Page 81 - 1960-04
P. 81
\* .
PROLETARI DIN TOATE ŢARI LE, UNIŢI-VA !
Anul XII Nr. 1659 Duminică 24 aprilie 1969 4 pagini 20 bani Brigada de
!mineri condu
întrecerii socialiste - FurnaSiştn raportează să Ide comu
nistul J.îihai
nn puternic avânt î Colectivul secţiei a II-a-fur tura vîntului insuflat în furnale, Huda, de la
nale a Combinatului siderurgic respectînd reţeta de dozare a sectorul VII
Oamenii muncii din patria noastră torilor, inginerilor şi tehnicienilor din din Hunedoara, depune eforturi şarjelor, colectivul secţiei a Il-a investiţii, mina
se pregătesc cu însufleţire să întîm- regiunea Hunedoara. Analizînd cu spi susfinute pentru a da viată an furnale de Ia Combinatul siderur Lupeni, lucrind
pine cel de-a) IlI-Iea Congres al Par rit de răspundere posibilităţile existen gajamentelor luate în cinstea ce la galeria trans
tidului Muncitoresc Romîn. Gîndurile te Ia fiecare Ioc de muncă, pe baza lui de-al lli-lea Congres al par gic Hunedoara a reuşit să reali versală, puţul
şi eforturile întregului popor muncitor numeroaselor propuneri făcute din par tidului. nr. 8 şi-a de
sînt concentrate în aceste zile spre tea oamenilor muncii, colectivul Com zeze în perioada scursă de ia păşit planul pe
găsirea de noi căi şl posibilităţi de binatului siderurgic Hunedoara s-a an Intensificând. întrecerea socia luna (martie
a obţine — în cinstea acestui eveni gajat să realizeze pînă la sfîrşitul â- listă în vederea reducerii pre începutul acestei luni, o econo a.c. cu 41 la
nului 30 milioane lei economii la pre ţului de cost, ridicînd tempera sută.
ment de mare însemnătate în viaţa ţul de cost şi să dea peste plan 17.000 mie Ia preful de cost operativ IN CLIŞEU:
partidului şi a statului — succese cît tone cocs, 30.000 tone fontă, 104.000 Un schimb din
mai însemnate în dezvoltarea econo tone lam inate; coleotivul întreprinde în valoare de cea. 900.000 lei. brigada lui M.
miei naţionale. rii de construcţ i siderurgice din Hu Huda Înainte
nedoara s-a angajat să realizeze eco de intrarea în
Traducînd în viaţă sarcinile trasate nomii la preţul de cost de 6,5 milioa mină.
de cel de-al i 1-lea Congres al parti ne lei; muncitorii Atelierelor C.F.R.
dului, poporul nostru a obţinut suc Simerla — 600.000 l e i ; minerii din ©
cese remarcabile în construirea socia Lupeni — 1.300.000 le i; cei din Ani-
lismului. Pe harta patriei au apărut noasa :— 1.400.000 Iei; petrilenii — 793.000 lei economii pesie angajameni
coloşi ai industriei siderurgice, puter .1 0 0 0 . 0 0 0 l e i ; colectivul întreprinderii
nice centrale electrice, mari întreprin forestiere Sebeş — 2.000.000 le! ctc. Ieri dimineaţă, fov. Nicolae Roşu, materiale, niicşorînd rebuturile şi mă jW S /\ *>'N/V/V'S/V/VNyN/N W w V W W W W A/*.I
deri constructoare de maşini, uriaşe Sute de mii şi milioane de lei s-au secretarul comitetului de partid de la rind productivitatea muncii, colectivul
combinate chimice. Să privim, nu mai angajat să economisească la preţul de U. M. Gugir, ne-a comunicat telefo nostru a obţinut succese importante Pentru furn&lişH nomică a metodei ăe exploa exploatările forestiere din
departe, ci la realizările care au prins cost muncitorii din numeroase alte în nic următoarele: în realizarea de economii la preţul tare aplicată la stratul 13 A- Hunedoara, Dobra şi Baia de
viaţă sub ochii noştri. Uriaşul com treprinderi din regiune. Oamenii mun de cost. Calculele efectuate arată Minerii din Ghelar luptă ninoasa“, „Cercetări geolo- Criş.
binat siderurgic din Hunedoara, cu cii din întreprinderile regiunii noastre Colectivul de muncitori, ingineri că s-au realizat în total 1.663.000 cu multă însufleţire pentru
noile baterii de producere a" cocsului s-au angajat să intensifice munca pen şi tehnicieni al uzinei noastre, s-a an lei economii la preţul de cost, adică a da nilaţă angajamentelor gico-t.eh.nice la mina Pelri-
şi noile furnale, oţelăriî, laminoare: tru a da produse de bună calitate, gajat să realizeze în acest an 4,5 mi cu 793.000 lei peste angajamentul luate în cinstea celui de-al
pentru economisirea materiilor prime lioane lei economii la preţul de cost luat în cinstea zilei de 1 Mai. Suc lli-lea Congres al P.M.R. De la“, „Accelerometrul electro La D e v a — i h m i n a f
puternica termocentrală electrică de la şi materialelor, pentru creşterea pro cesul obţinut constituie pentru colec la data apariţiei chemării ce
Paroşeni: numeroase mine noi sau ductivităţii muncii, pentru îndeplinirea al producţiei din care 870.000 iei tivul nostru un nou imbold în lupta lor 19 întreprinderi fruntaşe nic pentru măsurarea acce f lu o r escent
readuse la viaţă; noile oraşe munci planului de producţie în mod ritmic pentru realizarea de cît mai multe şi pînă ieri dimineaţă, ei au leraţiilor la instalaţiile ăe
toreşti de la Hunedoara şi Uricani sînt la toţi indicii, pentru darea în folo pînă la 1 Mai. Sporindu-şi eforturile economii în producţie. extras peste paremile de pompaj ăe aăîncime“ etc. Ieri dimineaţă, in Piaţa U-
înfăptuiri care umple de satisfacţie şi sinţă la termen sau înainte de ter plan 524 tone minereuri ăe nirii din Deva au început lu
de mîndrie inima fiecărui om cinstit. men a noilor obiective industriale şi în întrecerea socialistă» reducînd con- fier. De la începutul lumi can Astăzi, după dezbaterea ul crările de introducere a ilu
Toate acestea s-au înălţat în anii care a construcţiilor social-culturale. sumurile specifice de materii prime şi titatea extrasă peste plan se timelor referate, are loc şe-~ minatului fluorescent. Lu-<
au trecut de la acest Istoric congres, ridică la 1.780 tone, iar cea dinţa festivă de încheiere a crările sînt executate in ma
pe baza directivelor sale. In aceste In G. A. S. muncitorii, inginerii şi Au redos preful de cost livrată furnaliştilor hunedo- lucrărilor.
impunătoare construcţii se reflectă a- tehnicienii se frămîntă în aceste zile reni la 4.541 tone. La aceste
vîntul întregii ţări, drumul glorios par pentru a răspunde chemării la între Colectivul de muncitori, teh urmare, în lunile februarie şi succese a contribuit şi schim Tractoriştii re parte prin muncă volun
curs de poporul nostru sub conduce cere în cinstea celui de-al 111-lea Con nicieni şi ingineri din cadrul martie, preţul de cost a fost re bul de onoare organizat în tară ăe către muncitorii u-
rea încercată a partidului pe calea gres al partidului prin agajamente I.A.R.T. Sebeş a desfăşurat, sub dus sub cifrele de plan, iar pier ziua de 21 aprilie, zi în care
construcţiei socialiste.”" mobilizatoare care să ducă la depăşi derile din prima lună a anului s-a extras cu 850 tone mai de Sa S . M . T . A l b a Iulia zinei electrice din localita
rea producţiei planificate de grîu, po îndrumarea organizaţiei de par au fost recuperate. Colectivul mult minereu decit era pla te. In cursul zilei ăe ieri au
Făcînd bilanţul succeselor obţinute rumb boabe, porumb siloz, lapte, car tid, o muncă susţinută în ve I.A.R.T. Sebeş a încheiat primul nificat.
pînă acum, Congresul al lli-lea a! ne şi alte produse vegetale şi animale, derea reducerii preţului de cost. trimestru cu o economie la pre Tractoriştii de la S.M.T. Al fost montaţi primii stîlpi din
partidului va pune temelie unor rea să livreze statului peste plan cantităţi In luna ianuarie, acest indice ţul de cost în valoare de peste Conferinţă ştiinţifică metal.
lizări şi mai măreţe în viitor. El va însemnate de produse alimentare, să de bază al activităţii Întreprinde 200.000 lei. In prezent, aici se ba Iulia au muncit cu mul
dezbate planul de dezvoltare economică reducă preţui de cost al produselor şi rii a fost depăşit cu '0,23 lei pe desfăşoară întrecerea" pentru a .La Institutul de mine „Gh. tă însufleţire la executarea Angajamentul muncitorilor
pe 6 ani (1960—1965) şi schiţa de dez să depăşească beneficiile planificate tona-km. Analizînd'acest lucru, întîmpina cel de-al Ol-lea Con Gheorghiu-Dej“ din Petro arăturilor, şi însămînţârilorde ăe la uzina electrică este ca
iar în S.M.T. să asigure depăşirea vo colectivul de conducere a luat o gres al P.M.R. cu rezultate şi şani au început ieri lucrări
voltare în perspectivă a economiei ţă lumului de lucrări planificate, să re seamă de măsuri tehnico-orga- mai valoroase în acţiunea de re le celei de a treia conferin primăvară, pe ogoarele gos lămpile fluorescente să lumi
rii pînă în anul 1975. ducă preţul de cost şi să îmbunătă nizatorice, un accent deosebit ducere a preţului de. cost. ţe ştiinţifice, studenţeşti pe podăriilor agricole colective şi neze Piaţa Unirii din Deva
ţească calitatea lucrărilor, să realizeze nunîndu-se pe reducerea consu ţară, la care participă sec
Patria noastă se află în faţa unei economii cît mai mari ia cheltuielile murilor specifice şi gospodări PARTEN1E VOINA ţiile mine, petrol, gaze şi- întovărăşirilor din raionul Al înainte de I Mai.
noi etape măreţe, în dezvoltarea sa do producţie. rea cu grijă a fondurilor. Drept geologie din cadrul Institu
istorică. Partidul pune ca sarcină fun . corespondent tului de mine Petroşani şi In ba. Folosind întreaga capaci
damentală terminarea în linii mari în întrecerea socialistă a devenit o lar stitutului de Petrol, Gaze şi tate ăe lucru a tractoarelor Sesiunea S f a t u l u i p o p u l a r
următorii 6 ani a construirii socialis gă mişcare de masă, un mijloc im Geologie din Bucureşti.
mului şi trecerea într-o etapă nouă portant de mobilizare a oamenilor şi maşinilor agricole, harni al oraşului Deva
— etapa desăvîrşirli construcţiei so muncii la lupta pentru construirea so In cadrul conferinţei au fost cii tractorişti ăe la S.M.T.
cialiste. cialismului. Puternicul avînt pe care Economii prin îmbunătăţirea prezentate şi dezbătute o
l-a luat întrecerea oglindeşte creşte calităţii cărbunelui seamă de referate ştiinţifice, Alba Iulia au raportat In Deputaţii din oraşul Deva
Succesele obţinute pînă acum, ca şi rea conştiinţei maselor largi populare, printre care : „Dezvoltarea in cursul zilei ăe ieri realiza s-au întrunit ieri in cea ăe-a
noile sarcini puse de partid, însufle patriotismul fierbinte al oamenilor PETROŞANI (de la trimisul in această perioadă cu 1,8 şi, dustriei petrolifere în ţara rea în proporţie de' 102 la XI-a sesiune ordinară.
ţesc pe toţi cei ce muncesc, le spo muncii, dorinţa lor arzătoare de a nostru). — Au trecut doar 10 respectiv, 1,2 la sută. In acest noastră în anii puterii popu sută a planului de hantri din
resc elanul şi forţa de muncă pentru construi cu un ceas mai devreme so zile de cînd cele 19 întreprin fel, cele două exploatări au reu lare“, „Analiza tehnico-eco- campania agricolă ds primă Cu acest prilej s-au anali
înfăptuirea politicii neabătute a parti deri fruntaşe au lansat chema şit să obţină bonificaţii de vară. zat măsurile luate de I.G.O.
dului de construire a socialismului. cialismul în patria noastră scumpă. rea la întrecerea socialistă în 53.000 şi respectiv 61.000 iei.
cinstea Congresului al lli-lea in vederea gospodăririi ora
O puternică manifestare a acestei In întrecerea socialistă ce se desfă al P.M.R. către toate colective Comparativ cu lunile prece
însufleţiri, a dragostei cu care oame le de muncitori, maiştri, tehni dente, minerii din Vulcan au Atelier mobil şului. Pe marginea planului
nii muncii înconjoară partidul, a ho- şoară în întreprinderile regiunii noas cieni şi ingineri din ţară. obţinut în această perioadă suc de reparaţii de măsuri s-au purtat discu
tărîrii lor de a întîmpina Congresul tre, s-au remarcat oameni minunaţi cese deosebite în lupta pentru ţii. Deputaţii s-au angajat să
partidului cu noi succese în construc Minerii de la exploatările mi îmbunătăţirea calităţii cărbune
ţia socialistă şi ’de a traduce în viaţă cum sînt eroii muncii socialiste Şte niere din Valea Jiului au obţi lui. De la lansarea chemării şi In cursul zilei de ieri a so depună toate eforturile pen <V
hotărîrile sale, o constituie entuziaste nut în această perioadă succese pînă în prezent, calitatea căr sit pe adresa întreprinderii tru a mobiliza cetăţenii la ac
le mitinguri şi adunări care au loc fan Tripşa şi" luliu Haidu, minerii de seamă în reducerea preţului bunelui a fost îmbunătăţită cu regionale de economie fores ţiunile gospodăreşti, pentru ca
în aceste zile în întreaga ţară cu pri tieră Hunedoara-Deva un nou la 1 Mai oraşul să fie mai
lejul cărora muncitorii, inginerii şl Aurel Cristea şi Andrei Nagy, oţelarii de cost. La majoritatea exploa 0,5 la sută, fapt care a făcut atelier mobil de reparaţii me frumos.
tehnicienii din toate întreprinderile, Alexandru Nojogan şl Vaier Lăbuneţ, canice. Atelierul va deservi
din G.A.S. şi S.M.T. îşi stabilesc an constructorii Andrei Weber şi Petru tărilor miniere au realizat în ca exploatarea să primească bo
gajamentele în întrecerea socialistă în semnate economii prin îmbună / V V V W W W -*
cinstea celui de-al II1-lea Congres al Găvan şi mulţi alţii ale căror nume nificaţii în valoare de 17.000 lei.
partidului. tăţirea calităţii cărbunelui ex Luifa il Radui-atrecuti
au făcut ocolul regiunii şi al ţârii tras şi reducerea consumurilor La mina Lupeni, colectivele
îndeplinirea planului la toţi întregi. Astfel de oameni care prin M aistrul principal Gheorghe Faţa lui Radu se însenină ei să stea pasivi cină tovară
indicii, îndeplinirea şi depăşirea specifice de materiale. De pildă, sectoarelor I A, I B, III, IV A, Banu Radu, deşi avea con deodată. şii lor se află în impas.
sarcinii de reducerea preţului de (Continuare In pag. 3-a) la mina Petrila calitatea căr vingerea că prin formarea ce
cost şi a cheltuielilor de circu bunelui s-a îmbunătăţit cu 4,2 IV B şi V sud, au realizat e- lor trei partide din una sin — Ai picat cum nu se putea Unii dintre tineri se cam co
laţie si îmbunătăţirea continuă m m m im Ia sută faţă de luna martie şi gură, cea condusă de Alexan mat bine. Ia loc... Vezi, stan- deau. Cei mai arţăgoşi erau
a calităţii — iată obiectivele prin cu 0,8 la sută fată de planifi conomii de material lemnos în dru Stanciu, se făcuse un lu ciule, tu cu partida ta faci Dumitru Hegheduş şi Ioan Bu-
W mmm cru bun, nu era mulţumit. E treabă bună, chiar foarte bu deic.
cipale ale acestei importante întreceri cat. Prin aceasta, minerii de valoare de peste 10.000 lei. drept că stanciu era un mun nă. Nicodim însă râmîne mereu
socialiste. aici au primit bonificaţii în va Minerii Văii Jiului luptă cu citor harnic şi priceput, că cei in urmă. Nu te-ai gîndit... — Cum adică, noi să facem
loare de 32.000 lei. 34 ăe oameni care au lucrat lucrul lor ?
Manifestîndu-şi hotărîrea de a do- multă însufleţire pentru ă rea în ianuarie şi februarie sub — Ştiu unde vrei să ajungi
bîndi noi succese pe calea construcţiei La exploatările miniere Ani- — Nu-i vorba de ei, v-am
socialiste şi a ridicării nivelului de noasa şi Lonea, conţinutul de liza cît mai multe economii la conduăerea lui şi-au depăşit ‘. A A A A A A A A J spus doar... E în joc prestigiul
trai, colectivele celor 19 întreprinderi planul, dar oricum ar fi fost nostru al tuturor, planul sec
industriale care au chemat Ia întrecere cenuşă planificat a fost redus preţul de cost, în vederea întâm el, îi venea totuşi greu să-i ţiei...
colectivele tuturor întreprinderilor din supravegheze pe toţi. De aceea
ţară s-au angajat ca în cinstea celui — — .ftsac ~ ..............._= = = pinării celui de-al III-lea Con a propus conducerii secţiei să După vreo zece minute, ju
de-al lli-lea Congres al P.M.R. să în formeze trei partide avînd ca mătate din oamenii lui Stanciu
deplinească planul de stat pe anul gres al Partidului Muncitoresc şefi pe Alexandru Stanciu, Ni- începuseră demontarea celor 7
1960 la toţi indicii, să-şi îndrepte c- coăim Radu şi Mircea Pe- vagoane la care urma să lu
forturile pentru îndeplinirea şi depăşi Romîn cu rezultate cît mai fru trescu. creze partida lui Nicodim Ra
rea sarcinii de reducerea preţului de moase. du. Munceau cu însufleţire,
cost şi a cheltuielilor de circulaţie, cu De la această schimbare tre înainte de ora 4 totul a fost
îmbunătăţirea" continuă a calităţii pro cuseră cîteva zile. Se apro ,,ln jurul tău să nu demontat. Cei care au ajuns
duselor prin: reducerea consumului pia sfîrşitul decadei şi situa primii la capătul liniei au fost
specific de materii prime, materiale, ţia era cît se poate de gravă. rămînă nimeni în Dumitru Hegheduş şi ioan
combustibil si energie, creşterea indi Una din cele trei partide, cea u r m ^a !j11 Budeic.
cilor de utilizare a agregatelor, ma condusă de Nicodim Radu ră
şinilor şi utilajelor, folosirea econo măsese mult în urmă. Nici mă rVVVVs/v > • v v v v w v v , - ' v ¦¦ — EK! Le-am creat două
faze avans. Dacă-i mai ajutăm
car într-o zi nu-şi realizase — îl întrerupse acesta. M-am şi mîine şi poimîine cu sigu
gîndit. Pentru .asta am şi venit ranţă că ajung la plan — au
norma. Planul secţiei era ast aici. L-am urmărit cum lu spus ei bucuroşi de ispravă.
crează cu oamenii, cum îşi or
fel periclitat. ganizează munca şi nu-mi pla ir
ce deloc. I-am spus-o şi lui.
Banu simţea că-i plesnesc Era la sfîrşitul schimbului.
Dar nu văd nici o schimbare. In baracă, la spălător, ră
tîmplele. In minte i se învăl măseseră doar cei doi şefi de
Acuma-iprea greu să iasă 'sin partidă. După gesturi şi înfă
măşeau fel de fel ăe gînduri: ţişare Nicodim Radu se vedea
gur din impas. M-am gîndit că-i tare mintos. Avea fruntea
„Să pun problema in discuţia încreţită şi făcea mişcări
să-l ajut cu băieţii mei. brusce. Nu scotea nici un cu-
adunării generale a organiza — Cu ei ai vorbit ? vînt, doar din cînd în cînd, a-
runca priviri furioase spre A-
ţiei ăe bază ? (El este secre — Nu, dar sînt sigur că n-o lexandru Stanciu, care-şi vedea
tarul organizaţiei ăe bază). să fie împotrivă. GH. COMŞUTA
micoasă a capacităţilor de producţie, Să-l chemăm pe Nicodim în ? (Gontinuare în pag. 3-a)
mai buna organizare a procesului de faţa biroului ?... Sau...“ Uşa se P e la ora prînzului Alexan
dru Stanciu şi-a. strîns oa
producţie, darea în funcţiune înainte deschise brusc şi în prag apă menii din partidă intr-un colţ al
ru Stanciu. halei. Le-a spus tot ce-a dis
de termen a noilor obiective indus
cutat cu maistrul Gheorghe
triale, îngrijirea cu simţ gospodăresc Banu. Le-a spus de datoria
lor să pună umărul la înde
a mijioacelor de producţie şi respec
plinirea planului de producţie
tarea normelor de tehnica securităţii „Şcoala noastră dragă trebuie rsă fie o grădină cu flori“ — spun elevii Şcolii medii al secţiei, că e ruşine pentru
muncii.
imixte (maghiare din Deva.
Chemarea acestor întreprinderi a gă IN CLIŞEU: Un grup de pioniere din clasa a Vl-a B.amenajînă rondurile cu flori.
sit un puternic ecou în rîndul munci
