Page 89 - 1960-02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1609

Minereu ¦ -- — ------------------- ------ _ ........ -¦ ... ---------- --------------- 11- ................................. .. .....................— - - .................................................

tot mai mult, la timp şi de bună calitate!

>¦ o <*><«-<»¦ o * o o *&¦'-

In scopul îmbunătăţirii calităţii minereului de !ier şi a asigurării unei Minerii de la Ghelar sînt învinse Din cuvîntul
aprovizionări ritmice a furnalelor cu minereuri, redacţia ziarului „Drumul
socialismului" a organizat in ziua de 23 februarie a.c., la Qhelar, o con­ hotărîţi să satisfacă cererile Sarcinile de plan pentru anul livrează uzinei „Victoria“ Că- participanţilor
sfătuire la care au participat conducători de la cele patru unităţi economice 1960 impun întreprinderii mi- lan, nici aici planul n-a fost
— C.S.H., I. M. Ghelar, uzina „Victoria"-Călan şi I. AL Teliuc — precum furnalistilor hunedoreni niere din Teliuc un ritm de realizat. Aceasta datorită fap- la consfătuire
şi mineri fruntaşi, activişti ai comitetelor raional şi orăşenesc de partid dezvoltare rapid. Astfel, faţă de tului că orizontul IV, care tre-
Hunedoara. Au fost prezenţi tovarăşii N. Cătană, membru supleant al C.C. In acest an, a spus minerul loan M.
al P.M.R., director general al C.S.H., Aron Colceru, membru al biroului Co­ anul trecut, va trebui să fie buia să înlocyjgscă orizonturile Popa, şef de brigadă la Întreprinderea
mitetului regional de partid, prim-secretar al Comitetului orăşnesc de par­ minieră Teliuc — noi ne-am angajat
tid Hunedoara, Ioan Pavel, prim-secretar al Comitetului raional de partid .Colectivul de muncă de la le], s-a constatat că în schim­ extras cu 42 la sută mai mult ce sînt în epuizare, nu a fost să îndeplinim planul şi să dăm în
Hunedoara, Adolf Druker, membru al Comitetului regional de partid, direc­ plus 10.000 tone minereu de fier. Ca­
torul uzinei „Victoria" Călan. întreprinderea minieră din Ghe­ bul III producţia conţinea mai minereu de fier, iar faţă de a- deschis şi pregătit în termen, litatea minereului nostru, aşa cum s-a
lar, pătruns de importanţa sar­ mult steril din neglijenţa unor nul 1958 cu 137 Ia sută mai Sortimentul de ankerifă pră- spus, e slabă. In ce priveşte subtera­
In cadrul consfătuirii au fost prezentate referate (tov. N. Cătană, di­ nul, situaţia nu se prezintă aşa. Bri­
rectorul general al C. S. Hunedoara, tov. ing. Vasile Florea, directorul cinilor trasate de plenara C.G. mineri, care nu curăţau va- rnult. Paralel cu creşterea pro- jită, care se livrează la uzina gada pe care o conduc eu, bunăoară,
I. M. Ghelar şi tov. ing. Nicolae Iurcoane, directorul 1. M. Teliuc) .şi s-au a ridicat conţinutul de fier în mine­
purtat discuţii privind îmbunătăţirea calităţii minereului, aprovizionarea rit­ al P.M.R. din decembrie amil gonetele de rambleu înainte de ducţiei de minereu, trebuie să „Victoria“ Călan, nu s-a réali­ reu, prin alegerea sterilului, la 36 pînă
mică a furnalelor şi colaborarea mai strînsă dintre mineri şi furnalişti. la 38 la sută. Acest lucru se datoreşte
trecut, s-a străduit să asigure a le încărca cu minereu. Bine­ sé înregistreze o simţitoare zat datorită unop deficienţe in- preocupării noastre pentru calitdte, cît
furnalelor din Hunedoara mi­ înţeles că cei vinovaţi au fost creştere a productivităţii mun- terne. Deşi planul de ankerită a şi analizelor rapide zilnice asupra ca­
nereu de fier olt mai . mult sancţionaţi şi situaţia ş-a în- cii, _precum şi îmbunătăţirea crescut simţitor, cuptoare de lităţii minereului.
şi de bună calitate. Aceasta îşi calităţii minereului. Conţinutul prăjire nu s-au construit, pre-
Publicăm mai jos extrase din referatele prezentate, cuvîntul unor vor­ găseşte ecoul în faptul că în 1dreptat. In numele brigăzii pe care o conduc,
luna ianuarie a.c. şi în primele de fier la . siderită bulgări va conizîndu-se utilizarea ankeritei mă angajez să îmbunătăţim calitatea
bitori, precum şi concluziile redacţiei. . , . .. , 20 de zile din luna februarie, De asemenea, s-a intensificat trebui să depăşească 33 la sută, sortate şi corespunzător granu- minereului cu 1 la sută şi să reducem
s-au extras, în afara sarcinilor alegerea sterilului la banda de preţul de cost al tonei de minereu cu
Furnaliştii cer: minereu de de plan, aproape 1 .2 0 0 tone mi­ claubaj, s-a desfăşurat o mun­ iar la siderită măruntă să treacă late. Soluţia aceasta n-a putut 2 lei.
nereu. că politică mai susţinută în de 28 la sută. însă fi adoptată, deoarece sţaţip
fier bun, livrat ritmic şi .scopul îmbunătăţirii calităţii. nouă de antezdrobire n-a func- *
Cu toate acestea, atît în luna Pentru realjzarea acestor o- ţionat, datorită nefuncţionării
ianuarie cît şi în februarie, O dovadă că măsurile luate biective, colectivul de muncă de Tov. Ioan Humă, inginer şef la în­
planul de livrări n-a fost reali­ ¦au fost eficace o constituie fap­ treprinderea minieră Ghelar, a arătat
zat. Astfel, în luna ianuarie tul că după prima decadă din la întreprinderea minieră Teliuc funicularului nou. că minereul din halda Grăciuneasa
luna februarie, normele de ca­ poate fi folosit în furnale, că conţi­
in cantităţi suficientei s-a înregistrat un minus de litate sînt depăşite cu 0,15 pro­ a luat cîteva măsuri de mare întreprinderea a întîmpinat nutul de fier e mult mai mare decît
1.556 tone minereu, iar în cele cente la siderită bulgări, cit 1,11 spun tovarăşii furnalişti şi că poate
2 0 de zile' din luna februarie procente la siderită măruntă şi eficacitate. Ast- greutăţi mari şi fi folosit cu succes. A mai arătat, de
un minus de peste 2 .1 0 0 tone. cu 3,36 procente la limonită.
Sarcina sporirii producţiei de me­ fier a scăzut faţă de media anului fel, s-au executat D l" •'eteratul în realizarea asemenea, că în acest minereu sînt
lucrările din ca- P ,MU(U1 dc cal. blocate fonduri însemnate, pentru care
tal a pus în faţa sjderurgiştilor din trecut cu 0,71 la sută, ceea ce a dus întreprinderea plăteşte penalizări. In
consecinţă, trebuie să se ia probe din
Hunedoara probleme noi în ce pri­ Ia o producţie scăzută a furnalelor drul circuitului tOV, N . J u r c o a iie Gar metalurgic, acest minereu de către ambele părţi
interesate şi dacă minereu! va fi bun
veşte utilizarea capacităţilor de pro­ şi Ia un consum de cocs ridicat. In puţului de extraç- d ir e c to r a i 1. M. TelilIC datorită faptului (lucru care nu poate fi pus la îndo-'
ială) să fie folosit.
ducţie existente. îmbunătăţirea tehno­ acelaşi timp procentul de bioxid- de Rămînerea în urmă se datoreşte Furnalele hunedorene au ne­ ţie în subteran 's,'w w w s -^^ că grupurile e-
*
logiei şi ridicarea nivelului de cunoş­ siliciu a crescut la 10,51 la sută, faţă faptului că minereul stocat la voie de minereu mai mult şi de (reprofilarea rampei, galeria de lectrogene n-au fost introduse la
Crăciuneasa n-a fost preluat de calitate şi mai bună. Minerii ocol, lanţul elevator), s-au fă­ timp în reparaţie capitală şi Găsesc cum nu se poate mai bine
tinţe tehnice al cadrelor. Printr-o pre­ de 10,41 la sută cît a fost media cut pregătirile necesare la ori­ deci în prezent nu mai pot fi venită această consfătuire a spus to­
zontul 180 pentru mărirea su­ utilizate. varăşul Adolf Druker, directorul uzinei
gătire temeinică a muncii, încă din anului trecut. La siderită de Te­ către G. S. Hunedoara, fiind de la Ghelar pot să satisfacă prafeţei de lucru şi pentru uti­ „Victoria” din Călan.
lizarea de noi metole de exploa­ Calitatea minereului livrat
trimestrul IV a l . anului trecut şi prin liuc procentul de fier rămîne la o considerat ca necorespunzător această cerere a furnafiştilor. tare de mare productivitate. La este satisfăcătoare, atît în luna Ne aflăm de faţă toţi factorii şi e
suprafaţă s-au luat măsuri petir ianuarie cît şi în prima decadă bine să discutăm din nou problema'
mobilizarea colectivelor secţiilor com­ valoare de 32,(2—32,70 la sută, iar din punct de vedere calitativ. Pentru aceasta însă, colectivu­ tru deschiderea în adîncime a a lunii februarie, procentul de
noi trepte. ,De asemenea, aproa­ metal fiind mai mare decît cel aprovizionării furnalelor. Trebuie să
binatului s-a. reuşit ca în lunile ia­ cei de bioxid ,de siliciu creşte la Cît priveşte siderita bulgări, lui de muncă de la întreprin­ prevăzut. S-a ajuns la acest
spun că nici furnaliştii din Călan
nuarie şi februarie sarcinile de plan 15,60 la sută faţă de 14,60 la sută sortimentul principal, preferat de derea minieră din Ghelar îi re­ n-au fost aprovizionaţi ritmic cu mi­
nereu în luna ianuarie şi prima parte
să fie îndeplinite şi depăşite. La ob­ — media anului trecut. 6 . S. Hunedoara, atît îft luna vin o seamă de sarcini de ma­
a lunii februarie. Pentru a lichida a-'
ţinerea acestui succes au contribuit şi Totodată a scăzut cu 1 la sută pro­ ianuarie'cît şi în re însemnătate. coastă stare de lucruri, organizaţia de
partid de Ia secţia noastră de furnale
colectivele de mineri de la Ghelar centul de fier la siderită măruntă de A / V W V \ A A vA A V V V V V V \ A / vA / > a ţinut o adunare generală la care au
Astfel, trebuie fost invitaţi şi mineri din Teliuc. Gu
şi Teliuc, însă nu Ia nivelul cerinţe­ Ghelar. Scăderea conţinutului de fier februarie, . pla­ D in referatul prezentat să ia măsuri acest prilej, vazînd greutăţile noastre,.

lor noastre. şi creşterea -celui de bioxid de siliciu nul pe zi calen­ de tov. V. Florea, pentru a urgen- pe toate locurile de muncă şi rezultat datorită faptului că în minerii s-au angajat să pe liyreze mi-'
daristică ‘a fost echipele sînt conduse de către ultima vreme calitatea produc­ nereul ritmic. Şi s-au ţinut de cuvînt.
Acest lucru e dovedit de faptul că în minereul introdus în furnale duce
director al I.M . G h elar ta dezvoltare_a cei mai pricepuţi mineri, de co­ Gu toate acestea, mai avem obiecţii în
la secţia I-a furnale, în perioada 1 la perturbări în funcţionarea acestora, depăşit în niedié rapida a lucră­ munişti, al căror exemplu în ţiei este urmărită pe echipe, e-
muncă mobilizează întreaga xecutîndu-se zilnic analize ra­ ce priveşte conţinutul de bioxid de si­
ianuarie — 21 februarie, s-a consu­ la depăşirea consumului de cocs şi cu 93 . tone. rilor de pre­ masă de muncitori. pide. Rezultatele acestor analize liciu în minereu. In acest sens, putem
sînt aduse Ia cunoştinţa echi­ spune că raportul dintre bioxidul de
mat în plus faţă de nivelul produc­ deci a preţului de cost. E suficient să Aceasta se datoreşte îndeosebi gătiră ia corpul nou de mi­ Cu toate acestea, nici planul pelor luîndu-se, acolo unde este siliciu Li fier nu trebue să fie mai mare
ţiei de fontă realizată, 4.600 tone a- se spună că fiecare procent de bioxid de extracţie, nici ce! de livrări de 0,42 la sută. Se întîmplă însă ca"
giomerat, din cauza lipsei de mine­ măsurilor luaté în cadrul-.între­ nereu, astfel ca acesta să ajungă n-a fost realizai nici în prima cazul, măsuri corespunzătoare. acest raport să treacă de 1' la sută.
reuri (siderită şi limonită). Tot din de siliciu în minereu duce la creşterea lună a anului, nici în primele
cauza lipsei de minereuri furnalele zgurii la tona de fontă cu 2,2 la sulă, prinderii pentru exploatarea mai cît mai ciirînd la capacitatea de 20 zile ale lunii februarie. Ast­ Odată cu intrarea în funcţiu­
secţiei l-a au mers redus în luna ceea ce înseamnă o creştere a consu­ fel, minusul înregistrat este de
ianuarie un număr de 271 ore, ceea mului de cocs cu aproximativ 2,2—3 la intensivă a zonelor .cu,, această producţie maximă. Conducerii peste 6 .0 0 0 tone la minereu de ne a funicularului nou — cel
sută.'
mineralizare, precum şi puşcă­ întreprinderii îi revine sarcina mai tîrziu Ia data de 1 martie

rii raţionale în fronturile de să lichideze grabnic toate ca­ a.c. — principala cauză a gîtui-
lucru, astfel ca sterilul din si­ zurile de indisciplină în muti­
ce reprezintă o pierdere de circa' 600 Nerespeclarea conţinutului de fier în derită -să s e . reducă la un că şi toate abaterile de la nor­

tone fontă. Totoda­ minereuri se datore- procent mai mic. mele de tehnica securităţii.

tă, prin depăşirea /vyvv şte faptului că la Depăşirile de. plan din luna De asemenea, pînă la data fier şi de peste 4.000 tone la rilor în procesul de producţie

consumului planifi- D in r e f e r a t u l p r e z e n t a t staţiile de sortare se februarie ar putea fi şi mai de 31 martie a.c. va trebui ter­ calcar metalurgic. Deficienţa a- va fi înlăturată. Ca urmare,

cat de aglomerat de tOV. N. Cătană, pune prea • puţin mari (în ziua de 9 februarie minată reparaţia puţului prin­ ceasta se datoreşte mai multor colectivul de muncă al minei

mai scump decît mi- ' accent pe elimina­ plusul de producţie trece de cipal şi refacerea tunelului cauze, dintre care vom enu­ Teliuc nu numai că îşi va pu­
nereul - preţui rea sterilului la ben­ tea realiza sarcinile de plan,
director general al zile de claubaj, ceea 1.700 .tone). In activitatea mi­ Retişoara, care prezintă pericol mera cîţeva. dar va putea recupera în scurtă
de cost-ai tonei de Cd face să ajun­ nei Ghelar însă, ?e mai mani­ de surpare pe o porţiune de
fontă a fost depăşit C.S. H unedoara festă o seamă . de;;|ipstur.r qjfe Sortimentele livrabile la C.S.
30 m.l. •iini.oeg? !TM.-Mf- i
t v'VvV7vx<N/v

cu y,29':Ieî, ceea ce reprezintă, Ia vo­ gă mult steril în siderită, diminuînd au "dus la obţinerea ; unor re­ Necesarul de minereu creşte, Hunedoara — siderită bulgări vreme rămînerea în urmă şi-şi
în acest fei procentul de fier. Se con­ zultate sub posibilităţi. Astfel, însă el nu depăşeşte posibili­ si siderită măruntă — sînt con­ va îndeplini şi angajamentul a-
lumul producţiei realizată, o aprecia­ stată că mina Teliuc lucrează prin disciplina ¦în' nîuhcă la unele tăţile de extracţie existente la diţionate de posibilităţile de nual de a da 1 0 .0 0 0 tone mi­
bilă pierdere. echipe a lăsat de dorit; în pro­ mina Ghelar. De aceea. în vii­ transport. In perioada care s-a nereu peste plan. De asemenea,
cesul de -producţie s-a resimţit tor, furnalele de la Hunedoara scurs de la începutul anului şi celelalte lipsuri în munca între­
In activitatea întreprinderilor, mi’ijie- compensarea procentului de fier prin lipsa unor materiale importan­ vor putea primi minereu sufi­ pînă acum, îunicularul nou nu a prinderii vor fi lichidate. Ca ur­
te (lemh de mină, oxigen, Ulei funcţionat, cjin care cauză mare, furnaliştii din Hunedoara
re Ghelar şi Teliuc s-au manifestat adausul de limonită cu siderită bul­ pentru compresoare etc.).; apro­ cient. De asemenea, există po­ transportul minereului la Hu­ şi Călan vor putea primi mine­
vizionarea cu rambleu conti­ sibilităţi — şi minerii sînt ho­ nedoara a fost mult îngreunat. reu şi mai mult şi de o calitate
pînă în prezent serioase deficienţe mai gări. Tot la Teliuc, datorită exploa­ nuă să fie dificilă.
tărîţi să le folosească — pen­
ales în ce priveşte ritmicitatea livrări­ tării minereuluiîn carieră, respectiv O situaţie nefavorabilă se tru ca şi calitatea minereului

lor şi calitatea minereului de fier. 3 încărcării lui cu excavatoarele, con­

Referitor la livrări, în perioada a- ţinutul de steril este mult ridicat.

mintită, Ghelarul şi Teliucul au livrat Pentru a se evita acest lucru e ne­

furnalelor cu 10.400 tone siderită bul­ cesar ca la banda de claubaj să se prezintă şi la dolomită, unde să satisfacă cerinţele. Cît priveşte limonită ce se corespunzătoare.
gări, 1.691 tone limonită şi 3.026 pună • personal suficient şi bine cali­
tine siderită măruntă mai puţin decît ficat, care să înlăture sterilul vizibil. nici planul de. producţie şi nici Furnalele pot fi aprovizionate ritmic
era necesar. Pe lîngă acest aspect, li­ Situaţia existentă arată că faţă de cel de' livrări n-a fost realizat.
vrările au fost neritmice, înregistrîn- 1959 calitateasideritei a scăzut, deşi Rămînerea în urmă se datoreş- cu minereu de bună
du-se variaţii mari de Ia zi la zi şi din halda Crăciuneasa nu s-a luat mi­ te faptului că G. S. Hunedoara
scăderi mari în zilele de duminică şi nereu. a preluat mult nyii puţin decît C onsfătuirea m inerilor din G helar şi Te­ fontă planificată şi cantitatea de m ine­ O rgan izaţiile de p a rtid de la întreprin­
luni, fiind zile în care livrările n-au s.-ar fi putut extrage, ţinînd sea­ liuc cu fu rn aliştii din H unedoara şi C ă­ reu ce o au d e d a t, după plan , cele două derile care au p a rticip a t la consfătuire
acoperit nici jumătate din consumul Furnaliştii întîmpină greutăţi şi din ma că gradul de mecanizare al lan, s-a d o ved it d eo seb it de u tilă. In re­ în treprin deri precum şi locul d e unde se au un rol h o tă rîto r în rezo lva rea deficien­
furnalelor. Din cauza neritmicităţii li­ cauza granulaţiei necorespunzătoare. carierei Tulea este dezvoltat şi feratele prezen tate şi discuţiile ce au avut ex tra g e şi se prim eşte acest m inereu. ţelor existen te la fiecare toc de m uncă.
vrărilor s-a ajuns la o exploatare La Ghelar se constată o nerespectare deci are o mare capacitate de
în salturi a cuptoarelor de prăjire, si­ a limitei inferioare (15 mm), iar la producţie. Acest lucru dovedeşte
derita calcinată fiind astfel de slabă Teliuc a limitei superioare (150 mm.). că planul de producţie al carie­
calitate, Prin aceasta s-a ajuns la rei şi planul de aprovizionare
pierderi la calcinare după prăjire de Pentru ca furnaliştii să-şi poată rea­ cu dolomită al combinatului nu
peste 10 procente, şi la depăşirea liza sarcinile de plan şi angajamentul,
consumului de cocs, prăjirea minereu­ e necesar ca livrările să se facă rit­ sînt în concordanţă.
rilor făcîndu-se în furnale. Necesita­ mic, în cantităţi suficiente şi de cali­
tea livrării ritmice şi în cantităţi tate cît mai bună. In acest sens fur­ In ceea ce priveşte calitatea loc s-au arătat lucruri in teresan te, de a C. S. H unedoara putea apoi să dea A stfel stîn d lucrurile, ele trebuie să-şi
suficiente e cu atît mai mare cu cît naliştii cer minerilor să Ie livreze si- producţiei, şi aceasta se prezin­ căror rezolvare depinde îndeplinirea sar­ aten ţie m ai m are transportului uzinal, să îm bu n ă tă ţea scă în perm a n en ţă a c tiv ita ­
furnaliştii şi-au sporit angajamentul de derita bulgări cu un conţinut în fier tă nesatisfăcătoare. La sfîrşitul cinilor de plan şi a an gajam en telor luate facă totu l ca din cauza transportului, fur­ tea de conducere, să aju te m ai concret
la 5.000 tone la 8.000 tone fontă peste ele minimum 33,5 la sută, limonită cu primei decade din luna ianua­ de fu rn a liştii hunedoreni în ce p riveşte n alele să nu sufere în m ăsu ră prea m are. conducerile a d m in istra tiv e în lichidarea
planul anual. 38 la sută fier şi siderită măruntă cu rie 'conţinutul de fier era sub sp o rirea p ro d u cţiei d e m eta l în a cest an. tu tu ro r d e fic ie n ţe lo r ce se iv e sc în p ro ce­
cel puţin 30 la sută fier. Totodată cer admis cu 2,46 procente la side­ In cadrul consfătuirii s-a discu tat m ult sul de producţie. O rgan izaţiile de partid
Gele mai mari deficienţe în ce rita bulgări şi cu 2,55 procente In prim ul rlnd, e necesar, ca direcţiu ­ şi asu pra m inerului de la C răciuneasa. r e s p e c tiv e v o r fi a p re c ia te In ra p o rt cu
priveşte livrarea minereurilor de fier reducerea conţinutului de bioxid de si­ la siderita măruntă. Acest in­ La cererea m inerilor conducerea com bi­ re zu lta te le p la n u lu i d e p ro d u cţie, cu su c­
succes se datorează faptului că nile întreprinderilor m iniere — G helar şi natului a acceptat să alcătuiască o co­ cesele ce le vor o b ţin e m in erii în a p ro v i­
liciu în siderită de Teliuc la sub 14 nu se acordă suficientă aten­ Teliuc — să-şi îm bu n ătăţească sim ţito r m isie d e fu rn a lişti şi m in eri care să ia zion area furnalelor cu m inereu de bună
ţie alegerii sterilului. De aceea, probe din stocu l de m inereu şi dacă se ca lita te şi în m od ritm ic, cu rea liză rile
se constată la Teliuc, unde problema la sută, iar la cea din Ghelar sub 10 s-au luat imediat măsuri. Ast­ m unca cu oam en ii, să d iscu te cu ei asu ­ ce le vo r ob ţin e fu rn a liştii în b ă tă lia pen ­
fel, corpul de control al calită­ ajunge la concluzia că se poate folosi, să tru cît m ai m ult m etal. C unoscînd faptu l
punerii funicularului nou în funcţiune la suta. ţii s-a deplasat mai des la locu­ pra sarcinilor de plan, asupra greutăţilor că toate acestea se rezolvă de către oa­
se amînă de pe o zi pe alta. Furnaliştii au convingerea că mi­ rile de muncă şi a efectuat con­ se ia m ăsu ri corespu n zătoare. R ezolvarea
troale mai dese'. Gu acest prî- ce ex istă la tocurile de m uncă şi îm p re­
In ce priveşte calitatea minereu­ nerii vor înţelege cererile lor şi-i vor problem ei m inereului de la C răciuneasa
rilor, de asemenea au existat defi­ asigura cu minereu suficient, la timp ună să g ăsească solu ţii pentru înlăturarea
cienţe. La siderita de Ghelar, bună­ să fie p riv ită sub meti m u lte a sp ecte, în ­
acestor greu tăţi.
oară, în luna ianuarie procentul âe şi de bună calitate. deosebi sub aspect financiar ţinîndu-se
Cele două în treprin deri m in iere trebuie

să acorde m ai m ultă aten ţie sortării m i­

sssas nereului, Ceea ce au acum pentru sor­ seam a că răm înerea pe m ai departe a m eni, org a n iza ţiile de p a rtid au datoria

ta re să fie m ai bine fo lo sit, iar p en tru v i­ stocu lu i resp ectiv, ţin e im o b iliza tă o sum ă să d esfă şo a re o m uncă p erm a n en tă cu

ito r ş i in m o d d e o se b it p en tru T eliuc, se în sem n a tă d e bani. oa m en ii m uncii, să -i edu ce în sp iritu l

pune im perios problem a creării unei sta ­ La consfătuire ş-a su blin iat n ecesita ­ m uncii socialiste, să le ridice con ştiin ţa

ţii de sortare. te a u n e i c o la b o r ă r i m a i s tr în s e în tr e fu r ­ la n iv e lu l în ţe le g e r ii d e p lin e ci c e r in ţe lo r

In re zo lv a re a a c e ste i p ro b lem e, un a ju ­ n a liş ti şi m in eri. S -a fă cu t p ro p u n erea ca ce sta u in fa ţa lor. C o m u n iştii să fie în

to r p reţio s îl p o a te da M in isteru l In du s­ la con sfătu irile d e p ro d u cţie o rg a n iza te p rim ele rîn du ri ale lu p tei p en tru în d ep li­

triei G rele, cu a tît m ai m u lt cu cit lu nar în în trep rin d erile re sp e c tiv e să p a r­ n irea p la n u lu i la to ţi in d icii i a c tiv ita te a

acesta, tă ră g ă n ea ză de m u lt tim p rezo l­ ticipe, la fu rn ale, d e leg a ţi ai m inerilor şi tor con ştien tă şi rezu lta tele ce te obţin

varea d o cu m en ta ţiei şi livra rea u tilaju lu i in vers. A cest lucru a re o m are im p o rta n ­ să în su fleţea scă p e to ţi oam en ii m uncii

necesar. ţă ; o r g a n iza ţiile sin d ic a le re sp e c tiv e ar In re a liza re a sa rcin ilo r eco n o m ice p e care

S-au produ s m ari g reu tă ţi d in cauza trebu i să stu d ieze a cea stă propunere şi p a rtid u l şi gu vern u l n ostru ni le-au sta ­

funicularului Teliuc-H unedoara, al cărui să o traducă în viaţă. b ilit. ^
term en d e d a re în fo lo s in ţă a trecu t d e ­ C. S. H unedoara, aşa cum au subliniat
La consfătuire s-au luat angajam ente $

m ult. U ltim ele lucrări la funicular sîn t unii vo rb ito ri, să treacă de în dată la sta ­ frum oase. E le vor trebu i în făptu ite neîn-

p e te r m in a te . Ş i d a c ă p în ă a c u m s -a tă - b ilir e a c e r in ţe lo r p e n tr u f ie c a r e m a te r ie în tir z ia t. R e d a c ţia z ia r u lu i n o s tr u va, u r­

• ră g ă n a t darea lui în folosin ţă, se im pune p a rte. P en tru rezo lva rea a ceea ce d e­ m ări în deaproape m odul cum ele se în ­

luarea celor m ai eficiente m ăsuri ca el pinde de m in ister, să facă dem ersu rile ne­ deplinesc, va popu lariza succesele o b ţi­

să in tre în funcţiune a zi (o rice z i de cesare. M inerii au m a i cerut com bin atu ­ nute şi va com bate n eg lijen ţa şi lipsa de

m iine e deja în tîrziere). lui a ju to r în ce p riv e şte execu tarea unor respect faţă de angajam ente. Ar fi de do- \
M in erii au sco s in evid en ţă ş i unele reparaţii interne precum şi în a p ro vizio ­
narea cu oxigen. In funcţie d e p o sib ili­ rit să u m p lem .coloan ele zia ru lu i n u m ai
g reu tă ţi provocate de către C. S. H une­ tă ţi, ar fi bine ca aceste cerinţe să fie
doara care nu a in sistat să se asigure o în d e p lin ite . cu fapte frum oase, plin e de a bn egaţie,
corelaţie ju stă în ce p riveşte produ cţia de atît din partea jurnaliştilor cit şi a m ine­
rilo r.

ASPECT. DIN (SALA IN TIMPUL CONSFĂTUIRII