Page 76 - 1960-04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
mul
Amil XII Nr. 1658
Vom îndeplini cu cinste
anga jám entele
Oamenii muncii
din întreaga ţară SABIN BOTICIU
se pregătesc să directorul Trustului minier sporească producti­
întimpine cu noi
succese în muncă Deva
cel de-al IIMea
Congres al Partidului Muncitoresc înainte de termen, adică Ia 7 Noiem­
Romîn.
O expresie vie a modului în care coastă de Ia flotaţie Ia mină.
înţeleg oamenii muncii din patria
noastră să întîmpine Congresul al
III-Iea al partidului, o constituie che­
marea adresată de colectivele celor
19 întreprinderi fruntaşe către toţi
muncitorii, maiştri, tehnicienii şi ingi­ şi energie electrică, creşterea indici­
nerii din întreaga ţară pentru desfă­
şurarea iargă a întrecerii socialiste
în vederea obţinerii de produse de
calitate superioară, cu preţ de cost
cît mai scăzut.
Chemarea la întrecerea socialistă
lansată de cele 19 întreprinderi a fost
primita cu mult entuziasm de colec­
tivele întreprinderilor din regiunea
noastră.
Răspunzînd acestei chemări co­
lectivul Trustului minier Deva se
angajează ca în cinstea celui de-al
III-Iea Congres al Partidului Mun­
citoresc Romîn să îndeplinească şi să
depăşească planul de stat pe anul
1960 la foţi indicii, să dubleze eco­
nomiile la preţul de cost de Ia
300.000 Iei, angajament . iniţial, Ia
Colectivul 'de muncă 'de la laminorul 'de 650 mm. din
Hunedoara a realizat econom ii la preţul de cost în luna
martie In valoare de 528.000 lei.
In clişeu: Laminatorii fru ntaşi loan Popa, Vasile Fota,
Ioan Mina şi Eugen Oniga.
IN VALEA JIULUI
0 importantă descoperiră arheolog
Privirea călătorului care merge de
la Deva spre bazinul Văii Jiului,
urclnd spre Merişor, apoi coborind
spre Băniţa-Petroşani, este insistent
atrasă, In dreptul haltei Peştera
Bolii, de jorma conică, curioasă şi
stincoasă, izolată, a înălţimii dea­
lului Bolii, sau Piatra Cetăţii, cum
semnificativ, o numeşte populaţia
locală.
Sint citeva decenii, mai bine de un
veac chiar, de cînd oamenii — cerce­
tători şi amatori, deopotrivă — s-au
întrebat şi au căutat să lămurească
care este originea construcţiei în
piatră care se înălţa odinioară pe
această înălţime şi care a fost ros­
tul aşezării ei aici.
Răspunsurile au venit unul după
altul, variate şi contradictorii — o
întreagă literatură se formase în
căutarea unui răspuns asupra aces­
tor întrebări. Dar lucrurile au ră­
mas fără un răspuns valabil.
In planul de muncă pe acest an,
in cadrul cunoaşterii şi valorificării
bogăţiilor şi frumuseţilor regiunii
noastre şi a monumentelor sale de
cultură materială, Muzeul regional
centrat Deva şi-a fixat ca obiectiv
şi lămurirea, pe bază de cercetări
noi, a originii şi rostului construc­
ţiei sirăvechi de pe dealul Piatra
Cetăţii.
Reconsiderarea critică a biblio­
grafiei mai străvechi asupra acestui
Sîmbătă 23 apriîie 1960
600.000
sfîrşitul anului, să
vitatea muncii cu 4
la sută şi să ter­
mine cu 56 zile
brie 1960, străpungerea galeriei ~ de
Realizarea acestor angajamente va
fi asigurată prin îmbunătăţirea cali­
tăţii produselor miniere, reducerea
consumului de materiale (lemn de
mină, explozivi, reactivi), combustibili cademicienii Atanase Joja, lo r
lor de utilizare a instalaţiilor de pre­ gil Troîin, prim-secretar al G.®.
parare a minereurilor, mai buna or­
ganizare a procesului tehnologic.
Tot în acest scop, noile obiective
Industriale miniere vor fi date la
termeri în funcţiune, mijloacele de
producţie vor fi mai bine îngrijite,
accidentele de muncă şi de producţie
vor fi înlăturate, se va îmbunătăţi
factorul de putere la maşinile con­
sumatoare de energie electrică, iar
planul de extindere a normelor cu
motivare tehnică va fi depăşit.
Sîntem hotărîţi să ne îndeplinim
cu cinste angajamentele luate, con­
vinşi fiind că prin aceasta vom con­
tribui la ridicarea permanentă a ni­
velului de frai material şi cultural a)
poporului nostru.
-sussas«
06TAVIAN FLOSA
directorul Muzeului regional Deva
subiect, apoi continuarea cu insis­
tenţă a cercetărilor pe teren, in lu­
mina metodelor noi de sezisare a
lucrurilor şi avînd la bază larga
experienţă a marilor lucrări arheo­
logice de la cetăţile şi aşezările
dacice din munţii Orăştiei, au dus
la rezultatul valabil dorit. Spriji­
niţi pe o serioasă documentaţie ma­
terială, la care se adaugă poziţia
şi cadrul geografic al punctului
cercetat', constatăm că pe înălţimea
Piatra Cefăţii se ridica, acum două
mii de ani, o străveche fortificaţie
dacică, cuprinsă in perioada de
timp de la Burebista la Decebal,
secolul I î.e.n.-secolul 1 re.n.
Pe lingă fixarea în timp şi a ori­
ginii acestui monument, rezultatele
cercetării formează şi o valoroasă
contribuţie la lărgirea cercetărilor
întreprinse în ultimii zece ani la
complexul arheologic din munţii
Orăştiei, cu aşezarea principală de
la Grădiştea de Munte. Se cunoaşte
din aceste măreţe descoperiri că în
sprijinul şi apărarea vastei aşezări
de la Grădiştea de Munte, centrul
politic, administrativ şi religios al
Daciei libere au fost construite o
serie de fortificaţii avansate, cu
sesislm Brigada condu­
A 9 0 - A A N I V E R S A M A N A Ş T E R I I LUI V. I. L E N I N bună calitate.
Adunarea solemna din Capitali
La 22 aprilie, în sala Teatru­
lui de operă şi balet al R. P.
Romîne a avut loc adunarea so­
lemnă organizată de Comitetul
orăşenesc Bucureşti al P.M.R.
cu prilejul celei de-a 90-a ani­
lvleicrisălerLiiepnîainnă.nlaaşterii lui Vladimir stituţiile Capitalei, activişti ele
In prezidiu au luat loc tova­
răşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej,
Chivu Stoica, Gheorghe Â-
postol, Emil Bodnăraş, Petre
Borilă, Nicolae Ceauşescu. Ale­
xandru Drăghici, Alexandru Mo-
ghioroş, Dumitru Coliu, Leonte
Răutu, general de armată Leon-
tin Sălăjan, Ştefan Voitec, A,
A. Epişev, ambasadorul Uniunii
Sovietice la Bucureşti, Janos
Fazekaş, Floiian Dănălâche, a-
gu Iordan şi Mihai Beniuc, Vii»
al U.T.M., AI. Codescu, Erou al
Muncii Socialiste, Costache An-
toniu, artist al poporului, Du­
mitru Udrea, ajustor la uzinele
,,23 August“, Maria Lăzărescu,
maşiniste la îabrica de confec­
ţii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, şi
Atarin Bobe, cazangiu la uzinele
„Mao Ţze-dun“.
La adunarea solemnă au par­
ticipat membri ai G.G. al
Adunarea festivă din leva
Vineri după-amiază a avut
loc în sala cinematografului
„Filimon Strbu“ adunarea fes­
tivă organizată de către Co­
mitetul orăşenesc Deva al
P.M.R. cu prilejul celei de-a vişti de partid şi de stat şi
90-a aniversări a naşterii ma­ ai organizaţiilor de masă, re­
relui conducător şi învăţător al
proletariatului internaţional,
Vladimir llici Lenin.
In prezidiul adunării au
luat loc tovarăşii: PETRU
FURDUI, prim-secretar al Co­
mitetului regional Hunedoara
al P.M.R., DAVID LAZAR, AN­ 90-a aniversări a naşterii lui cu prilejul pre­
DREI CERVENCOVICI şi AU­ V. I. Lenin, a fost subliniată lucrării sarci­
REL BULGĂREA, secretari ai de puternice aplauze. Cei pre­ nilor de plan pe T960 a încolţit re nr. 4 are planificat să dea
Comitetului regional de par­
tid, DUMITRU DEJEU, mem­
bru al biroului Comitetului re­
gional de partid, preşedintele
Comitetului executiv al Sfatu­
lui popular regional, NAGY E-
TELCA, secretara Comitetului
regional de Cruce roşie, VI­
CHENTE BĂLAN, preşedintele
Consiliului sindical regional,
SABO CAROL, prim-secretar al
Comitetului regional U.T:M.,
FEDORANICI LADISLAU, prim-
secretar al Comitetului orăşe­
nesc Deva al P.'M.R., LA­
ZAR 'MAGDALENA, colectivis­
tă la G.A.C. „Petdfi Sandor“
şi ÍOAN ADAM, miner de la
scopul închiderii drumului, accesi­
bil pe cursul unor văi, spre Sar-
mizegetusa Grădişiei de Munte.
Astfel, cetatea de la Piatra Roşie,
asigura paza văii Boşorodului, ce­
tatea de la Cosleşti pe cea a Orăş­
tiei, cetatea de la Căpilna, accesul
dinspre Valea Sebeşului, iar cea
de la Tilişca dinspre Sibiul de
astăzi.
Dar acesi reduit sistem închegat
de apărare, fără precedent in is­
toria străveche a patriei noastre,
rămînea descoperii spre sud-est, pe
Valea Jiului şi a Streiului. Tocmai
acesta era rostul punctului dacic
fortificat de pe culmea dealului
Bolii sau Piatra C etăţii; apăra­
rea căii de pătrundere a unui ina­
mic oarecare (in primul rind îm­
potriva romanilor), din spre sud,
pe Jiu in sus, apoi spre Strei —
spre capitala Daciei de la actuala
Grădişte de Munte.
Nici un alt punct geografic nu
puiea rezolva mai bine această pro­
blemă a sistemului defensiv dacic,
ca înălţimea Piatra Cetăţii, prin
situaţia ei privilegiată, cu vederi
unice inire celelalte forlificaţii a-
mintite mai sus, la mari depărtări.
Această nouă descoperire este de
mare importanţă pentru isioria stră­
veche a bazinului Văii Jiului si a
întregii regiuni.
4 pagini 20 bani
P.M.R., ai guvernului şi Pre­
zidiului Marii Adunări Naţiona­
le, conducători ai organizaţiilor
obşteşti şi ai instituţiilor cen­
trate, reprezentanţi ai oamenilor
muncii din întreprinderile şi in­
partid, vechi militanţi ai miş­
cării muncitoreşti din ţara noa­
stră, oameni de ştiinţă şi cul­
tură, generali şi ofiţeri superiori
ai forţelor noastre armate.
Au luat parte şefii unor mi­
siuni diplomatice acreditaţi la
Bucureşti şi alţi membri ai cor­
pului diplomatic.
Adunarea solemnă a fost des­
chisă de tov. Florian Dănălâche,
membru al C.C. al P.M.R., prim-
secretar al Comitetului' orăşe­
nesc Bucureşti al P.M.R.
Expunerea consacrată celei
de-a' 90-a aniversări a naşterii
lui Vladimir llici Lenin a fost
făcută de tovarăşul Dumitru
Coliu, membru supleant al Bi­
roului Politic al G.G. al P.M.R.,
preşedintele Comisiei ePtrolului
de stat.
Expunerea' a fost subliniată în
repetate rînduri cu vii aplauze.
A fost prezentat apoi un con-
feert festiv.
, (Agerpres).
întreprinderea minieră Deva.
La adunarea festivă au luat
parte conducători ai întreprin­
derilor de stat şi economice,
ai instituţiilor regionale, acti­
prezentanţi ai oamenilor mun­
cii din întreprinderile şi insti­
tuţiilor oraşului.
Expunerea tov. PETRU FUR­
DUI, prim-secretar al Comi­
tetului regional Hunedoara al
P.M.R. consacrată celei ăe-a
zenţi au manifestat cu căldu­
ră pentru atotbiruitoarea învă­
ţătură marxist-leninistă, pen­
tru unitatea de nezdruncinat a
partidelor comuniste şi munci­
toreşti, pentru puternicul la­
găr al socialismului în frunte
cu U.R.S.S., pentru pace şt
prietenie între popoare.
In încheierea adunării festi­
ve, corul clubului C.S.H., co­
lectivul Teatrului de Stat „Va­
lea Jiului“ şi al Teatrului de
Stat de estradă Deva, au pre­
zentat un bogat program ar­
tistic care s-a bucurat de un
frumos rsucces.
SCURT PO PA S
m ORAŞUL DEVA
dimineaţă senină şl pură de
primăvară, ca un zîmbet de co­ decepţionat deloc, cl dimpotrivă —
pil. Mă reîntorc pentru un scurt po­
pas, după cîţiva ani de absenţă, în
oraşul Deva. Cu scrîşnet de frîne şi
zdrăngănit de tampoane, trenul se o-
preşte vestind pentru unii din noi sfîr­
şitul călătoriei.
Deva 1 Sînt nerăbdător să văd cum
arată astăzi oraşul, ce schimbări s-au
pemecut de cînd nu l-am văzut...
P ornesc spre locul unde ştiam că
exista un vechi hotel în care
am mai poposit şi-n alte dăţi. Merg
pe străzi pe care le-am parcurs cînd-
va .şi azi nu le mai recunosc. Sînt
bine întreţinute, au case noi. Pruden­
ţa mă obligă să încetinesc pasul şi să
întreb totuşi de hotel. Ştiu eu bine
unde este, dar... cu asemenea schim­
bări, poţi avea oricînd surprize.
— Vechiul hotel ? Nu mai există
de mult 1 Avem hotel nou, modern —
mă informează plin de bunăvoinţă un
cetăţean, în glasul căruia disting uşor
o notă de mîndrie legitimă.
Ii urmez indicaţiile şi după cîteva
minute mă aflu în faţa unui bloc im­
punător, şi totuşi graţios ca înfăţi­
şare. Hotel „Dacia"... Chiar privin-
dtt-I din exterior îmi dau seama că
bruma de regret ce o resimţeam după
vechiul hotel este o copilărie. La ce
bun regrete pentru biete vechituri ?
La parterul noului hotel s-a amena­
jat un „Bufet expres" bine dotat, a-
fături o frizerie modernă — într-un
cuvînt tocmai ceea ce îi este de tre­
buinţă unul călător.
să de comunistul
Andrei Ciuciu din
sectorul I B al
minei Lupeni exe­
cută lucrări de
înaintare. Lună de
lună ea îşi depă­
şeşte planul şi e-
xecută lucrări de
In clişeu : Cîţi-
va membri din
brigadă: Andrei
Ciuciu, Ioan Bur-
ghelea, Ioan Ti-
găreanu, Anostin
Kanradi, la ieşi-1
rea din mină.
j ¦/
l a 24 de blocuri — 1 bloc
INIŢIATIVA
CONSTRUCTORILOR construit din econom
HUNEDORENI
Consfătuirea organizată la Hunedoara de Consiliul
sindical regional şi ziarul „Drumul socialismului“
In întrecerea socialistă colectivul de muncă de la grupul Intrucît din luna martie şi pînă
nr. 4 de şantiere de construcţii de locuinţe din cadrul I.C.S. Hu­ iri decembrie mai rămîneau de
nedoara a pornit, la începutul a cestui an, o valoroasă iniţiativă : predat 570 apartamente, adică
să construiască din economiile r ealizate la cele 24 blocuri în aproximativ 24 blocuri cu cîte
construcţie, un bloc cu 24 apartamente. In acest scop, toa­ 24 apartamente fiecare, însem­
te echipele şi brigăzile de pe şantier şi-au luat angajamen­ na că iniţiativa e posibil de în­
te concrete privind economiile ce le vor realiza. făptuit datorită faptului că ma­
terialele ce se economisesc la
In scopul cunoaşterii mai profunde a iniţiativei şi a ex­ fiecare bloc echivalează cu un
tinderii ei pe toate şantierele din regiunea noastră, Consiliul apartament.
sindical regional şi ziarul „Drumul socialismului“, au orga­
nizat în ziua de 18 aprilie, la Hunedoara, un schimb de ex­ Studiul întocmit de colectivul
perienţă. La schimbul de exp erienţă au participat munci­ de descoperire a rezervelor in­
tori constructori fruntaşi, mai ştri, tehnicieni, ingineri şi con­ terne a scos în evidenţă faptul
tabili de pe şantierele de construcţii de locuinţe.
că principalele economii se pot
In cadrul schimbului de experienţă, tov. ing. Jean Za- realiza1 la capitolul materiale.
haria, şeful grupului nr. IV al I.C.S.H. a prezentat un re­ Astfel, înlocuirea duşumelelor
ferat în care, a arătat în ce co nstă iniţiativa constructorilor
de aici. Pe marginea referatului s-au purtat ample discuţii. oarbe de sub pardoselile de par­
chet cu un strat de 3—4 cm.
beton de rumeguş aduce o eco­
Iii ce constă Iniţiativa nomie antecafculată de circa
652 lei pe apartament; executa­
constructorilor hunedoreni ! rea zidurilor de 25 cm. grosime
cu înlocuitori de cărămidă, adu­
In consfătuirea Din referatul prezentat de lităţi de a rea­ ce economii/de circa 124 lei pe
de producţie ca­ tov ing. JEAN ZAHAR1A, liza la fiecare a- apartament. Pe de altă parte,
re a avut loc şeful grupului de şantiere nr. 4, partament 1.200 folosirea panourilor tip inven­
în luna ianuarie lei economii. tar demontabile la cofrajele
I. 6 . S. Hunedoara In acest an planşeelor de b’efon armat aduc
grupul de şantie­ economii de 284 lei pe apar-
ideea materializării economiilor
realizate în acest an, în con­ în folosinţă 700 apartamente. (Continuare in pag. 2-a)
struirea unui bloc cu 24 aparta­
mente. Sub îndrumarea organi­ -m -
zaţiei de partid, comitetul sin­
dical de secţie a format un co­ luate fertile pentru intensifioarea
lectiv de muncitori fruntaşi, teh­ însămînţării porumbuluiI
nicieni şi ingineri, stabilindu-i-
se ca sarcină studierea posibi­ Din situaţia operativă comu­ mînţării porumbului atinge doar
lităţilor şi descoperirea rezerve­ nicată secţiei agricole a Sfatu­ 51,85 la sută, este necesar să se
lor interne care să asigure rea­ lui popular regional, rezultă că mobilizeze toate forţele pentru
lizarea de cît mai multe econo­ în raioanele unde au fost folo­
mii. site toate forţele de muncă e- grăbirea însămînţării porumbu­
xistenie. s-au obţinut rezultate
Bazîndu-se'pe experienţa acu­ mulţumitoare la însămînţarea lui.
mulată în anii trecuţi şi pe une­
le soluţii tehnice noi, acest co­ porumbului. Astfel. în raioanele SITUAŢIA' ÎNSĂMÎNŢĂRII
lectiv a ajuns la concluzia că Hia şi Sebeş, s-au însămînţat PORUMBULUI LA 21 APRI­
în cadrul grupului există posibi- cu porumb 7.187 ha. şi respec­
tiv 9.347 ha. In raioanele Alba, LIE a.c. .<
Orăştie şi Haţeg, deşi timpul a
permis însămînţarea porumbtn ILIA 77,94%
Iui, totuşi, rezultatele obţinute
pînă în prezent sînt încă slabe.
In raionul Haţeg, de pildă, din
cele 6.266 ha. s-au însămînţat HUNEDOARA 69,28%
pînă în prezent doar 740 ha. De
SEBEŞ 65,91%
r
Am intrat la hotel — care nu m-a ALBA 51,63%
căci altfel, prins de entuziasm, cine asemenea, gospodăriile agricole BRAD 42,43%
ştie dacă nu mai purtam cu mine o de stat, cu toate că au mari ORAŞTIE 33,40%
bună bucată de vreme geamantanele. posibilităţi, nu au însămînţat HAŢEG 11,80%
cu porumb deoît 34,72 la sută
In sfîrşit, iată-mă liber pentru cî- din suprafaţa planificată.
teva o re! Q pornesc nerăbdător prin
oraş, pe care pur şi simplu îi stră­ Avînd în vedere faptul că pe
bat fără nici un plan, aşa la întîm- întreaga regiune proporţia însa-
plare. Am colindat multe străzi şi
mi-e greu să redau tot ceea ce am Cum foloseşte
văzut. Pe strada Gh. Bălan arn po­ unii timpul
posit mai mult în faţa a 3 blocuri normal de lu­
noi. Privindu-Ie, nu poţi să nu resimţi cru...
admiraţie faţă de mîinile harnice ale
constructorilor, care au ştiut să le dea nu
un aspect exterior plăcut. Gîndurile
mă poartă înapoi, Ia strada Filimon im
Sîrbu, aşa cum am cunoscut-o pe vre­
muri, plină de magherniţe, lipsită de 11
orice fel de aspect civilizat. O parcurg
acum. Din cînd în cînd, în mod in­
voluntar, consult tăbliţele de pe pe­
reţii caselor. Ea e s te ! Aceeaşi stradă 1
Şi totuşi, nu mai e ea. Locuinţe noi,
blocuri-garsonîeră, blocuri cu multe
apartamente pentru familişti. Pe stra­
da Mihail Emlnescu, acum asfaltată,
se lucrează de zor. Harnicii construc­
tori ridică două noi blocuri. Alături
e o clădire nouă pe care locatarii au
luat-o în folosinţă. Care devean nu-şi
aminteşte de pîrîul mizerabil care pe
V. ADRIAN
(Continuare în pag. 3-a)
i