Page 93 - 1960-02

Pag. 2
He vorbesc fruntaşi ai recoltelor bogata
Cura am obţinut 6.068 kg.
porumb ştiuleţi la hectar
'Anul trecu t a m o b ţin u i la d u -le p e cele d e la v îrf ş i
hectar o produ cţie de p o ­ cotor.
rum b m u lt m ai m are d ecit în
ceilalţi ani, d a to rită faptu lu i
că am a p lica t cu co n ştiin cio ­
zita te agrotehnica avan sată.
Iată cum am m uncit noi>
m em brii gospodăriei colecti­
ve „Petofi Şandor“ din D e­
va, pentru a obţine o produc­
ţie m are de porum b la hec­
tar.
D in experienţa n oastră de
cu ltivatori, ştim că obţinerea
unei producţii m ari de p o ­
rum b la h ectar e con diţion a­
tă de p regătirea terenului.
A vîn d în ved ere a cest lucru,
am început pregătirea tere­
nului destin at culturii porum ­
bului încă din vara anului
1958. D upă 3 — 4 zile d e la
recoltarea păioaselor am dez-
m iriştit terenul. In toam n ă
am efectuat arătura adîncă.
P in ă In p r im ă v a r ă , a r ă tu r a întreţinere a culturii, p reg ă ­
a m lă sa t-o în b ra zd ă crudă
pentru ca coam ele brazdelor
să reţin ă ză p a d a şi în acest
fel solul să acum uleze m ai
m u ltă apă. P rim ă va ra , cînd
tim pu l a perm is intrarea pe
teren şi coam ele brazdelor au
d even it cenuşii, am grăpat
a ră tu ra . P en tru d istru g e re a şa t. 'Anul a c e sta , p e lin g ă
cru stei form ată în urm a p lo i­
lor, m en ţin erea u m id ită ţii în
sol şi crearea unui bun pat
germ in ativ, am discuit tere­
nul şi l-am grăpat.
Cu cîteva zile înainte de
sem ănat, am efectuat din optim ă. D e asem enea, ne \
n o u o d is c u ir e lă a d în c im e a v o m p r e o c u p a s ă a s ig u r ă m ta <ţ
de sem ănat. în ain tea acesteia
am fe rtiliza t so lu l cu cîte
200 kg. superfosfat la hec­
tar.
In săm în ţatu t porum bului
l-am început la 20 aprilie.
A m în să m ln ţa t cu m a şin a de
tracţiu n e anim ală lă d ista n ­
ţa de 70 cm . Intre rlnduri.
Săm înfa p e care am însăm ln-
ţa t-o a fo st din soiul local,
de cea m ai bună calitate, o b ­
ţin u tă prin alegerea ştiu leţi-
lor săn ătoşi, bine d ezvo lta ţi şi
necorciţi. P entru însăm lnţat
am ales sem in ţele d e la m ij­
locul ştiu letelu i, îndepărtîn-
C re a |îl
pentru copii
Cercul literar care funcţionea­
ză în cadrul Gasei raionale de
cultură din Orăştie continuă să
‘atragă noi elemente valoroase.
Ultimă şedinţă a cercului a
fost destinată prezentării unor
creaţii originale pentru copii.
Au fost apreciate poeziile pre­
zentate de tov. înv. M. Bucur,
de la şcoala de 7 ani, Ioan Ber-
chez, muncitor la fabrica chimi­
că din Orăştie, Mania Diaoonu,
muncitoare la cooperativa,, Fili-
mon Sîrbu“ etc.
R. DANILA
corespondent
In cadrul întrecerii socialiste
care a fost organizată anul tre­
cut între gospodăriile colective
din regiunea Hunedoara, colec­
tiviştii din Gîlriîo au fost răs­
plătiţi cu un premiu în valoare
de 7.000 lei. De asemenea, doi
îngrijitori de animale au primit
premii în obiecte. Acest lucru
arată, chiar şi fără alte explica­
ţii, că la Cîlnic s-a muncit mai
bine decit în alte gospodării. Co­
lectiviştii au muncit cu însufle­
ţire pentru dezvoltarea gospo­
dăriei lor şi au pus un accent
mai mare pe ramurile anexe care
aduc importante venituri. Unele
rezultate bune s-au obţinut în
ceea ce priveşte creşterea anima­
lelor. Gospodăria colectivă are
astăzi 463 de o i ; de asemenea,
la fiecare o sută de hectare te­
ren agricol dispune de 30 bovi­
ne din care 13 vaci cu lapte. In
cursul anului trecut s-au reali­
zat producţii mari de lapte şi
s-au vîndut statului importante
cantităţi de produse animale.
Toate acestea sînt rodul muncii
depuse de colectivişti pentru dez­
voltarea sectorului zootehnic, ro­
dul aplicării unor metode bune
în creşterea animalelor. In ur­
ma îndrumărilor primite, colec­
tiviştii din Cîlnic au trecut cu
cîţiva ani în urmă, la selecţia
bovinelor avîndu-se în vedere
rasa animalelor şi producţia pe
care d dau, Seesfa' 3 fost. îft-
d m muh w m m w m m w Nr, 1610
Cu a c e le a ş i a g r e g a t e , m e ta l m a i m u lt şi mai b a n !
Asigurarea furnalelor eu aer calif-factor de seama
în obţinerea unei producţii sporite de fonti
Printre îactorii oare contribuie bruscă de temperatură de 40 furnalului este mai bun, iar şar­
in mare măsură la obţinerea u- pînă Ia 80 de grade. Aceasta jele se elaborează la timp.
nor indici înalţi în folosirea fur­ duce de multe ori la agăţări. Un Pentru a lua întotdeauna la
nalelor, se numără şi asigurarea asemenea caz mi s-a întîmplat timp cele mai judicioase măsuri
C înd plan tele au răsărit şl acestora cu aer cald la tempera­ şi mie, recent, la furnalul nr. 2 . în ce priveşte asigurarea furna­
şi-au form at trei frunze, am
a p lica t o grapă. A pdi, du pă tura, presiunea şi debitul nece­ Cauperistul Aron Craieron, a fă­ lului cu aer cald la parametri co­
circa o săptăm în ă, am efec­
tu at prim a prăşită. A m pră­ sar. cut trecerea de Ia cauperul nr. 1 respunzători, eu mă informez
şit cu p ră şito a rea în tre rîn-
du ri şi m anual pe rînd¦ fără Nerespect-area parametrilor ae­ la cauperul nr. 2 cu o variaţie precis asupra cantităţii şi calită­
a face. m u şu roi la cuib. O dată , rului cald insuflat în furnale, fie bruscă a temperaturii de la 480 ţii materialelor introduse în fie­
c u . această lucrare am şi ră­ din neglijenţa maiştrilor sau a la 520 grade. Dacă nu eram care şarjă şi urmăresc cu atenţie,
rit' porum bul la 60 cm . pe
rînd,- lă sîn d la fiecare cuib cauperiştilor, fie din nepriceperea destul de atenţi şi nu sezisam în permanenţă, aparatele de mă­
u n s in g u r 'fir. D u p ă 1 3 —1 6 : \ for, duce fa un mers anormal, Ia timp acest fapt, cu siguranţă sură şi control. Procedînd astfel,
zile, am aplicat praşila a Ia agăţări. că mersul furnalului ar fi avut am posibilitatea să evit deranja­
Il-a m ecanic între rlnduri şi
m anual pe rînd. Luna aceasta noi am avut de suferit. mentele ce se ivesc în mersul fur­
A tît lucrările de p re g ă tire a multe agăţări, mai cu seamă Avem la uzina „Victoria“ Că- nalelor din cauza unei aprovizio­
terenului cit şi lu crătile de Ia furnalul nr. 1. Ele au fost Ian cauperişti buni, pricepuţi ca nări necorespunzătoare cu aer
provocate de introducerea în fur Alexandru Pîrvuîeţ, Andrei Sza- cald (spun în mersul furnalelor,
tirea sem inţei şi însăm îniatul f-n /—>/—i î—‘/—-*r -v r~ ' i—« nai a minereului prăfos, uneori bo şi Augustin Suciu, care lu­ deoarece lucrez şi Ia furnalul nr.
în epoca o p tim ă , au făcut 1 şi la nr. 2, înlocuind pe mai­
ca porum bul să se d ezvo lte La secţia rlchtuit a fabricii de încălţăminte „Ardeleana" din Alba Liliiaa,'j de nerespectarea reţetei de încăr crează cu multă îndemânare. Ar ştrii care sînt în recuperare).
bine şi să dea o producţie care şi în special de aprovizio îi bine dacă aceştia ar împărtăşi
m edie de 6.068 kg. ştiu leţi : lucrează şi muncitoarea Ana Mărculeţ. Strădaniile sale în muncă se 1 narea defectuoasă cu aer cald şi celorlalţi din experienţa lor. Veghind ia asigurarea furnale­
la hectar. 1 lor cu aer cald conform cerinţe­
concretizează tunar prin depăşirea sarcinilor de plan cu 7—8 la sută, ”) Este adevărat că la uzina noa­ De multe ori trebuie să acţio­ lor, noi putem aduce o contribu­
P en tru a o b ţin e şi în acest stră capacitatea suîlantelor de năm, în mod diferit, de la o şar­ ţie preţioasă Ia obţinerea unor
an o producţie de porum b - dînd în acelaşi timp şi producţie de bună calitate. 1 care dispunem nu satisface în- jă la alta, asupra parametrilor indici înalţi de utilizare a agre­
to t a tît de m are sau chiar m ai IN CLIŞEU: Richtuitoarea Ana Mărculeţ la locul de muncă. trutotul cerinţele celor două fur­ gatelor.
m are, noi am p reg ă tit prin 1J nale, dar noi, maiştrii, avem da­ aerului cald: presiune, debit şi
arătu ră adîncă, cele p este toria să veghem ca aerul cald ILIE COŞTIUC
140 ha. care se vor însăm în- 7 să fie menţinut la o tempera­ temperatură. Cu cît noi, maiştrii, maistru furnalist la uzina
tură cît mai constantă. Acest
ta cu porum b şi le-am în gră­ c i t u J t—y u J u / v J u i 1—«f t—j t J u J t pe baza cunoaşterii perfecte a în­
Lectorat ştiinţific cărcăturii, executăm mai conşti­
Peste 2000 de oameni al miun- nicienilor de la Gombinatul si- lucru este pe deplin posibil. incios această operaţie, mersul „Victoria“ Calam
oid din regiunea Hunedoara frec­ derurglic Hunedoara, s-a organi­
ventează cursurile celor 17 uni­ zat pentru ei un lectorat ştiinţi­ Pericolul variaţiilor brusce în Fiecare minut este preţios
versităţi populare deschise la fic. In cadrul lectoratului, oa­ temperatura aerului cald, apare
oraşe şi în centre muncitoreşti. meni de ştiinţă din diferite cen­ mai mult la schimbarea caupere- Am discutat de multe ori cu peraţiile. Atunci cînd se formea­
Ei urmăresc cu interes lecţiile tre universitare din ţară fac în lor, lucru care se repetă din echipa despre felul în care tre­ ză şticul urmăresc cum se lu­
soiul local vom însăm lnţa şi care tratează probleme din do­ fiecare duminică expuneri despre două în două ore. Această ope­ buie să folosim cele 480 minute crează pentru ca acesta să res­
săm în ţă hibridă. menii variate — ştiinţă, tehni­ cele mai recente descoperiri în raţie o execută cauperiştii. Unii ale zilei de lucru, pentru a ajun­ pecte întocmai cerinţele. Apoi,
că, artă şi literatură. Cursanţii domeniul ştiinţei şi tehnicii. dintre ei, fie că nu lucrează cu ge la realizări cît mai bune în nu scap o clipă din vedere in­
N e vom orgatiiza munca găsesc de asemenea răspunsuri la grijă, fie că n-au destulă înde- producţie, la sporirea indicelui stalaţia de răcire, pentru a evita
In a şa fel, Incit, în să m în ţa - multe din problemele de muncă mînare, fac trecerea de (a un de utilizare. Rezultatul, este că opririle accidentale ce survin ade­
ce-i preocupă. Astfel, la universi­ cauper la altul cu o creştere acum toţi membrii echipei se pre­ seori la alte echipe din cauza
tu t să se efectu eze în epoca ţ tatea populară din Petroşani, un zintă pe platformă aproape cu urmărilor ce le are o răcire ne-
mare număr de lecţii este con­ ¦SSh cprespunzătoare.
sacrat unor aspecte ştiinţifice un sîert de oră înainte de înce­
din domeniul mineritului. perea lucrului şi nimeni nu plea­ Ţin sa arăt aici că de la por­
că pînă după terminarea schim­ nirea furnalului nr. 1 pînă în
Numeroşi fruntaşi furnalişti, bului. In timpul topirii şarjei nu prezent echipa noastră n-a ars
oţelari, laminatori din Hunedoa­ se întîmplă să vezi pe cineva că nici o gură de vînt.
hectar o den sitate m ai m a- < ra, însorişi la cursurile celor stă degeaba. Cine n-are de lucru
trei universităţi populare din lo­ Ia materiale, sau la maşina de în afară de aceasta eu urmă­
re de p la n te şi vom aplica ta < calitate, se străduiiesc să-şi păs­ resc îndeaproape mersul furna­
treze titlul de fruntaşi şi la în­ astupat, adună lăuturile (bucăţi lului şi variaţia temperaturii lui.
tim p to a te lu crările de în- < văţătură. de fontă solidificată), care mai Astfel pot să sezisez la timp ori­
înainte erau aruncate. De fapt, ce anomalie şi să evit producerea
treţinere. In acest fel sîn- ? La cererea inginerilor şi teh­ de aici a pornit şi iniţiativa unei fonte de proastă calitate.
noastră (în urma plenarei C.C.
tem siguri că anul acesta > Comunistul Mir- A poldu de Sus răEanţ, Andrenic Crişan, Maria al P.M.R. din ‘3—5 decembrie Trebuie să adaug că datorită
cea Petrescu con­ Todor, Petru Boldor şi Vasile 1959) de a da peste plan în fie­ acestui fapt, în luna ianuarie,
vom realiza o producţie şi S duce o brigadă de La faza intercomunală a festi­ Seiroiinciianu, au interpretat cei care lună, de fiecare om din e- echipa noastră nu a înregistrat
lăcătuşi ’ la secţia valului bienal de teatru „I. L. Ca- mai bine roiurile din piesa „O chipă, 100 kg. fontă solidă. nici o tonă de fontă declasată.
m ai m are de porum b. ) 11-a vagoane a Ate­ ragiMe“ oare s-a ţinut de cu- să fie nuntă mare“ de Lucia
lierelor C. F. R. Si- rînd în saila căddnukti cultural Demetrius. Ei s-au oaliflcat pen­ Deoarece pe jgheab rămîn de La noi în echipă fiecare minut
ZSOK LADISLAU L meria. Folosind din din Apoldu de Sus, au partici­ tru faza raională. multe ori fontă şi zgură, înain­ este preţios. Fiecare om este o-
pat echipe de teatru ramîne şi tea fiecărei descărcări îi facem cupat în permanenţă. Fie că lu­
preşedintele G.A.G. „Petofi Şandor" germane din comunele Apoldu I. BERGA o verificare atentă, îl curăţim, crează Ia formarea şticului, fie
de Sus, Dobîraa şi Miercurea. corespondent iar bucăţile de fontă şi zgură le la supravegherea unei instalaţii
din Deva dăm la reşarjare. Prin aceasta, sau Ia strîngerea {auturilor,
Spectacolui,- care s-a desfăşu­ B ăcia contribuim, pe de o parte la în­ scopul muncii pe care o depune
rat în două zile, s-a bucurat de lăturarea risipei iar pe de altă este acelaşi: obţinerea unei pro­
un frumos succes datorită serio­ Formaţiile de teatru ale că­ ducţii sporite de fontă de cea'
zităţii cu care s-a pregătit fie­ minelor culturale din Batiz, Tîm- parte Ia buna întreţinere ' a mai bună calitate.
care- artist amator. pa şi Băcia, s-au prezentat de
curînd la faza intercomunală
Primul loc în întrecere a fost care s-a ţinut în sala căminului
ocup’at de echipele rolnînă şi cultural din Băcia.
germană din Apoldu de Sus.
La acest concurs au fost .pre­
G. TAMAŞ zentate piesele de teatru „Paz­
corespondent nicul stelelor“, „Taiga“ şi „Cel
plin ceie 480 de mi­ din urmă“. jgheabului. IOAN STANILOIU
nute ale zilei de In ce mă priveşte, ca şef de prim-furnalist la furnalul nr. 1
muncă, el reuşeş­ S im eria Veche F. CIOARA
te să-şi depăşească corespondent echipă, eu supraveghez toate o- al Uzinei „Victori-a'-Călan
lună de lună norma înainte de a începe concursul,
în medie cu 20-21 sala căminului cultural din Si­ Artişti amatori de frunte
la sută. maria Veche era arhiplină. Aid
s-a-u întrecut pentru primul loc
echipele de teatru din Simeria La căm inul cultural din rica a reu şit să facă p rogrese S-a mtîmpîat acum
Veche, Sîntandrei şi Şeuleşti. In G alda de Jos, raionul A lba• m ari. patru arai
general, toate echipele s-au pre­ se desfăşoară o bogată şi fru­
zentat la un nivel corespunză­ ...In anul 1958, cînd avea
tor.
Artiştii amatori din Simeria m oasă a ctivita te cultural-ar- doar 16 ani, cineva de la Ori de cîte ori se făceau
Veche, printre care Viorica Dă- tistică . Ţ ăranii m u n citori vin căm in a in vitat-o şi pe V io­ rep etiţii la căm inul cu ltu ral>
la căm in seară de seară pen ­ rica în m ijlo cu l celo rla lţi ti­ Z aharia B eldean era de faţă.
tru a face re p e tiţii la cor, n eri să cîn te la cor. V io ri­ P riv e a in sa lă cîtva tim p , se
şi la brigada a rtistică de a- ca a p rim it cu bucurie in vi­ m ai zb en g u ia cu a lţi copii, apoi
g ita ţie, sau pentru a a sista taţia. Trebuia doar să-l con­ o zbughea acasă să nu cum va
la seri literare, recenzii, şe­ vingă pe tatăl ei s-o lase să-l certe părin ţii. In zilele
ză to ri. la căm in. de dum inică, atunci cînd se
F orm aţiile artistice au d e­ T atăl, nu prea a vru t ta prezentau program e artistice,
venit cunoscute şi îndrăgite început, în să cînd a văzu t că
cepului acţiunii pentru formarea gurat şi peste 13 tone siloz pen­ 1959 s-au obţinut în medie a- nu num ai de către ţăranii fa ta in sistă , i-a da t voie. B eld ea n se a şe za în banca
m uncitori din localitate ci şi
unui efectiv de bovine sănătos tru fiecare vacă furajată. Pe de proape 2.700 litri lapte de la fie­ de către cei din întregul ra­ D e atunci, V iorica face din faţă şi asculta pe cei de
ion şi chiar din regiune. A- parte din form aţia corală şi
şi productiv. In acelaşi timp s-a altă parte ei au primit de la fa­ care vacă* furajată. Una din va­ din alte form aţii artistice ca­ pe scenă, l-ar fi plăcut si
ceasta, d a to rită h o tă rîrii cu re a ctivea ză la căm in. E a
asigurat o bază furajeră cores­ bricile de zahăr 2 0 vagoane cile colectivei, spre exemplu, a care se pregătesc artiştii a- se p re g ă te şte cu sîrg'uihţă. lui să ciute dar nu avea cu­
De cîte ori apare pe scenă,
punzătoare şi s-a început hrăni- borhot de sfeclă. S-a con­ dat 5.100 litri lapte în anul 1959. m atori, do rin ţei tor de a p re­ in terpretează cu m ăiestrie ro­ rajul s-o spună.
lurile. Iar cînd se p rezin tă
rea animalelor în mod diferen­ statat că în perioada de iarnă > Pe de altă parte s-a depăşit zen ta spectacole plăcute şi un spectacol, părin ţii o pri­ ...Intr-o seară de toam n ă,
vesc cu satisfacţie. C etăţenii,
ţiat' La tineret bovin hrănirea cînd se dau vacilor furaje siloz planul de fătări şi s-au obţinut atractive. Trebuie m enţionat o consideră, pe bună dreptate cînd îm plin ise abia 16 an i,
m îndria satului.
se face în raport cu scopul creş­ şi borhot, producţia de lapte este viţei frumoşi. Viţelul „Bunic“ fa p tu l că la cel de-al V -lea num ai ce aude că bate cineva
Soliştii!.
terii, iar ia vacile cu lapte în aproape aceeaşi iar uneori chiar 104 a avut 55 kg. la naştere, concurs al form aţiilor a rtisti­ la u şă . T o ţi c&i d in c a s ă a u r ă ­
P este lot unde form aţia co­
raport cu producţia realizată. mai mare decît cea obişnuită în iar vaca „Mande“ 12 a fătat doi ce de am atori, corul din G al­ rală a căm inului cultural din m as surprinşi cînd au vă­
G alda de Jos s-a deplasat, zu t că învăţătoarea V iorica
Spre exemplu, vacile care dau timpul verii. vilei în greutate totală de 74 kg. d a d e Jos a a ju n s p în ă în fa ­ D om inic G liga, un bărbat de
25 de ani, n-a lip sit. E ste lo n a ş, ii v iz ite a z ă . P in ă la
între 10-15 litri lapte primesc Colectiv.iştiid din Cîlnlc au luat Unele rezultate s-au obţinut şi za regională. solist vocal şi interpretează
în ceea ce priveşte creşterea oi­ clntece populare rom în eşti urm ă, după ce învăţătoarea
zilnic cu 2 kg. de asemenea u- lor reuşindu-se să se depăşească Mmdria satului printre care a m in tim : „De
concentrate şi cu lillll!! nele măsuri şi la noi d e la ferea stra “, „Do- a d iscu tat cu p ă rin ţii, B el­
V iorica Ş teau , o fa tă de rule pe unde zb o ri“ şi altele.
5 kg. suculente în s e m n ă r i de fa G , A . C . în privinţa orga­ producţia medie de lînă planifi­ 18 ani, este una d in tre cele D in an u l 1953, d e cînd_ a c ti­ dean s-a du m irit. La început
cată. Toate aceste realizări au m ai bune artiste am atoare ale vea ză în cadrul căm inului
dus în primul rînd la sporirea căm inului cultural. Ea face cultural, a cîn tat de zeci de părinţii nu prea au fost de
veniturilor băneşti ale gospodă­ parte din form aţia corală, in ­ ori, deven in d iu bit şi stim at
mai mult decît . nizării muncii riei. Anul trecut colectiviştii din acord zicîn d că „pierde tim ­
Cîlnic au contractat şi predat terp retea ză - un rol în piesa de cetăţeni.
vacile ou produc- ! ¦n IC prim aplicarea statului 1.951. kg. brînzâ, 795 kg. Cu citva tim p în urm ă, ti­ p u l d e p o m a n ă la căm in in
lînă, 68.507 litri lapte, 30 miei, „Îndoiala“ cu care căm inul
ţie de lapte pînă "'illllillillllllllillllllliiiliilliiiiiiiiiiiiil metodelor avan­ 30 de porci, 4 capete tineret bo­ cultural p a rticip ă la festiva lu l nerii din sa t au form at şi o loc să facă treabă acasă",
vin, 14 boi şi 3 vaci neproductive. bienal de teatru “I. L. C ara- brigadă a rtistică de agitaţie.
ia 10 litri zilnic. Pentru vacile sate în creşterea animalelor. Toţi In telul acesta s-au realizat g ia le“, iar acum s-a înca­ D om inic a in trat prin tre p ri­ în să p în ă la urm ă, s-au corn
care dau producţii mai mari de îngrijitorii de animale muncesc 216.426 lei venituri băneşti din dra t şi în brig a d a a rtistică m ii în ea, şi îm preu n ă cu cei­
15 litri lapte zilnic raţia de fu­ pe baza sistemului retribuţiei su­ creşterea animalelor. de agitaţie care va prezenta la lţi, se p reg ă teşte cu m ultă vin s şi ei că nu e tocm ai
raje sc măreşte cu încă 2 kg. plimentare. Dacă depăşesc pla­ în curînd. un sp e c ta c o l. P e s te serio zita te la rep etiţii.
concentrate şi cu 5 kg. suculen­ nul stabilit, în afara valorii zi- Rezultatele bune obţinute în tot, V iorica in terpretează bi­ aşa. B eldean a început m ai
te. In perioadele cînd nu sînt su­ lelor-muncă efectuate primesc un gospodăria din Cîlnic, posibili­ ne rolurile p e care le are şi C'w'Vv: ’
ficiente cantităţi de furaje con­ anumit procent din depăşire. In tăţile economice de care dispun, se bucură nespus de m ult în tîi să cînte ta cor. A ctivau
centrate îngrijitorii de animale telul acesta îngrijitorii sînt inte­ i au determinat pe colectiviştii cînd m unca ei şi a celorlalţi
complectează valoarea nutritivă resaţi să obţină realizări cît mai din Cîlnic ca în scopul stimulă­ este ră sp lă tită cu aplauze. pe atunci ta căm in pe lingă
a raţiilor cu siloz sau masă ver­ bune. Merită subliniat şi faptul ri) creşterii animalelor în unită­ N elip sită de la repetiţii, V io­
de, destinată silozului. Trebuie că la vaci se foloseşte cu rezul­ ţile socialiste ale agriculturii, să cor, o echipă de teatru şi
amintit că din proprie experien­ tate bune însămînţarea artificială cheme Ia întrecere toate gospo­ *HVV‘
ţă, colectiviştii s-au convins de şi unele metode pentru sporirea una d e dan su ri, dar n-a
avantajele pe care le pot avea producţiei de lapte. îngrijitorul
dacă hrănesc animalele cu furaje de vaci Simion Uscat şi alţii se avu t cu raju l să in tre în to a ­
te. A bia m ai tirziti Beldean
a in te r p r e ta t un ro l In ech i­
pa de teatru. Acum face p a r­
te din noua echipă de teatru
care participă la concurs şi
din brigada artistică de a-
gitaţie. In serile de repetiţii
se p reg ă teşte cu serio zita te,
însilozate. Anul trecut, deşi au mîndresc acum cu succesele do­ iar rezultatele nu în tîrzie să
avut cultivate 90 ha. de trifoi, bândite. dăriile agricole colective din re- se arate. V. ALBU
luoernă şi tinete de la care s-au Munca depusă la G.A.C. Cîlnic gilunea noastră. S.. CEZAR
obţinut producţii bune, ei au asi­ n-a rămas fără urmări. In anul