Page 83 - 1960-04

Nr. 1659
Ancheta noastră : CUM CONSTRUIM
O metodă de m are
productivitate
In cadrul Din experienţa brigăzii
schimbului do
experienţă or­ complexe conduse de tov.
DAMIAN DÎRLEA
ganizat pe şan­
tierul noului oraş muncitoresc
Hunedoara, a avut loc şi o
demonstraţie practică legată
de organizarea şantierului şi a
metodelor de muncă folosite
de formaţiile de lucru. Printre
altele, participanţii la schim­
bul de experienţă au vizitat şi
Tocul de muncă al brigăzii
complexe de zidari condusă de
tov. Damian Dîrlea, care lu­
crează la construcţia blocu­
rilor nr. 113, 114, 115 şi 116
după metoda lucrului în lanţ.
Mai mulţi muncitori şi mai-
ştri de pe şantierele din re­
giune au solicitat să li se ex­
plice modul în care îşi organi­
zează munca brigada complexă
şi care este aportul ei la reali­
zarea de economii necesare
construirii blocului nr. 89.
„In brigada noastră — a
spus tov. Dîrlea — lucrează
26 de muncitori impărfit în
două echipe. in cele două e-
chipe lucrează 14 zidari califi­
caţi, din care doi au o califi­
care superioară. Munca celor
două echipe este organizată in
aşa fel incit să se asigure con­ vopsea (60 leg.) şi altele. Tot­
tinuitatea lucrului. De pildă, tn
timp ce o echipă a lucrat la
zidăria parterului blocului nr.
116. cealaltă echipă a lucrat
la zidăria etajului la blocul nr.
114. in acelaşi timp la blocul
nr. 115 'se lucra la montarea
cofragului şi armăturii iar la
blocul 113 la turnarea plan­
şeului. In felul acesta, cînd o
echipă de zidari termină lu­
crările de zidărie de la un bloc,
trece la altul. deoarece beto-
niştii sînt şi ei gata cu tur­
natul planşeului.
Pe scurt situaţia, lucrului in
lanţ se prezintă astfel: în
timp ce cele 2 echipe ale bri­
găzii complexe lucrează la zi-
'dărie la două blocuri, la cele­
lalte două blocuri se lucrează
la montarea cofrajului şi ar­
măturii, precum şl la turnarea
planşeului de beton. Acest lucru
este posibil şi datorită organi­
zării muncii după un grafic
minuţios întocmit pentru fie­
care bloc în parte şi. in care
este planificat volumul lucră­
rilor pe decade.
Important este şl faptul că
echipele îşi organizează în aşa
fel munca Incit unii muncitori
lucrează la zidurile exterioa­
re iar alţii la zidurile interioa­
re-despărţitoare şi la monta­
rea coşurilor.
Acest sistem ăe lucru după
metoda în lanţ asigură o pro­
ductivitate sporită. Astfel în
primele două decade ale lunii
aprilie noi am realizat un in­
dice ăe depăşire a normei la
lucrările de construcţie a
blocurilor nr. 113, 114, 115 şi
116 de 1.25. După un antecal-
cul noi vom depăşi volumul
lucrărilor de zidărie pe luna
aprilie faţă ăe prevederile
graficului cu circa 200 m.c.
In ce priveşte angajamentul
ăe a construi un bloc cu 24
apartamente din economiile
cronicâ teatrala j„Vicleniile lui Scapin" de M o liere vietică ; 15,20 Cîntece şi jocuri popu­
„Vicleniile lui Scapin“ de Mo­
liere, ca de altiel majoritatea
operelor marelui clasic al co­
mediei, biciuieşte tară cruţare
goliciunea de idei a aristocra­
ţiei şi burgheziei parvenite.
Eroul popular, înzestrat cu o
inteligenţă sclipitoare, Scapin,
omul simplu, în contrast cu re­
prezentanţii claselor avute, apa­
re ca o figură ingenioasă, pur-
tînd cu el calităţile specifice oa­ fratele său întru-comerţ, Ar-
menilor din popor : bunul simţ,
deşteptăciunea, dorinţa de a
glumi. El rezolvă cu uşurinţă
probleme pentru a căror dezle­
gare cavaleri de teapa lui Oc­
tave şi Léandre nu găsesc nici
un fel de soluţie. Prin isteţimea
sa îşi duce la îndeplinire pla­
nurile, folosindu-se de farse ca­
re nu pot fi înţelese de minţile
greoaie ale unor oameni de sea­
ma negustorilor Geronte şi Ar-
gante. Cu cît Scapin este mai
iscusit, mai vioi, cu atît mai
mult apare prostia, ridicolul ce­
lor ce sub oblăduirea blazoane­
lor şi titlurilor nobiliare duc o
viaţă stearpă, lipsită de sens.
Faptul că Octave se căsăto­
reşte cu Hyacinthe fără voia
tatălui său, Léandre se îndră­
gosteşte de Zerbinette fără a
putea spera la aprobarea tată­
lui său, inspiră celor doi cava­
leri teama de întoarcerea1*părin-
!wa»j?iE»BUKaaaaa^^
realizate peste tr-o înaltă răspundere faţă de sarci­
plan, acesta a
stîrnit interes neobosită pentru găsirea şl punerea
şi în rîndul
membrilor brigăzii complexă
pe care o conduc. Cu toţii am
studiat posibilităţile pe care
le aven de a realiza cit mai
m ulte. economii de materiale
la construcţia celor 4 blocuri
la care lucrăm în prezent.
Astfel cu sprijinul tehnicie­
nilor şi inginerilor grupului nr.
4 al I.C.S.H. am stabilit cu
putem realiza o economie de
11.000 bucăţi cărămidă la fie­
care bloc. Economia de cărămi­
dă o vom realiza în primul
rînd prin reducerea procentu­
lui de pierderi admisibile de la
4 la sută, cit este prevăzut în
deviz, la 1 la sută, precum şi
prin o manipulare îngrijită şi fo­
losirea tuturor cărămizilor spar­
te etc. De asemenea, prin doza­
rea conformă cu reţetele tehnice
şi evitarea totală a pierderilor
vom realiza la fiecare bloc o
economie de 8 tone ciment. E-
conomii importante vom face
şi la alte materiale ca fler be­
ton (0,9 tone pe bloc), cuie
(90 leg.), cherestea (12 m.c.),
odată ne-am angajat ca la
construcţia celor patru blocuri
să realizăm o economie de
27.000 lei la manoperă şi 1.500
lei la utilaje. Aceasta prin e-
vitarea unor operaţii de ma­
nipulare a materialelor şi rea­
lizarea unor indici de utiliza­
re a utilajelor superiori.
Brigada noastră şi-a luat
angajamentul ca la blocul nr.
89, ce se va construi din eco­
nomii, să execute prin muncă
patriotică lucrările de zidărie
de la etajul I. Noi am pornit
încă din prima zi să realizăm
angajamentul luat in întrece­
rea socialistă. Astfel, in fiecare
sîmbătă, de la orele 11 la 15,
lucrăm numai cu materialele
economisite“.
ţilor lor plecaţi să facă negoţ
împreună. Aflînd despre ţoale
acestea, Scapin este gata să-i
ajute pe cei doi cavaleri împo­
triva mîniei părinţilor lor şi pu­
ne la cale cîteva farse, care de
fapt constituie conflictul come­
diei. De-a lungul celor trei acte,
Scapin reuşeşte să-şi îndepli­
nească planurije, ba mai mult
chiar să stoarcă bani atît de la
avarul Geronte, cît şi de la con­
gante.
Din „familia“ lui Scapin, din
categoria oamenilor simpli, face
parte ?i Sylvestre, care sub
masca aparentei prostii îşi bate
joc de stăpînul său mărginit.
Punînd în stenă comedia
„Vicleniile lui Scapin“, regizo­
rul Marcel Şoma a depus efor­
turi pentru a-i imprima un ritm
viu, antrenant. Strădaniile au
fost răsplătite doar parţial, ne-
izbutindu-şe să se valorifice foa­
ie posibilităţile oferite de con­
tactul cu această spumoasă co­
medie.
interpretul lui Scapin (Gheor­
ghe Miclea), a oferit un joc
simplu, din care au răzbătut ac­
cente de înţelegere a persona­
jului, actorui dovedind că în a-
nuinite privinţe posedă însuşi­
rile scenice cerute lui Scapin.
Pe alocuri însă a fost mult prea
reţinut, forţat în rol. Din pă­
întrecerii socialiste— un puternic asini! QL&tt ii e.&m,Liíitaríi
(Urmare din pag. l-a )
exemplul lor înaintat însufleţesc pe
cel din jur se caracterizează prin-
nile de producţie, prîntr-o preocupare
in valoare a noi şi noi rezerve de e-
conomii şi de îmbunătăţire a calităţii
produselor.
in întrecerea socialistă au apărut
initiative valoroase care merită să fie
larg dezvoltate în marea întrecere ce
Se desfăşoară în cinstea Congresului
partidului. Din rîndurile sîderurgiştlj-
lor hunedoreni care luptă pentru mai
buna folosire a agregatelor, s-a năs­
cut anul trecut iniţiativa de a elabora
fiecare tonă de metal la un preţ de
cost mai redus; laminatoriştii au por­
nit anul trecut o largă mişcare pentru
a ridica cu cel puţin 1 0 la sută in­
dicii de utilizare a laminoarelor; a-
nui acesta laminatoriştii de la blu-
ming au luat iniţiativa de a spori in­
dicele de productivitate cu cet puţin
2 6 , i3 tone laminate pe oră, faţă do
indicele planificat al primului trimes­
tru ; muncitorii de la sec{ia l-a fur­
nale din C.S.H. au luat iniţiativa de
a da cel puţin 1 0 0 kg. fontă peste
plan pe fiecare m.c. volum util de furnal
şi zi calendaristică ; în rîndul minerilor ţească activitatea, să-şi întărească în
din Lupeni a apărut iniţiativa unor
fruntaşi de a trece Ia cele mal grele
locuri de muncă iar constructorii din
Hunedoara au luat iniţiativa ca odată
cu îmbunătăţirea continuă a calităţii
locuinţelor, să construiască la 24 a-
partamente, 1 apartament din econo­
mii.
Aceste iniţiative preţioase, angaja­
mentele pe care colectivele întreprin-
Lui Nicodim Radu i-a trecut
( Urmare din pag. l-a)
liniştit de treabă. Felul cum
a procedat acesta i se părea o
adevărată jignire. „Mă crede
incapabil — se gîndea el. Fi­
nă acum m-a tot pisat la cap
că nu-mi organizez bine mun­
ca... Că nu mă port bine cu
oamenii... Azi însă, le-a pus
vîrf... Asta-mi. mai lipsea: să
lucreze în locul meu!“... Ar
fi avut poftă să-i spună cîte-
va, aşa de la obraz, dar nu
ştia cum să înceapă. In cele
din urmă tot Stanciu a fost
acela care întrerupsese tă­
cerea :
\‘ y»"' '• •
In cadrul
schimbului de
experienţă or­
ganizat la Hu­
nedoara pe
şantierul de lo­
cuinţe, con­
structorii s-au
interesat de mo­
dul în care se
desfăşoară aici
munca.
Iată-l, in cli­
şeu pe tov. Va-
sile Sâcudat, de
la şantierul nr.
1 din Deva al
T.R.C.H. măsu-
rind grosimea
unui zid, îm­
preună cu tov.
ing. Vasile Co-
tleţ. de la
I.C.S.H.
cate atît regla cit şi interpretul merită Lucian Temelie, inter­ Feldmann; 16,30 Vorbeşte Moscova!;
n-au înţeles pe deplin că Sca­ pretul lui Sylvestre.
pin trebuia să ne facă să rî-
clem nu prin mişcări şi mimică
ci mai ales prin ridicolul în ca­
re reuşeşte să pună pe Argante
şi Geronte. Or, tocmai acestei
laturi nu i s-a acordat atenţia
cuvenită. Gheorghe Miclea, cu
calităţile ce le are, dovedind
mai multă vervă, acordînd a-
tenţie situaţiilor de farsă, ar ii
putut să se apropie mult mai
mult de rol.
¦ Ca o creaţie izbutită (poate
cea mai reuşită din __spectacol),
se impune cea realizată de Ioan
Mărgăritescu în rolul lui Ar­
gante, care prin jocul său firesc
a subliniat trăsăturile esenţiale
ale personajului. A interpretat
cu pondere, fără să recurgă la
mijloace ieftine. Pe o linie si­
milară, cu unele rezerve, s-a ţenii au prestat muncă volun­ ţenii Alexandru Buday, ioan
situat şi Dem. Golumbeanu, in­
terpretul lui Geronte.
Ilie Ştefan, în rolul lui Octav,
a corespuns în bună parte do­
vedind un simţ echilibrat al co- loarea calculată a acestor lu­ cetăţenii din circumscripţia
micităţii. A fost însă şters, lip­
sit de căldură în scenele unde
trebuiau să se reliefeze calită­
ţile unui interpret de amorez
molieresc. Alex. (Bodreanu, în tri, Irina Neacşu, Radu Bazil. muncă voluntară la spoirea
rolul lui Leandre a fost discret, ioan Cornea, Ioan Bugnaru şi
convingător, poate prea reţinui
pe alocuri.
© notă bună pentru jocul său. i De asemenea, în circum­
DRUMUL SOCIALISMULUI
derilor industriale le-au luat în între­
cerea socialistă în cinstea Congresu­
lui. arată seriozitatea şi răspunderea
cu care acţionează oamenii muncii din
regiunea noastră pentru realizarea
principalelor sarcini economice.
Sarcina principală care stă în pre­
zent în faţa organizaţiilor de partid
din întreprinderi, G.A.S. şi S.AÎ.T. este cerea socialistă. A neglija acest lu­
mobilizarea largă a colectivelor în mij­
locul cărora îşi desfăşoară activitatea
pentru îndeplinirea angajamentelor
luate. In fruntea luptei, oriunde s-ar
da această luptă — fn adîncul mine­
lor carbonifere, metalifere şi fieroase,
in întreprinderile siderurgice, metalur­
gice şi de transporturi, în industria
locală, în G.A.S. şi S.M.T. — trebuie
să fie comuniştii, oamenii Cei mal
înaintaţi, pătrunşi de devotamentul
neclintit faţă de cauza partidului. Co­
muniştii trebuie să insufle celor din
jur răspunderea pentru îndeplinirea
angajamentelor luate irt întrecere, să
iacă pe fiecare să considere ca o da­
torie de onoare participarea sa activă
si însufleţită la lupta pentru tradu­
cerea în viaţă a angajamentelor luate.
îndeplinirea angajamentelor obligă
organizaţiile de partid să-şi îmbunătă­
permanenţă rolul de conducător politic
In întreprinderea, secţia sau sectorul
In care îşi desfăşoară activitatea. Ele
trebuie să analizeze periodic cele mai
Importante aspecte ale procesului de
producţie, să pătrundă adînc în pro­
blemele economice ale întreprinderii,
să antreneze masa de muncitori la gă­
sirea de noi căi şi posibilităţi de creş­ ridicăm fot mai sus steagul întrecerii
tere a productivităţii muncii, de re­
ducere a preţului de cost' şi de îmbu­
nătăţire a calităţii produselor.
— Măi Nicoăime...
— Lasă-mă în pace!
— Te-ai înfuriat ca un co­
pil. Tu eşti comunist, la fel
ca mine, trebuie să înţelegi că
nu-i vorba ăe o mînărie a
mea. Nu-mi las eu lucrul nu­
mai de dragul ăe a face pa-,
radă. Pentru asta aşi fi putut
să-mi văd de treabă, să rea­
lizez depăşiri mari, în timp
ce tu ai fi rămas mereu in
urmă. Dar tu ştii că de rea­
lizările partidei tale depinde
planul întregii secţii...
—ştiu, dar ce pot să fac!?
— Uite ce poţi să faci. In
partida ta majoritatea oame­
nilor sînt tineri. Cu ei poţi fa­
ce lucruri mari. Ţi-’am spus
că aşa cum ai organizat lucrul
nu mi se pare cel mai bine.
Cină aceiaşi oameni demonte-
ză, verifică şi remontează se
pierde timp. Mai ales cînd tre­
buie să se lucreze ceva la pie­
se. Dacă nu vrei să schimbi
organizarea, treaba ta. Dar fe­
lul tău de a lucra cu oamenii
trebuie să-l schimbi neapărat.
Eşti o fire cam nervoasă... Cau­
tă să te stăpîneşti... Tinerii
ăacă-î bruschezl nu mai lu­
crează cu tragere de inimă. Ba
cite unul, mai arţăgos, lasă
ciocanul din mină şi nu mal
face nimic. Ţi s-a întîmplat.
doar...
Ascultîndu-l, Nicodlm Radu
s-a înmuiat. îşi dădea seama
că Stanciu are perfectă drep­
tate. A început cu el o discu­
ţie lungă, prietenească, pe te­
ma rolului de organizator şi
educator al şefului de partidă.
A învăţat multe lucruri.
Ambele interprete ale roluri­ buna R adio: „Italia în lumea post­
lor feminine, Stela Popescu
(Zerbinette) şi Ştefania Donea
(Hyacinthe), au corespuns.
V. PÜLESI
Se întrecc irc u m s c rip ţiile
In cinstea zilei de 1 Mal, cir­
cumscripţiile electorale din O-
răştie au pornit o întrecere în
vederea înfrumuseţării oraşu­
lui. Acum, în majoritatea cir­
cumscripţiilor din oraş se fac
lucrări de înfrumuseţare, gos­
podăreşti etc. Astfel in circum­
scripţia nr. 14 unde este depu­
tată tov. Ana Dobreanu, cetă­
tară la imprăştierea a peste
500 tone de pietriş şi la cură­
ţirea a 580 m l. de şanţ. Va­
crări se ridică la suma ăe
3.750 lei. in mod deosebit s-au
evidenţiat cetăţenii Ioan Pe­
mulţi alţii.
Pag.fr
Experienţa anului trecut a arătat
că unele conduceri de întreprinderi Vinovaţii se scuză de călători s-dti bucurai foarte rfiiilt.
Dar această bucurie a lor a fost de
cum sînt cele de la f. M. Barza, Pentru explotarea minieră Haneş scurtă durată. Odată cu descărcarea,
Trustul regional de construcţii, între­ s-au comandat, recepţionai şl adus acumulatoarelor, electrocarele au fost
prinderile de industrie locală şi altele, de către serviciul mecanic-şef al în­ părăsite. De mai bine de 4 luni, ele
nu acordă atenţia cuvenită creării de treprinderii miniere „Gheorghe Doja" nu mai sini folosite, pentru că acu­
condiţii ca muncitorii sâ-şi poată în­ Zlatna, două locomotive de mină. mulatorii n-au mai fost duşi la în­
deplini angajamentele luate în între­ cărcat. Staţia de încărcare se află
— Tovarăşi, le-au spus cei de la doar la cîteva sute de metri de gară,
cru, a nil crea muncitorilor condiţii serviciul mecanic-şef celor de la mi- insă tovarăşii din conducerea staţiei
spun Că n-au cu ce Ie transporta
luntrii a putea produce din plin, în­ nă, problema transportului in subte­ acolo Şi înapoi.
seamnă să frînezi elanul ldr, să în­ ran la voi a fost rezolvată!
greunezi îndeplinirea angajamentelor E oare aşa de greu de rezolvat
luate in întrecere. Iată de ce este ne­ Cînd locomotivele au fost aduse la această problemă?
cesar ca organizaţiile de partid să ve­ mină, s-a conslatat însă că au un e-
gheze ca pretutindeni conducerile ad­ cartameni şi un gabarit mai mare Omni care mi poate
ministrative să ia ceie mai corespun­ •fată de liniile şi galeria de transport. fi găsit
zătoare măsuri tehnicb-organizatorice Deci, locomotivele nu puteau fi fo­
pentru a se crea condiţii ca în fiecare losite, problema transportului nu era Tovarăşul Vasile Cristian de la ofi­
loc de muncă să se îndeplinească şl rezolvată. ciul P.T.T.R. Alba Iulia, se ocupă
să se depăşească angajamentele luate Aşa se face că de mai multe luni de încasarea banilor pentru abona­
în întrecere. îmbunătăţirea aprovizio­ aceste locomotive stau nefolosite. mente ta ziare şi reviste de la difuzării
nării brigăzilor şi echipelor cu mate­ Două locomolive pentru care s-au voluntari. Aceasta, bine înţeles atunci
riale şi sculele necesare, ridicarea nive­ plătit peste 300.900 tei. Se pune în­ cind se află la serviciu. Dar cum el
lului asistenţei tehnice, creşterea nive­ trebarea : Cine . sini vinovaţii ? e greu de găsit ta serviciu, dlfuzorii
lului de calificare tehnică a muncito­ voluntari sînt puşi într-o mare în­
Tovarăşii de ta serviciul mecanic- curcătură. Sînt purtaţi pe drumuri,
rilor şi tehnicienilor, răspîndirea ex­ şef s-au scăpat repede de răspundere şi de multe ori nu pot face abona­
perienţei înaintate — sînt sarcini deo­ arucind vina asupra întreprinderii mentele respective.
sebit de importante care trebuie să furnizoare. Dar oare furnizorul e vi­
stea în permanenţă în atenţia organi­ n o va t? N u! Vinovaţi sini tovarăşii Conducerea oficiului va mai tolera
zaţiilor de partid, conducerilor admi­ de la serviciul mecanicului şef care oare mult o asemenea situaţie ?
nistrative şi organizaţiilor sindicale. au comandat ,acesie locomotive şi
le-au recepţionat fără să cunoască j\/VV''v/\A Í*\/NV
îndeplinirea angajamentelor luate în ecartamentul liniei şi profilul gale­
întrecerea socialistă în cinstea celui riei de transport de la mina Haneş. Un protest
de-a! lH-!ea Cortgfes ol partidului tre­ Birocraţii de ta acest serviciu trebuie
buie să constituie o chestiune de onoa­ să fie traşi la răspundere cu ioată al lui Cicero
re pentru colectivul fiecărei întreprin­ tăria.
deri, pentru fiecare comunist şi u1 e- Dedicat unor stu­
mist, pentru fiecare om a! muncii. Să Acumulatorii mi se duc denţi de la I.M.P.
singuri Ja încărcat cu apucături cosmo­
so cia list, să întîmPinăm Congresul polite.
partidului cu realizări cit mai măreţe Cind la siaţia Simeria-călălori s-au
în toate domeniile de activitate! adus două electrocare, lucrătorii de Eu necinstea o detest
De-aia vin să fac protest...
la transportaiul coteţelor şi de la Fost-am cîndva om de stat,
Orator mult respectat,
vagoanele de bagaje ale trenurilor Uneori şi scriitor —
Cicero-mi spuneau^ în for...
C o n s f ă t u ir i cu Toţi mă respectau pe-afunci,
.De la moşi şi pîn’ la prunci...
Luna martie, cele trei par­ corespondenţii voluntari Dar de-acuma (ce ruşine!),
tide de la secţia ăe va­ si c itito rii ziarului Să... ies din mormînt îmi vine...
goane a atelierelor C.F.R. si- Nu mai pot să dorm pe lume
meria au încheiat-o cu planul ¦w G-am ajuns de-un trist renume...
îndeplinit şi depăşit. In prima Toţi fîngăii
decadă a lunii aprilie fiecare In zilele de 21, 22 şi 23 aprilie Şi lingăii.
partidă realizase peste 33 la a.c., la Căian, Simeria şi Orăştie, Chiulangiii,
sută din planul lunar. redacţia ziarului „Drumul socialis­ Moftangiii,
mului" a organizat consfătuiri cu co­ Toţi cosmopoliţii
L-am întîlnit deunăzi pe Ni- respondenţii voluntari şi cititorii zia­ Şi toţi aiuriţii,
coâim Radu. Mi-a vorbit cu rului. Mi-au împrumutai coafura —
multă însufleţire despre ajuto­ „Gicero“ purtînd tunsura...
rul tovărăşesc. in cadrul consfătuirilor s-au dez­ ...Treaba asta o detest
bătut probleme în legătură cil activi­ De-aia vreau să fac protest,
— Luna trecută ne-a ajutat tatea corespondenţilor voluntari şi a tnfierînd pe-aceia care
partida lui Stanciu. Cine ştie, colaboratorilor ziarului. Celor pre­ îmi calcă faima-n picioare
zenţi li s-a vorbit despre rolul im­ şi-mi creează-un prost renume
poate In viitor o fi nevoie să-i portant pe care-1 au corespondenţii Mînjindu-ini cinstitul nunre!
voluntari în editarea ziarului.
ajutăm noi. O vom face cu cea S. FENEŞANU
Participanţii ia consfătuiri, au fă­
mat mare plăcere. Ne vom aju­ cut cu acest prilej preţioase propu­ 25 şi 26 APRILIE 1960
neri pentru îmbunătăţirea activităţii
ta ca între tovarăşi, că aşa-i de viitor a ziarului. DEVA: N-a fost in zadar;
frumos. ALBA IULIA: Moulin Roufje;
Micuţa ; BRAD : Căsătoria Lo-
Om PBOBBAMUL SE rentz; HUNEDOARA: Melba;
HAŢEG: Intîlnire cu viaţa ;
¦TIsTim B' ILIA: Evadare din um bră;
ORĂŞTIE ; Oraşul liber; Stele­
le ; SEBEŞ: Burghezul gen­
tilom ; PETROŞANI: în zgo­
motul roţilor; Mireasa răpită;
Sabie şi z a r ; SIMERIA: Vră­
jitoarele din Salem ; LONEA :
25 APRILIE 1960 cameră de compozitori preclasici ; Cinematograful de altădată;
PROGRAMUL 1 : 6,10 Emisiunea 23.15 Concert de muzică uşoară. TEIUŞ : Abuz de încredere;
pentru sa te : Din activitatea unei bri­ ZLATNA: Fata cu urciorul;
găzi de mecanizatori specializată in 26 APRILIE 1960 APOLDU DE SUS: Escadrila
cultura irigată; 7,30 Muzică uşoară; Liliacul.
8.30 Suita I de balet „Tricornul“ de PROGRAMLlL 1 : 6,10 Emisiunea
De F a lia ; 9,30 Un tăciune şi-un căr­ pentru sa te : Sfatul agronomului :
bune : „Făt frumos cu părul de aur“: 7.15 Melodii populare romîneşti; 8,00
11,03 Din muzica uşoară a compozi­ Din presa de a stă zi; 10,45 Cîntece
torilor din ţări prietene; 12,40 Poe­ pentru 1 M a i; Î2,30 In faţa hărţii:
mul simfonic „Stenka Razin“ de „Togo“ ; 13,05 Concert de muzică
Glazunov ; 13,20 Muzică uşoară ; 14,C0 populară romînească ; 15,10 Din viaţa
Din comoara folclorului nostru ; 16,00 muzicală a oraşelor şi regiunilor pa­
Concert de muzică populară romî- triei; 16,15 Vorbeşte Moscova!; 18,00
nească ; 18,20 Carnet de reporter; Revista economică Radio ; 19,05 Lim­
19.30 Teatru la microfon: „Surorile ba noastră — vorbeşte acad. prof.
Boga“, scenariu radiofonic de Horia AI. Graur; 2p,30 Jurnalul satelor;
Lovinescu; 21,30 Melodii populare 21.30 „Sonata clarului de lună" —
romîneşti; 22,42 „Simfonia a IX-a poem de Iannis Ritsos — fragmente;
în re minor" de Beethoven. 22.30 Cîntece lirice; 22,58 Simfonia
I in re major de Gustav Mahier.
PROGRAMUL II: 14,07 Din cîn- PROGRAMUL' I I : 14,07 „Sîntem
tecele de luptă pentru libertate ale pentru pace“ — emisiune de cîntece so­
popoarelor: 14,30 Muzică uşoară so­ vietice ; 15,30 Muzică uşoară de Gelu PENTRU 24 ORE
Solomonescu şi Radu Şerban 5 16,45
Vreme schimbătoare cu cerul va­
lare romîneşti; 16,15 Suita nr. 2 de Să ne cunoaştem patria: „Valea Pra­ riabil mai mult noros în cursul
hovei" ; 18,35 Din repertoriul orches­ zilei. Vor mai cădea ploi loca­
opt cîntece şi dansuri de Ludovic trei „Doina Argeşului“ din P iteşti; le sub formă de averse. Temperatura
19.30 Opera “Kneazul Igor“ de Bo- în uşoară scădere; ziua între 1 0 şi
rodin; 23,15 Concert de noapte. 15 grade iar noaptea între 0 şi 5
grade. Vînt potrivit cu intensificări
17,50 In pas cu ştiinţa; 19,45 Tri­ BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; temporare din sectorul nord.
6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00;
17,00; 19,00; 20,00; 22,00; 23,52 PENTRU URMĂTOARELE
(programul I) 14,00; 16,00; 3 ZILE
belică“; 20,30 Program muzical pen­ 18,00; 23,00 (programul II).
tru fruntaşii în producţie din indus­ Vreme nestabilă cu cerul variabil şi
temperatura în uşoară scădere.
trie şi agricultură; 22,00 Muzică de
scripţia nr. 12 deputatul Tra­ 8WTREPRBWDEREA OE OOSPOOĂRIE ORĂŞENEASCA
tau Boldor a mobilizat 117 ce­
tăţeni care in cîteva zile au ' • 3 EBEŞ
prestat 468 ore muncă volun­
Sediul central str. Lenin 92, telefon 142
tară la aşternerea pietrişului
EXECUTA PENTRU ÎNTREPRINDERI
pe stradă, curăţirea noroiului Şi POPULAŢIE:
şi transportul acesteia la ram­ ® Construcţii şi reparaţii de construcţii
pa de gunoi a oraşului. Din a- % Zugrăveli, vopsitorie
ceastă circumscripţie s-au evi­ © instalaţii electrice interioare
denţiat în mod deosebit cetă­
Plata prin virament sau numerar.
Pentru salariaţi, reparaţiile de
co nstru cţii şi in s ta la ţiile e le c t r ic e se
Vulcu, Achim Oana şi alţii. e x ec u tă şi cu p l a t a în ra te .
Succese frumoase in aceas­
tă întrecere au obţinut şi
nr. 3 unde este deputată tov.
Elisabeta Ciser. Aici s-au efec­
tuat piuă în prezent 176 ore
faţadelor, repararea străzii etc.
ELENA IOAN
o corespondentă