Page 95 - 1960-02

Png. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI

r-s m n tM ja T W W p ft

O strălucită m a nifestare a prieteniei sovieto - indoneziene judXAm&Xe s iu u • ju ilu r ta le s± uu • jLÜJturueXe s ü r i • r í t m e la s i l r i •

Marea serbare populară de pe insula Bali
în cinstea delegaţiei guvernamentale
sovietice condusă de N. S. Hruşciov

DENPASAR (Agerpres). — mă aflu în mijlocul vostru — al nezia să fie prietenă cu Uniunea Protestul F.M.T.D. împotriva
La 25 februarie, pe insula Bali poporului indonezian care şl-a Sovietică ? Răspund t Republica

Nota de protest a ambasadei U. R. S. S.a avut loc o mare serbare popu­ vărsat sîngele său pentru inde­ Indonezia este prietenă cu Uniu­

lară în' cinstea delegaţiei gu­ pendenţa sa naţională. Aş vrea nea Sovietică pentru că aceasta la Teheran Împotriva arestării ilegale teroarei din Iordania
vernamentale sovietice condusă să vă avertizez, însă, prieteneşte, ne ajută şi ne sprijină în lupta a unui cetăţean sovietic
de N. S. Hruşciov, preşedintele a subliniat N. S. Hruşciov, că împotriva imperialismului. Se
Consiliului de Miniştri al viotoria pe care aţi cucerit-o pronunţă oare Uniunea Sovietică

U.R.S.S. In piaţa principală din trebuie să fie consolidată, că tre­ împotriva păcii ? (Exclamaţii: BUDAPESTA 26 (Agerpres). trioţi iordanieni şi condamnă a-

Denpasar, împodobită sărbăto­ buie să fiţi gata să respingeţi N u ! N u !). Se pronunţă oare MOSGOVA 26 (Agerpres). — iraniene pentru a îngreuna îna­ Secretariatul Federaţiei Mondia­ ceste acţiuni în numele celor 87

reşte, s-au adunat mii de locui­ uneltirile imperialiştilor în inte­ Uniunea Sovietică împotriva lup­ TASS anunţă: La Moscova a poierea lui Vasiliev şi a familiei le a Tineretului Democrat a a- de milioane de membri ai Fe­
tei noastre pentru independenţa fost dat publicităţii textul unei sale în patrie — în Uniunea So< dresat Comisiei O.N.U. pentru deraţiei.
tori ai oraşului precum şi ai sa­ riorul ţării dv.

telor din vecinătate. Sosirea lui Aceste cuvinte au fost întîm- naţională ? (Exclamaţii: Nu ! note adresate la 25 februarie de vietică, precum şi pentru a crea problema drepturilor omului o Secretariatul F.M.T.D. cheamă

N. S. Hruşciov şi a preşedin­ pinate cu o furtună de ovaţii. Nu !). ambasada U.R.S.S. la Teheran un nou conflict de natură să scrisoare în care comunică des­ Comisia O.N.U. să lupte pentru

telui Sukarno în piaţă a fost în- Cei prezenţi strigau: „Liber­ Ge drept au atunci guvernele Ministerului Afacerilor Externe agraveze şl mai mult relaţiile pre situaţia gravă creată în ul­ eliberarea sutelor de tineri ior­
tîmpinată cu o furtună de ovaţii tate !“. altor ţări să ne critice pentru al Iranului. sovieţo-iraniene. In notă sînt ci­ timii trei ani în Iordania. Secre­ danieni care se atlă în lagărele
şi de urale. Timp de peste o oră prietenia cu Uniunea Sovietică ? tate fapte care dovedesc sama­ tariatul F.M.T.D. demască acţiu­ de concentrare şi pentru respec­
Să ştiţi, dragi prieteni, a spus Nota protestează cu hotărâre volnicii la adresa lui Vasiliev tarea principiilor Declaraţiei
prin faţa tribunei în care se a- în încheiere N. S. Hruşciov, că Exclamaţii r Gîinii latră, las- împotriva samavolniciilor unor din partea unor funcţionari de nile teroriste ale autorităţilor drepturilor omului în Iordania,
fîau N. S. Hruşciov, preşedin­ să latre ! funcţionari ai organelor iranie la serviciul de menţinere a ordi- Iordaniei împotriva tinerilor pa­
tele Sukarno, membrii delega­ simpatia poporului nostru, a gu­ ne pentru menţinerea ordinei, Ia nei, a anchetatorilor şi perso^
ţiei guvernamentale sovietice şi vernului nostru, este totdeauna Sukarno : Intr-adevăr : Gîinii adresa cetăţeanului sovietic A. naiului dintr-o serie de închisori Desfiinţarea unităţilor
de partea acelor popoare care latră iar caravana noastră tre­ Vasiliev care are domiciliul per­ iraniene. teritoriale din Algeria
persoanele oficiale indoneziene luptă pentru cucerirea indepen­ ce. Las-să latre cîinii. Noi mer­ manent în Iran.
au trecut într-un torent neîntre­ gem înainte! Concomitent, a m b a s a d a PARIS 26 (Agerpires). Duip’ă viîtaitea toate unităţile teritoriale
rupt şl pitoresc dansatori, dan­ denţei lor, pentru întărirea a* In nota sa, ambasada sovieti­ U.R.S.S. la Teheran a declarat oum relatează France Preşse, un din Algeria.
satoare, coruri şi orchestre popu­ cesteia. In aplauzele furtunoase ale ce­ că de la Teheran a declarat că purtător de cruvtînt al ®oman-
lor de faţă preşedintele Sukarno arestarea cetăţeanului sovietic că nu poate considera drept sa­ damentului Suprem' aii Forţelor Această hotărâre a fost luată
lare. Preşedintele Indoneziei, Su­ a rostit cuvinte de salut în cin­ Vasiliev şi deţinerea lui sub pa­ militare franceze aflate în Al­ ca urmare a faptului că în tim­
Serbarea populară se termina­ karno, care a luat apoi cuvîntuf, stea prieteniei sovieto-indonezie- ză pînă la 22 decembrie 1959 tisfăcătoare nota Ministerului pul ¦rebeliunii din Algeria o
a mulţumit sincer participanţilor ne, în cinstea păcii în întreaga a-u fost ilegale, în contradicţie geria’ a făcut cunoscut la 25 fe­ mare parte din rezerviştii care
se, dar cei prezenţi nu părăseau Ia această întîlnire populară lume. cu normele elementare ale drep­ Afacerilor Externe al Iranului bruarie că ' în conformitate ou îşi satisfăceau serviciul militar
piaţa. In exclamaţiile de salut pentru primirea entuziastă fă­ tului internaţional şi au consti­ hotărârile luate de Ministerul în aceste unităţi teritoriale,
cută lui N. S. Hruşciov. La 25 februarie, preşedintele din 6 octombrie 1959 care este de Război al Franţei de la 1 au participat la rebeliunea fas­
şi în aplauzele puternice ale Consiliului de Miniştri al tuit o acţiune provocatoare gro­ mairtie 1960 îşi vor înceta acte cistă.
mulţimii, preşedintele Sukarno Prin emoţionanta voastră pri­ U.R.S.S., N. S. Hruşciov, şi pre­ răspunsul la nota ambasadei din
l-a condus pe N. S. Hruşciov mire, a spus el, aţi arătat pre­ şedintele Indoneziei, Sukarno, au solană săvîrşită de autorităţile
spre microfon. mierului Hruşciov că sufletul po­ continuat tratativele în probleme 28 septembrie 1959 cu privire
porului indonezian este fierbinte care prezintă interes pentru am­
N. S. Hruşciov a arătat că şi înflăcărat. El este fierbinte şi bele părţi. La tratative au parti­ la arestarea lui Vasiliev.
convorbirile prieteneşti pe care înflăcărat în lupta pentru liber­
le-a avut cu preşedintele Su­ cipat A. A. Gromîko, ministrul Strauss recunoaşte...
karno, vor fi fără îndoială, de tatea sa, în lupta pentru con­
mare folos atît poporului so­ struirea unei societăţi drepte, în­

vietic şi poporului indonezian, floritoare, în lupta pentru pace Afacerilor Externe al U.R.S.S., BONN 26 (Agerpres). — In adresat apoi ziariştilor lasă im- Intensificarea încordării
cît şi cauzei păcii în întreaga în întreaga lume ! Djuanda, ministrul prim al gu­ după-atniaza zilei de 25 februa­ presia că el este hotărît să mear­ dintre R.A.U. şi Izrael
lume. îmi face o deosebită plă­ vernului indonezian, Subandrio, rie ministrul de Război al Ger­ gă înainte pe linia aplicării ideii
cere, a spus N. S. Hruşciov, să Există oameni care întreabă : ministrul Afacerilor Externe. maniei Federale, Stoauss, a pre­ sale, în ciuda criticilor dezlăn­
De ce a hotărît Republica Indo- zentat în faţa Comisiei pentru

S, Hruşciov s-a înapoiat la Djakarta problemele apărării a parlamen­ ţuite împotriva acestei idei atît GA1RO 26 (Agerpres). TASS un reprezentant al Ministerului
tului vest-germlăm un raport ou în Germania occidentală cît şi anunţă : In ultimele cîteva săp- Afacerilor Externe al Izraelului,

DJAKARTA 26 (Agerpres). — persoanele care îl însoţesc s-a Hruşciov a fost însoţit de preşe­ privire la Ştirile apărute în pre­ în străinătate. Iar coresponden­ tămîni se observă o intensificare Ia 24 februarie ministrul Aface­
a încordării în relaţiile dintre rilor Externe, Golda Meir, a a-
TASS anunţă : La 26 februarie, înapoiat la Djakarta după că­ dintele Sukarno, de membri ai să1 occidentală despre acţiunile tul agenţiei United Press Inter­ Republica Arabă Unită şi izrael. vut o întrevedere cu ambasado­
o ra 12,50 (ora locală), preşe- lătoria de o săptămînă în insu­ guvernului indonezian, precum guvernului de la Bonn pentru national consideră necesar să rul S.U.A. cu care prilej i-a a-
lele Tava şi Bali. şi de alte persoane oficiale. stabilirea de baze militare în reamintească faptul că în cursul Observatorii locali atrag aten­ rătat întreaga gravitate a si­
dintele Consiliului de Miniştri Spania. După oUm relatează a- unei întrevederi pe care a a- ţia asupra unui şir de declaraţii tuaţiei care s-a creat în urma
al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, şi In această călătorie, N. S. ale preşedintelui Nasser — care

împinăm pe N . S . Hruşciov ca pe un înaltgenţiile de presă occidentale, vut-o la 24 februarie ou amba­ se află în prezent în Regiunea concentrării de trupe egiptene
Stnădss a afirmat în faţa comi­ sadorii american şi britanic la siriană a R.A.U. — în care ei Ia frontiera Izraelului.
se referă fa recentele incidente La 25 februarie, Golda Meir
oaspete, ca pe un prieten apropiat siei că Republica Federală duce Bonn, Strauss „a recunoscut că a avut o întrevedere în aceeaşi
o politică militară dependentă fel a trimis mai de mult o misi­ armate de la frontiera dintre problemă şl cu ambasadorul en­
C om entariile presei indoneziene de cea ă pactului N.A.T.O. In­ une de trei persoane în Spania R.A.U. şi Izrael. glez, iar în cursul zilei de 26

?

D'JAKARTA 26 (Agerpres). fost primit N. S. Hruşciov, zia­ a dat dovadă de solidaritate to­ să — scrie joi seara corespon­ pentru a studia posibilităţile a- TEL AVIV 26 (Agerpres). Du­ februarie se va întîini cu repre­

Corespondenţă specială. Opinia rul „Hartan Tempo“ (oraşul Se- tală ou poporul indonezian, cu dentul din Bonn al agenţiei a- oordării unor concesii militare pă cum a declarat la Ierusalim zentanţi diplomatici ai altor ţări.
marang) scria într-un articol de lupta lui. Delegaţia sovietică la
publică indoneziană salută cu fond că marea distanţă care des­ Organizaţia Naţiunilor Unite s-a martoane Associated Press — pentru R. F. Germană în acea
un uriaş entuziasm vizita în parte Moscova de Djakarta — opus încercărilor imperialiştilor remarcile pe oare Strauss le-a ţară...“.
Republica Indonezia a lui Niki- zece mii de km. — nu consti­ de a înrobi diin nou Indonezia.
ta Sergheevici Hruşciov — re­ În Japonia confirmă demonstraţiile

prezentantul de seamă al ţării tuie o piedică pentru o priete­ Uniunea Sovietică ne-a acordat Lupfa revendicativă a făranilor împotriva Tratatului militar
prietene. Vizita în Indonezia a nie trainică între popoarele In­ întotdeauna un ajutor construc­
şefului guvernului sovietic, că­ doneziei şi U.R.S.S. Această t iv e i concret. japono-amencan V t/
lătoria sa în insulele Java şi prietenie se întemeiază pe o
Bali, cuvîniările rostite de el la bază solidă — pe aceleaşi sen­ Subliniind că lui N. S. Hruş­ din insula Creta TOKIO 26 (Agerpres). Potri­ de demonstranţi au manifestat
Djakarta, Bandung, Djokdja- timente şi aspiraţii ale popoare­ ciov i s-a făcut în Indonezia o vit relatărilor agenţiilor de pre­ pe străzile oraşului cerând anu­
karta şi Surabaya se află în lor noastre spre pace şi inde­ primire extrem de caldă, ziarul a t e n a 26 (Agerpres). — La 24 februarie la Herakllon să, la 25 februarie în întreaga larea tratatului de securitate, şi
centrul atenţiei întregii opinii pendenţă. „Bandung Varia“ sorie: „II în­ Ziarul „Avghj‘ relatează recenl a avut loc sub auspiciile Uniu­ Japonie au avut toc demonstraţii asigurarea de condiţii mai bune
publice şi a întregii prese indo­ tîmpinăm pe primul ministru o importantă acţiune întreprin­ nii cooperativelor agrldole un tle masă împotriva, planului Par­ de trai pentru populaţia munci­
neziene... Shiar de la începutul revolu­ N. S. Hruşciov ca pe un înalt miting de protest împotriva p’o- lamentului de a ratifica „Trata­ toare. Mitinguri, la care au luat
ţiei noastre pentru eliberare, oaspete, ca pe un prieten apro­ să de ţăranii insulei Greta în litiioîi guvernului. La miting au tul de securitate“ japono-ameri- parte zeci de mii de locuitori din
Relevînd căldura cu oare a sorie ziarul, Uniunea Sovietică piat“. luat pante peste 5.000 de ţărani Tokio, au avut loc pînă seara
apărarea drepturilor lor. din satele învecinate, precum şi c-an, a uriaşului buget militar
numeroşi locuitori ai oraşului.
şi pentru mărirea salariilor. La

E D IF IC A T O A R E M Ă R TU R II A L E Magazinele au fost închise în aceste demonstraţii, organizate tîrziu in diferite puncte ale capi­
semn de solidaritate ou ţăranii în cadrul celei de-a 12-a acţiuni talei. De asemenea, mari de­
Ditpă oum arată corespondentul
D ESTR Ă M Ă R II SISTEM U LU I C O LO N IA L ziarului, leit-motivul tuturor ac­ naţionale împotriva Tratatului monstraţii de protest au fost or­
ţiunilor fast? „răbdarea noas­ de securitate, au participat peste ganizate în marile oraşe Osaka,
Numeroase evenimente petre­ Har orice încercări se par a nu au ca scop final, fireşte, acor­ Mali, â unor funcţii de stat afla­ tră a ajuns Işf capăt“. „Nu se 4 milioane de japonezi. Sapporo, Fukuoka, Kobe, Nagoya
poate tcll&îia ©a 60 la sută din etc.
populaţia! greacă să trăiască în In capitala ţării, Tokio, 80.000
mizerie şi să moară de foame",
cute în ultima vreme confirmă mai avea nici un ecou în inimă darea într-un viitor apropiat a te în prezent în competenţa gu­ a declarat uniul diin vorbitori.

cu prisosinţă că, pe zi ce trece, popoarelor africane, care au fost independenţei Kenyei, potrivit vernului Franţei. Printre funcţii­ Zervos, preşedintele Federa
ţieî meşteşugarilor diiin Hera-
devine tot mai puternic, de ne­ nevoite ani în şir să ducă o via­ cererilor legitime ale populaţiei le solicitate de către solii sta­ klion, a deolairat că în lupta lor
ţăranii se bucură de sprijinul
stăvilit, curentul în favoarea eli­ ţă mizeră, lipsită de cele măi e- acestei ţări. Deşi a trecut mai telor Sudan şi Senegal, se află muncitorilor şi meseriaşilor, de­
oarece „interesele lor sînt le­
berării de sub jugul colonial, lementare drepturi umane. Deşi, bine de o lună de la inaugura­ unele externe, financiare, de a- gate între ele“.

pornit şi extins pe întreg cuprin­ in unele • cazuri, este amînată rea tratativelor bilaterale dintre părare, telecomunicaţii, învăţă- Participanţii la miting au a
doptat o moţiune prin care cer
sul continentului african, „blînd“ proclamarea independenţei unui Marea Britanie şi Kenya, nici mînt şi altele — mărturie a fap­ printre altele majorarea preţuri­
şi „cuminte“ cum le plăcea co­ stat sau altuia, cum se întîmplă pînă acum nu s-a găsit drumul tului că popoarele acestor state lor produselor agricole şi asis­
lonialiştilor să-i spună Africii. cu Ciprul, de pildă, faptul cert spre o înţelegere deoarece repre­ se împotrivesc unor vechi stări tenţă în caz de oalamitate natu
Intr-adevăr, cîteva date ale tre­ care rămîne şi care se cere men­ zentanţii guvernului englez nu de lucruri, depăşite în prezent, o- rală.

cutului apropiat sînt elocvente ţionat este acela că puterile co­ prea văd cu ochi buni posibili­ glindite, între altele, prin aceea Aceasta este cea de-a doua
în ce priveşte avîntul mişcării loniale, în faţa luptei avîntate tatea de a acorda, în viitor, in­ că autorităţile colonialiste vor importantă acţiune a ţăranilor
de eliberare pe teritoriul „conti­ pentru eliberarea naţională a dependenţă deplină statului afri­ să-şi impună drepturi exclusive cretani. Ziarul „Avghi“ a apre
can. Lucrul acesta reiese în mod asupra tuturor funcţiilor impor­ ciat acest fapt oa o dovadă a
nentului negru“. In primii ani popoarelor coloniale, sînt nevo­ grăitor şi din aceea că planul tante. Gu lucrul acesta nu pot hotărârii ţăranilor de a-şi apăra
ce au urmat celui de-al doilea ite să ia loc la masa tratative­ care a fost dezbătut la tratative, fi de acord popoarele exploatate drepturile.
război mondial trei ţări africa­ lor alături de state pînă de cu- conceput şi propus de către mi­ de veacuri, dornice să obţină în
ne au scuturat jugul nemiloasei rînd crunt exploatate şi să le nistrul britanic al Goloniilor, prezent drepturile lor fireşti, ca­ importante descoperiri
exploatări coloniale (Egipt, E- acorde independenţa. Evenimen­ McLeod, încearcă să contracare­ re le-au fost pînă în prezent ră­
tiopia, Liberia), pentru ca în a- te de dată recentă confirmă afir­ ze puternica năzuinţă spre inde­ pite în mod grosolan. Tot la arheologice în Egipt
nul 1958 numărul ţărilor inde­ maţiile noastre. pendenţă a populaţiei băştinaşe Paris se poartă convorbiri bila­
pendente din Africa să ajungă din Kenya, prin acordarea, in­ terale între reprezentanţi ai gu­ CAIRO 26 ( A gerpres). — Ex
Ne vom referi mai întîi la con­ tr-adevăr, a unei oarecare „auto- vernului Franţei şi reprezentanţi
la 9. ferinţa congo-belgiană care şi-a administrări“, dar şi aceasta sub ai Republicii Madagascar, ai că­ pediţia arheologică a U n iversi
desfăşurat de cu-rînd lucrările şi controlul direct al autorităţilor rei soli luptă de asemenea pentru tă ţii din C airo, sub conducerea
Ultimele state care, prîntr-o care s-a încheiat cu succes de­ britanice. In plus, pentru cei 6 a obţine o mai mare libertate d r. A'bdel M on eim B aka, a d e s
luptă eroică, şi-au cucerit su­ plin, Congo belgian urmînd să- milioane negri din colonia en­ pentru ţara tor, unele împuterni­ coperit in regiu n ea E n eiba apro
veranitatea sînt Marocul,. Libia, şi proclame independenţa la 30 gleză sînt prevăzute condiţii de ciri pe care în prezent le exerci­ xim ativ 400 de cavouri şi m or
Tunisia, Sudan, Ghana şi Gui­ iunie a', c. Rezultatele îmbucură­ inferioritate în administraţie şi tă guvernul francez în numele m in te şi a p ro x im a tiv 1.000 de
neea. Iar în prima zi a anului toare cu care s-a încheiat con­ în celelalte servicii interne. In­ comunităţii înfiinţate prin consti­ m um ii din E giptu l antic. D upă
1960 un alt popor african, al ferinţa „Mesei rotunde“ este o diferent de rezultatul tratative­ cum tra n sm ite a g e n ţia M E N , în
Camerunului, s-a bucurat de soa­ nouă dovadă că mişcarea de eli­ lor de la Londra, un lucru e cert tuţia din anul 1958. cavouri au fo st g ă site diferite
rele luminos al libertăţii, deve­ berare din Africa exercită o in­ şi el se impune în mod firesc: obiecte, podoabe, u n elte de
nind independent. fluenţă mereu crescîndă asupra lupta pentru libertate şi indepen­ Toate evenimentele amintite m uncă confecţionate din m ar­
denţă a populaţiei negre din mai sus —- deşi prezentate suc­ m ură, cupru, argint şi aur, pre
Sînt fapte care, în mod con­ evoluţiei situaţiei internaţionale Kenya cunoaşte cu fiecare zi o cint — reprezintă dovezi grăi­ cum şi a lte obiecte. D r. A bdel
vingător, oglindesc noua situa­ în ansamblu şi, în mod special, amploare tot mai mare şi nu va M oneim B aka a caracterizat
ţie creată în zilele noastre în determină tot mai multe state co­ constitui o surpriză cînd, într-un toare pentru a ilustra amploarea m orm in tele descoperite ca fiind
Africă, cînd popoarele acestui lonialiste să ţină seama de ce­ viitor apropiat, vom afla că An­ mereu mai mare pe care .o cu­ unele din cele m di vechi m or
continent obţin tot mai multe rerile legitime ale popoarelor din noaşte lupta popoarelor colo­
succese în lupta pentru revendi­ ţările dependente încă, de a li niale şi dependente pentru cuce­
cările lor vitale. Şi încă o do­ rirea independenţei naţionale,

vadă a avîntului luptei popoare­ se acorda independenţa naţio­ glia a fost nevoită să acorde pentru obţinerea suveranităţii
lor africane: în acest an alte nală. Kenyei independenţă deplină şi lor de stat. Sînt fapte care atestă

patru state ale acestui continent La 18 ianuarie au început la suveranitate naţională. criza prin care trece în prezent
vor deveni independente — Ni­ Londra tratative între, reprezen­ In sfîrşit, la Paris, alte două sistemul colohiial din Africa,
S u b regim u l fascisl al lui Franco situ a ţia poporu lu i sp a ­

geria, Congo belgian, Togo şi tanţii guvernului britanic şi de­ state africane — Senegal şi Su­ criză care, dealtfel, nu 'are nici niol se în ră u tă ţeşte pe zi ce trece. Ca urm are a p o liticii de
Somalia. In faţa acestui avînt legaţi ai Kenyei pentru elabora­ dan — şi-au trimis reprezentanţi un leac. Ea este inevitabilă şi e
teroare du să de odiosul regim dictatorial, , num eroşi cetăţeni

spre libertate, puterile coloniale rea unei constituţii, care să per­ la tratativele cu împuterniciţi ai o nouă mărturie că colonialismul sp a n io li sîn t a zv ir liţi in în ch iso a re, ia r copiii lor d e v in cer­

mai încearcă în disperare, să mită o mai largă auto-adminis­ guvernului francez pentru a soli­ îşi trăieşte ultimele sale zile. ş e to r i. , ;. , „ .

salveze într-un fel sau altul fir­ trare a acestui stat,, deşi încă sub cita transmiterea către aceste ¦ IN F O T O : U n grup de copii care vagabondează pe stră­

ma învechită a colonialismului, control englez. Aceste tratative state, constituite În Federaţia CONST. MAC OVEI m inte egiptene. zile oraşelor span iole în cău tarea hranei.

Redacţia şi adm inistraţia ziaru lu i: ştr. 6 Martie nr. 9. T elefon: 188 j 189: 75. Taxa plătită în num erar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.Ţ.R. n u , 263.320 4 b 6 noiembrie 1949. — T iparul: întreprinderea P ojigraiică *1. Mai“ w Deva*