale s-a realizat o eco­
nomie de peste 580.000 lei, iar
prin folosirea judicioasă a u ti­
lajelor şi reducerea tim p u lui de
staţionare a acestora, s-au rea­
lizat mai m u lt de 70.000 lei e-
ro n om ii.
O rganizatorul grupei de par­
tid. tov. Gristache Raicu, ing.
Stclian Popescu, şeful şantieru­
lui, m aistrul mecanic Alexe Ru­
sii, şeful de echipă Cristos Şte-
îanacoriis, împreună cu toţi co­
m uniştii de pe acest şantier, în­
drum aţi de biroul organizaţiei
de bază, au reuşit ca printr-o
muncă susţinută şi permanentă,
să ridice activitatea de partid
otiv in d conducerea economiei la
un nivel tot mai înalt. Conştienţi
de răspunderea ce o poartă pen­
tru soarta producţiei, comuniştii
de pe acest şantier muncesc cu
urcioare pentru traducerea în v ia ­
ţă a sarcinilor ce le revin din
hotărîrile Congresului al IlI-le a
al P.M.R.
N. BADIU
:H S=
Pregăfiri penfru deschiderea noului an şco lar
In regiunea Hunedoara se fac
intense pregătiri în vederea des­
chiderii şi desfăşurării în con-
diţiuni bune a noului an şco­
lar. Pentru invăţămîntul ele­
mentar au luat fiinţă încă 29
de şcoli din care 18 au fost con­
struite cu fonduri de investiţii
şi prin contribuţia voluntară a
cetăţenilor. începi nd cu noul an
de învăţămînt, vor mai funcţio­
na în regiune încă două şcoli
medii de zi la Câlan şi Uricani
şi o şcoală medie serală la Pa-
roseni.
In timpul
Pionierii şi şcolarii de la şcoa­
la dte 7 ani din Petreşti, raionul
Sebeş, — secţia romînă şi ger­
mană — au întreprins în cursul
lunilor iunie, iulie şi august, im­
portante acţiuni de muncă pa-
troitică, alături de cetăţenii din
comună. Astfel, ei au ajutat co­
lectiviştilor din Petreşti la aco­
perirea unui grajd pentru 50
capete vite, iar cu ocazia prac­
ticii agricole efectuată în cadrul
gospodăriei agricole de stat, au
prăşit aproximativ 5 ha. cu po­
rumb.
de a ţine informări politice asupra si­
Experienţa organizaţiei de bază
U.T.M. de la fabrica de aglomerare
arată că repartizarea de sarcini con­
crete fiecărui utemist însufleţeşte mun­
ca, o rid'că la un nivel mai înalt, face
ca aportul fiecărui utemist să spo­
rească. lată un exemplu grăitor în a-
ceastă direcţie- Pînă nu de muit, ute-
mistul Ioan Arteanu era inactiv, aportul
lui era slab la îmbunătăţirea muncii
organizaţiei. Lucrul acesta era oare­
cum explicabil: lui uu-i fusese încre­
dinţată nici o sarcină concretă. Inîr-una
din adunările generale s-a stabilit ca în
cinstea Congresului al IlI-lea al U.T-AL,
să se colecteze 200 tone fier vechi-
Adunarea generală a hotârît ca tov
Ioan Arteanu să răspundă de această
sarcină. Ajutat de comitetul U.T.M.
din secţie, tov. Ioan Arteanu împreună
cu grupa din care face parte, a co­
vechi. Ulterior, i s-au încredinţat şi alte
sarcini de organizaţie- In felul acesta,
el a devenit un tînăr activ în munca
de organizaţie.
lncredinţîndu-li-se astfel de sarcini
şi antrenîndu-i în muncă, au fost ac­
tivizaţi şi utemiştii jon Grigoreanu, El-
vira Nica, Constantin Dascălii, Elena
Covaci. Ion Radovici, Remus Herban,
care înainte vreme, din neglijenţa bi­
roului organizaţiei U.T.M., nu aveau
sarcini concrete.
Experienţa a arălat că pentru edu­
carea utemiştilor în spiritul răspunde­
rii pentru modul în care îşi desfăşoară
Tinărul Loghin
Pctrescu de Ia fa­
brica de teracotă
din Deva lucrează
cu multă indetni-
nare. El confecţio­
nează manual plăci
de cea mai bună
calitate şi iii ace­
laşi timp işi depă­
şeşte cu regulari­
tate norma in me­
die cu 10 pînă la
15 la sută.
Spectacol
Colectivul artistic al clubului
„I. C. Frimu“ din Vulcan, avînd
sprijinul comitetului orăşenesc
U.T.M. a prezentat zilele trecu­
te un reuşit program artistic în
faţa a peste 400 de spectatori.
Spectacolul s-a bucurat de suc­
ces. Din rîndurile artiştilor a-
matori s-au remarcat tinerii
Măria Purcăreanu, Gheorghe
Gheorghe şi Constanţa Dumitru,
interpreţi în piesa „Bucuroşi de
oaspeţi“, şi Puşcaş I. interpre­
tul monologului satiric „Ce-i bun
şi ce-i rău“. Mult aplaudată a
fost echipa de dansuri populare
condusă de Dumitru Chelaru,
care s-a remarcat prin dansu­
rile „Fecioreasca din Făgăraş“,
„Ţarina Abrudului“ şi „Trei cio­
cane“.
Colectivul artistic al clubului
se pregăteşte intens pentru vii-
In posturile nou înfiinţate, au
fost încadraţi aproape 50 de în­
văţători şi profesori, tineri ab­
solvenţi ai institutelor pedago­
gice. Pînă acum,'^au fost repar­
tizate şi^ difuzate gratuit la toa­
te raioanele manualele şcolare
pentru clasele I—VII. Pentru
cumpărarea de manuale şcolare
şi alte materiale didactice ne­
cesare noului an de învăţămînt,
s-a investit din bugetul sfatu­
rilor populare peste 1 milion
lei.
Imediat după terminarea se­
cerişului, s-a trecut la strînge-
rea spicelor de griu. Printr-o a-
tentă mobilizare făcută de în­
văţătorii Nicula Ioachim şi Kau-
nert Ioan, s-a reuşit ca în de­
curs de 4 zile, eu participarea
zilnică a 280 elevi, să fie strîn-
se spicele de pe o suprafaţă de
14 ha. teren. Spicele strînse au
fost transportate la arie, iar
cantitatea de boabe rezultată a
fost predată la achiziţii.
prof. V. Z D R E N G H E A clasă, mult aplaudat de publicul spec­
corespondent
activitatea întreaga organizaţie, o mare
însemnătate are controlul îndeplinirii
sarcinilor. In cadrul acestei organiza­
ţii, sarcinile se stabilesc fiecărui ute­
mist pe baza unui caiet în care sînt
notate sarcinile fiecărui utemist. Mem­
brii comitetului şi ai birourilor U.T.M.
de schimb, controlează şi ajută în mun­
că pe fiecare utemist.
Lunar, comitetul şi birourile U.T.M.
pe schimburi, raportează adunării gene­
rale despre modul în care au fost du­
se la îndeplinire hotărîrile adunărilor
generale anterioare. Totodată, doi-trei
utermşti informează adunarea genera­
lă asupra felului în care şi-au înde­
plinit sarcinile primite. Acest lucru este
deosebit de important. Utemistul sim­
te răspunderea faţă de coiectiv, faţă
de eforturile comune. In acelaşi timp,
adunarea îi ajută să înţeleagă mai bi­
ne că numai prin contribuţia fiecărui
utemist, acţiunile întreprinse de orga­
nizaţie pot fi îndeplinite cu succes.
Analizînd activitatea fiecărui utemist,
iuptînd pentru realizarea sarcinilor, or­
ganizaţia U.T.M. de la aglomerator a
izbutit să obţină unele succese impor­
tante. A crescut simţul de răspundere
al utemiştilor, s-au întărit conştiincio­
zitatea şi perseverenţa în muncă. O
dovadă în acest sens este şi faptul că
18 utemişti dintre cei mai buni. au
devenit candidaţi de partid. Progresele
care s-au făcut se datoresc în cea mai
mare măsură îndrumării permanente a
organizaţiei U.T.M. de către organi­
zaţia de partid, şpirjinului pe care
membrii şi candidaţii de partid îl a-
cordă organizaţiei U.T.M.
V. FÁNICA
toarele spectacole ce le va da
în alte localităţi din Valea Jiu­
lui.
N. ROVENŢA
corespondent
Noi săpături
arheologice
Colectivul Muzeului regional
Deva, sub conducerea tov. prof.
Oetavian Floca, a efectuat noi
săpături arheologice pe dealul
Piatra Cetăţii din faţa Peşterii
Bolii. Săpăturile au scos la
iveală urme de construcţii (tu r­
nuri de veghe, incintă de apă­
rare, terase artificiale de locuit
etc.), care vor fi valorificate sub
raport istoric.
V. G Ă IN A R U
corespondent
Expoziţie de
artă plastică
In cadrul muncii de pregătire
şi organizare a primelor etape
ale celei de-a doua expoziţii bie­
nale de artă plastică a artişti­
lor amatori, cercul de artă
plastică al Casei raionale de
cultură din raionul Brad a or­
ganizat o expoziţie în care a
prezentat 54 de lucrări. S-au re­
marcat lucrările de grafică şi
pictură semnate de Ioan Pvatz
(„Funiculărul“, „Fabrica nouă de
pîine“, „Se construieşte un nou
bloc muncitoresc“ ), Emil Ţe-
geanu („Portrete, peisaje, natu­
ră statică), precum şi sculptu­
rile tînărului Eugen Paul („Fiica
minerului“, „Sudorul“, „Emi-
neseu“ ), convingătoare prin ex­
presie si orientare.
ŞT. GULEŞ
corespondent
N'î'Ly[u ^i
Jiu l Petroşani— Salgolarjan (R. P. U .)
1-4 (0-2)
Peste 8.000 de spectatori au ţinut
să asiste la întîlnirea internaţională de
fotbal dintre echipele Jiul Petroşani şi
Salgotarjan din R.P. Ungară. Gci pre­
zenţi nu au regretat că au venit Ia a-
ceastă întîlnire, deşi echipa locală a
fost învinsă cu scorul de 4—l. Echipa
maghiară a practicat un joc de înaltă
tator. Echipa Jiul a făcut ţaţă jocului
într-o oarecare măsură numai în prima
repriză. In partea a doua, ea a în­
cetinit alura, permiţând echipei maghia­
re să domine tot timpul. Ţinînd cont că
echipa gazdă se află în plin sezon de
pregătire pentru apropiatul campionat,
iar oaspeţii în plină formă, echipa Jiul
a dat oarecum satisfacţie suporterilor
săi, creînd impresia că va avea o com­
portare bună în campionat. ^
In primele minute de joc, gazdele au
cîteva faze frumoase. In min. 9 Cră­
ciun ratează o mare ocazie, şutul Iui
întîlnind bara. Două minute mai tîr-
zi, acelaşi Crăciun trage cu capiii pes­
te bară. In min. 18, la un contraatac,
oaspeţii înscriu prin Vasas. Jiul forţea­
ză, ajunge pe punctul de a înscrie,
dar Ciurdă rescu trage in portar. In
continuare, în min. 42, Ia o centrare
Minerul Lupem-Ştiinţa misoara
2 -2 (2 -1 )’
întîlnirea amicală de fotbal
dintre echipele de categoria A,
Minerul Lupeni — Ştiinţa Ti­
mişoara a atras un mare număr
de spectatori.
Minerii din Lupeni combini
frumos chiar de la început, do­
mină şi reuşesc să înscrie de
două ori. in această perioadă,
studenţii timişoreni s-au apă­
rat în şapte sau opt oameni, ba-
Im r . i l oií
N RASONUL HATEO
M im lor adra de m
atenţie sporiţi
Experienţa a dem onstrat că cîmp, îm piedecînd astfel norma­
arătura adîncă de vară are un la d e s fă ş u r a r e a arăturilor.
rol d eoseb it de im portant în
ceea ce priveşte creşterea pro­ O altă ca u ză a răm înerii în
ducţiei la toate culturile agri­ urmă cu arăturile de vară este
cole vegetale. Arătura de vară, că în raionu l H a ţeg nu sînt m o­
executată im ediat după recolta­ bilizate suficient atelajele pro­
rea cu ltu rilor, d u ce Ia m ărirea prii ale g o sp o d ă riilo r agricole
proviziei de apă din sol, sp o­ colective şi întovărăşirilor pentru
reşte ierţilitatea solului prin in ­ efectuarea arăturilor. La Silvaş,
tensificarea activităţii m icroor­ unde gospodăriile colective dis­
ganism elor. pun de un însem nat num ăr de
cai, boi şi piuguri, c o n siliile c e ­
Deşi sînt cunoscute avantajele lor două g o sp o d ă rii co lec tiv e
pe c a r e Ie a d u c a r ă tu r ile ad înci n-au m obilizat pe colectivişti
de vară, totuşi, în raionul H a­ p entru a ieşi Ia ară tu ri. N u e d e
ţeg, acestea au ră m a s m ult în mirare deci că pe raza com unei
urm ă. Cu toate că în săptăm ina S ilv a ş s-a rea liza t n u m a i 8,4 la
care a trecut ,pe raion procen­ sută din pianul arăturilor. Şi
tul arăturilor a crescut cu circa faptul că tractoarele ce acţionea­
12 la su tă, a ju n g în d ta 52 la ză b a to zele sînt folosite în m ică
sută din suprafaţa planificată, m ăsură în tim pul nopţii la ară­
această realizare este mult sub turi, a co n trib u it la ră m în er ea
posibilităţile raionului. în urm ă. E ste suficient să a m in ­
tim cazul din oraşul H aţeg,
In unele com u ne ale raionului pentru a exem plifica acest ne­
H aţeg, cum sîn t: Pui, Bretea, ajuns. D upă cîte se ştie, în ora­
Strei şi D em suş, arăturile adînci şul H aţeg există o arie electrifi­
de vară sînt pe term inate. A- cată. D ar din neglijenţa S fatu ­
ceasta dovedeşte că din partea lui popular al oraşului, racorda­
organelor locale de partid, a rea m otorului electric de pe a-
sfaturilor popu lare şi c o n d u c e ­
rilor u nităţilor so cialiste, a e x is ­ rie la cu ren tu l ce trece prin a-
tat o preocupare perm anentă fa ­ propiere, nu s-a făcut din vre­
ţă de buna desfăşurare a tutu­ me, astfel că tractorul — pro­
ror lucrărilor a g rico le din c a m ­ prietatea S.M .T . — ad us la
pania de vară. H aţeg num ai pentru arături, a
Nu acelaşi interes a existat fost întreb uinţat în m od e x c lu siv
în să în alte com u ne, cum sînt la treieriş.
Silvaş, Berthelot, Livadea, ora­ Tim pul fiind m ult înaintat,
şul H a ţe g etc. La S ilv a ş, din to ­ orice zi întîrziată în execu tarea
talul de 260 ha. p revăzute a îi arăturilor de vară ca u ze a ză pier­
arate, au fost arate doar 22 ha., deri în recolta anului viitor.
la B erthelot, num ai 95 ha. din D e aceea, o rg a n ele de partid şi
260 planificate, iar în oraşul H a­ ale sfaturilor populare din ra­
ţeg 63 ha. din 120. ionul H aţeg, împreună cu co n ­
U na din cau zele care fac ca ducerile gospodăriilor colective
în raionul H a ţeg arăturile de şi întovărăşirilor, sîn t o b lig a t e v
vară să fie întîrziate, este aceea să ia cele m ai u rgen te şi eficace
că în m ulte co m u n e terenurile m ăsuri pentru term inarea cît
nu au fost încă eliberate. Circa mai grabnică a arăturilor adînci
40 la sută din recolta de grîu de vară.
a raionului se mai găseşte pe GH. LUPAN
ya
N o i d o n a to ri d e s în g e
Zilele trecute, un num ăr de Ana G rigoraş din Baia de Criş.
35 de cetăţeni din raionul Brad Iuliana Onea, de la Atelierele
s-au prezentat voluntar la cen­ centrale Srişcior şi a lţii. Acesi
tru l de recoltare şi conservare a număr de noi donatori de sînge
sîngelui din Hunedoara, pentru este rezultatul m uncii Comite­
a deveni donatori de sînge. P rin ­ tu lu i raional Brad al Crucii roşii,
tre cei 35 de noi donatori, se pentru a pune la dispoziţia spi­
află tovarăşii Ion Sima, sala­ talelor sîngele necesar transfu­
ria t al cooperativei „M o ţu l“ , ziilor.
;oíga.*-:
Minerul Deva —
Minerul  nînoasa
3-1 (0-0)
de pe partea stingă, Husar înscrie
din apropiere. In cadrul meciurilor de verificare,
Minerul Deva a obţinui o nouă victorie
La reluare, gazdele cedează com­ in intilnirea susţinută cu echipa Mine­
plect. Echipa maghiară, posesoare a rul Aninoasa. Meciul a fost de un
unei bune tehnici individuale, pune la slab nivel tehnic, datorită jocului con­
grea încercare poarta apărată de Gram, fuz prestai de ambele echipe, in soe-
care s-a remarcat la cîteva faze. In cial in repriza l-a. Abia din min. 65,
min. 62 Csaki ridică scorul la 3-0, cină devenii au înscris primul gol, jo­
în urma unui şut tras prin surprin­ cul se mai înviorează lată cum s-au
dere. După alte două minute, scorul inscirs golurile:
este de 4—0. Spre sfîrşilul partidei,
eînd nimeni nu se mai aştepta, Cosmoc In min. 65, Belea primeşte mingea
reduce scorul la 4-1, prinlr-un şut de la Nistor şi înscrie din apropiere.
puternic de la circa 25 m. După alte cinci minute de joc, Ender-
te face o cursă pe extremă, depăşeşte
Jiul Petroşani a aliniat următoarea apărarea şi înscrie cel mai frumos gol
formaţie: CRÎSNIC (GRAM) - Ro- al partidei. In minutul 71, Nislor in-
moşan, TÎLVESGlt, Farcaş ii (Vasiu) scrie cu capul la o centrare a lui lin-
— GOSMOG, Grişan (Farcaş II) — dcrle. Unicul gol al minerilor din
Toth, Crăciun, Ciurdărcscu, Gabor Aninoasa este înscris în min. 89. De
(Ghibea) (Manea), Nerlea. remarcat că Minerul Aninoasa a avut
unele ocazii de gol insă au fosl raiale
In deschidere s-au întîlnit echipele de Furnea, din imediata apropiere a
care activează în campionatul regio­ porţii.
nal : Minerul Petrila — Minerul Vul­
can. întîlnirea a luat stîrşit cu sco­ S-au remarcat Stănilă, Grigorescu şi
rul de 3—0 îh favoarea minerilor din Belea de la Minerul Deva, Golgoţiu I
Vulcan. Au înscris Chiceanu (2) şi şi Furnea de la Aninoasa.
Cotroazâ.
GH. CIORANU
S. BĂLG1
corespondent I. S I M I O N
corespondenţi
Mefalul Crişcior —
Kapid Deva 3-2 (O-O)
zîndu-se mai mult pe contra­
atacuri periculoase. In plină do­ Cei circa 1.000 de spectatori pre-
minare a minerilor, fotbaliştii zenţi duminică pe stadionul din Gu-
din Timişoara reuşesc să redu­ rabarza au plecat mulţumiţi de jocul
că din handicap, iar apoi să e- spectaculos prestat de ambele formaţii,
galeze. locul s-a caracterizat printr-o mulţime
de ocazii ratate. Repriza l-a se ier-,
De menţionat că în min. 2, mină cu scor a lb : 0—0.
Plev (Minerul) a ratat o lovitu­
Repriza a Il-a începe în nota de do­
ră de la 11 m. minare a localnicilor care înscriu de
trei ori prin Boszitz (2) în min 47 şi
1. C I O R T E A 51, şi prin Marina II in min. 80. Oas­
corespondent peţii înscriu în min. 62 prin Matache
şi in min. 82 prin Vaida.
In acesi meci au fosl ratate două
lovituri de la 11 metri de către Mari­
na II şi Rusu.
S-au evidenţiat Oprea. Marina II şt
Boszilz de la Metalul, Olteanu, Oprea
şi Matache de la Rapid.
H. POPA
corespondent ţ