Page 96 - 1958-04

Pag. 4
I Mai—tradiţionala sărbătoare
A OAMENILOR MUNCII
(U rm a re din pag. l-a )
siu n e a Sovietului S u p rem al U .R .S.S .
a adoptat o m ăsu ră ce se bucură de
sprijinul u n an im al tuturor po­
poarelor iubitoare de pace, aceea
potrivit căreia U n iu n ea Sovietică va
înceta u n ilateral experim entarea de
arm e cu în cărcătu ră nucleară.
P opoarele lum ii v ăd în această m ă ­
sură o nouă în cercare a U niunii Sovie­
tice de a stăvili pregătirile de război,
un nou efort co n cret al statului sovietic
p e n tru a a p ă ra p acea în lum e. O pinia
publică m o n d ială salu tă cu căldură
noul gest al U niunii Sovietice şi se
p ro n u n ţa cu tot m ai m ultă hotărîre
p e n tru u rm a re a lui şi de c ă tre celelalte
state care deţin arm e atom ice.
L upta duşm anilor socialism ului îm ­
p o triv a păcii nu se re z u m ă n u m a i la
dom eniul m ilitar. Ei în cearcă pe toate
căile să învenineze conştiinţa o am en i­
lo r cu tot felul de teorii false, fa v o ­
rabile capitalism ului, cu scopul de a
a b a te ate n ţia p o p o arelo r de la lupta
lor p en tru ţeluri nobile, de a sp a rg e
u n ita te a clasei m uncitoare, de a de­
făim a ţările lagărului socialist, de a
d enatura m arxism -leninism ul.
R evizionism ul este u n a din teoriile
pe care ideologii burghezi în cearcă să
o ră sp în d e a sc ă pe to a te căile.
D eclarînd învăţătura m arxist-leninistă
ca învechită, n eg în d rolul de c o n d u ­
cător al partidului şi d ictatura prole­
tariatului, revizioniştii contem porani
se ploconesc în faţa „dem ocraţiei"
burgheze şi parlam en tarism u lu i, neso­
co tin d în acest fel prin cip iile in te rn a ­
ţionalism ului proletar.
Teoriile revizioniste însă, aşa cum
au fost sp u lb erate cu cîtcva decenii în
u rm ă de către L en in şi de d a ta a ce a sta
v o r fi z d ro b ite . Î n v ă ţ ă t u r a m a r x i s t -
leninistă dispune de o m are forţă tra n s­
form atoare şi m obilizatoare. R ăd ăcin i­
le ei rezidă în v iaţa, în lupta m a se lo r
pen tru c o n stru ire a unei societăţi noi.
P artidele com uniste şi m uncitoreşti —
detuVmv.Vîfe d e a v a n g a r d a c la se i m u n c i­
toare — dispun de forţe inepuizabile
şi c ap a b ile s ă z d ro b e a sc ă rev izio n is­
m ul sub orice form ă s-a r m anifesta.
M a s e l e m u n c i t o a r e n u v o r p u t e a fi a -
h ătu te d e la lu p ta lo r ; v ig ile n ţa co­
m uniştilor va asigura păstrarea puri­
tăţii teoriei m arx ist-len in iste, iar în ­
cercările revizioniştilor de a abate m a­
sele de la lupta lor p en tru con stru irea
s o c ie tă ţii no i v a fi s o r t i t ă e şe c u lu i. î n ­ oam enii m uncii din re g iu n e a n o astră
treaga experienţă istorică confirm ă â-
cest lucru.
N aţionalism ul a fost folosit în de­
cursul istoriei, în m a re m ă su ră de că­
tre burghezie îm p o triv a unităţii clasei
m uncitoare. In prezent, m ai făţiş sau
m ai ascuns, n aţio n alism u l este folo­
sit ca o a rm ă de luptă a burgheziei
îm p o triv a m a s e lo r m u n c ito a re . F.ste o
datorie patriotică, in tern aţio n alistă a
noastră de a dem asca pe acei care pro­
povăduiesc n aţio n alism u l şi de a lup­
ta îm p o triv a lor cu to ate forţele.
V iaţa de toate zilele d em o n strează
A ./
Avertismentul oamenilor
de ştiinţă olandezi
împotriva amplasării
rampelor pentru rachete
americane
HAGA 29 (Agerpres). Potri­
vit relatărilor presei, şapte cu­
noscuţi fizicieni olandezi au a-
dresat ministrului Apărării, Slaf,
o scrisoare î>n care avertizează
că în cazul cînd Olanda va par­
ticipa la dezlănţuirea unui "ăz-
boi atomic, acest război va a-
vea pentru ea „urmări catastro
fale”. Oamenii de ştiinţă pro­
testează energic împotriva con­
struirii în Olanda a rampelor
pentru rachete americane.
Preşedintele Republicii Chile Assarir, care a făcut necesară
a contramandat vizita sa la
Washington
SANTIAGO 29 (Agerpres).
Preşedintele Republicii Chile,
generalul Carlos Ibanez Del
Campo, a contramandat în ulti­
mul moment călătoria sa oficia­
lă la Washington, gest fără pre­
cedent în America Latină. Deşi
în comunicatul special nu se fac
precizări în legătură cu anula­
rea acestei călătorii pentru a
cărei aprobare preşedintele Iha-
nez însuşi a trebuit să depună
mari insistente în parlamentul
chilian, nimeni nu ignorează,
după cum recunoaşte chiar re­ urma respingerii de către guver­ măr de manifestanţi au demon­
vista americană „Newsweek”, că nul englez a cererilor guvernu­ strat pe străzile oraşului La
această schimbare de atitudine
din partea lui Ibanez se daloreş-
te cererii ministrului de Inter­
ne al S.U.A., Fred Seaton, şi a masă.
fied a sita si ad m inistraţia ziarului jtr. 6 M artie nr,. 9. Telef o n ; 188— 189. Taxa plătită în num erar conform aprobării Direcţiunii Generale l’.I .I.R . nr. 236.320 diu 6 noiembrie 19Ţ9,_— T ip a ru l: Întreprinderea P olig rafică „1 M a i" ~ DEVA.
'm u mul 'sdcrfaTsffîfmi
cu m u ltă tă rie că la g ă ru l so cia list se ziua de 1 M ai dind peste plan în tri­
în tăreşte tot m ai m ult, că ideile m a r­ m estru l 1 al a n u lu i cu re n t p este 40.000
xist-leniniste cuprind m ase tot m ai de tone cărbune,
largi, că m ersul glorios spre socialism L am in o riştii de la H u n e d o a ra , ad ap -
nu-1 p o a te opri nim enr. A şa c u m se tîn d in iţiativ a m inerilor de la A n in o a ­
su b lin iază în D eclaraţia ela b o ra tă de sa la specificul lor s-a u a n g a ja t ca în
consfătuirea reprezentanţilor partidelor c in ste a lui 1 M a i s ă la m in e z e p este
c o m u n is te şi m u n c ito re şti de Ia M o s ­ plan în fiecare oră cîte o to n ă de la ­
cova, tră să tu ra caracteristică a epocii m inate. Ei au realizat cu succes acest
n o astre o constituie trecerea de la c a ­ a n g a ja m e n t. In felul a ce sta , la m in o riş ­
p ita lism la so cia lism , in a u g u r a tă de tii h u n e d o r e n i a u r e u ş it c a în t r i m e s ­ 28 aprilie Biroul Politic al Co­
M area R evoluţie Socialistă din O ctom ­ tru l 1 1958 să d e a p este p la n 2.960
brie. tone de lam inate.
Intr-o serie de ţări de pe glob socia­ U riaşe prefaceri s-au p etrecu t şi în
lism ul a în vins şi există toate posibi­ viaţa satelor noastre. Ţ ărăn im ea, care
lităţile ca el să în v in g ă în in treag a o d in io ară ducea jugul robiei m oşiereşti,
lum e. este astăzi stăp în ă pe păm întul care-l
T radiţionala sărbătoare in te rn a ţio ­ m unceşte. Sprijinită de către statul
nală a oam enilor m uncii este întim pi- dem ocrat-popular cu unelte agricole, se­
n ată de poporul nostru cu succese deo­ m inţe selecţionate, credite av an tajo ase
sebite în to ate dom eniile de activitate. şi îndrum ări agrotehnice, ţărănim ea
A plicînd în v iaţă p ro g ram u l partidului noastră a sporit considerabil producţia
şi guvernului, oam enii m uncii din ţa ra de cerealc-m arfă. In regiunea H u n e d o a ­
noastră au dat un puternic avînt indus­ ra procesul de tran sfo rm are socialistă
triei. D in tr-o ţa ră în a p o ia tă , ţa ra n o a s ­ a agriculturii se d esfăşo ară în ultim ul
tră a devenit o ţară cu o bază indus­ tim p într-u'n ritm m u lt m a i viu decît
trială în p lin ă d e zv o ltare. S -a u c o n ­ în anii precedenţi. A stăzi, în reg iu n e,
struit noi ram uri industriale, noi oraşe
m uncitoreşti, iar v iaţa oam enilor m uncii e x istă 54 G .A .C . cu 3.573 fam ilii, 351
s-a îm b u n ătăţit intr-o m ăsu ră conside­
rabilă. în to v ă ră ş iri a g ric o le cu 18.920 fam ilii,
A gricultura ţării noastre este o rg a n i­ precum şi 158 în to v ărăşiri zootehnice
zată în tr-o m ă su ră tot m ai m a re pe
baze socialiste, ceea ce v a asig u ra o care cu p rin d 7.468 fam ilii
abundenţă de produse agro-alim enlare
pentru consum ul populaţiei. O am enii m uncii din agricultura re­
giunii n o astre întîm pină I M ai sub
sem n u l luptei pentru trad u c e re a în v ia ­
ţă a sarcin ilo r ce d ecu rg din co n sfă ­
tuirea pe ţa ră a ţă ra n ilo r şi lu crăto ri­
lor din sectorul socialist al agriculturii
ce s-a ţin u t recen t la C o n sta n ţa , care
constituie u n im bold spre obţinerea de
victorii şi m ai m ari în m u n c a pen tru
tran sfo rm area socialistă a satelor n o as­
Ţ a r a n o a s tr ă rut m a i s e a m ă n ă cu tre.
vechea R om înie burghezo-m oşierească.
E a a devenit un stat puternic, m em bru C u p rileju l zilei de I Alai poporul
al m arii fam ilii a ţărilo r lag ăru lu i so ­ n o stru trece în rev istă m in u n a te le su c­
cialist, un stat al o am en ilo r m uncii de cese o b ţin u te în d ezv o ltarea ştiinţei,
la o ra şe şi sate, u n s ta t c are îşi ad u ce culturii şi artei, care devin tot m ai m ult
din p lin c o n trib u ţia la a p ă r a r e a păcii un bun al celor ce m uncesc. Intelec­
şi secu rităţii in tre popoare. tualitatea n o a stră se b u cu ră astăzi din
plin de încrederea şi sprijinul statului
dem ocrat-popular, are toate posibilită­
0 p u te rn ic ă d e zv o ltare a c u n o sc u t în ţile p e n tru a-şi p u n e în tr e a g a ci c a p a ­
anii puterii populare reg iu n ea H u n e d o a ­ citate de c re a ţie în slu jb a po p o ru lu i şi
ra . M a rile c o n stru c ţii d e la C o m b in a tu l a cauzei construirii socialism ului.
s i d e r u r g i c H u n e d o a r a : f u r n a l e l e 5 ' şi 6,
uzina cocsochim ică, fabrica de ag lo m e­
rare, term ocentrala, noile cuptoare e-
iectrice, lă rg ire a şi m o d e rn iz a re a ve­
chilor a g re g a te ca şi c o n stru ire a în
p re z en t a lam in o ru lu i b lu m in g şi a o- Poporul rom în sărbătoreşte ziua de
jelăriei M artin , au tra n sfo rm a t H u n e ­ I M ai sub sem nul unităţii frăţeşti in­
doara într-un puternic centru industrial tre o am en ii m u n cii ro m în i şi cei a p a r-
al ţării. E x ploatările m iniere din V alea ţinînd naţionalităţilor conlocuitoare. O a­
Jiu lu i, G h e la r, T e liu c şi a lte le a u fost m enilor m uncii de alte n aţio nalităţi
înzestrate cu ag reg ate şi m ecanism e de statul nostru le-a a sig u rat deplina e g a ­
înaltă tehnicitate care a făcut m unca litate în d rep tu ri cu poporul ro m în , a-
m inerului m ai uşoară, m ai spornică. vind largi posibilităţi de dezvoltare c-
conom ică şi culturală, în ra p o rt cu do­
rin ţele şi asp iraţiile lor n aţio n ale.
1 M ai 1958 este în tim p in at de către
ih c o n d iţiile a v în h ilu i $i e n t u z i a s m u l u i
in m u n c a pentru trad u cerea în viaţă
a sarcin ilo r tra sate de partidul şi g u ­
vernul nostru. U n avînt fără prece­ R ezultatele strălucite cu care poporul
dent cunoaşte întrecerea socialistă, a rom în întîm pină sărb ăto area internaţio­
cărei obiectiv principal este lupta p en ­ nală a oam enilor m uncii constituie o
tru în d e p lin ire a p la n u lu i la toţi indicii, ilu stra re e d ific a to are a forţei şi su p e ­
pentru creşterea productivităţii m uncii riorităţii orînduirii n oastre dem ocrat-
şi red u c erea p reţu lu i de cost. populare.
P reţio asa in iţiativ ă a m in erilo r din
A ninoasa, a cap ăfat o tot m ai m are
e x tin d e re în rîn d u l m in e rilo r; în p re ­ O am enii m uncii din patria n o astră
zent ea se aplică de către peste 200 văd în regim ul d em o crat p o p u lar p ro ­
brigăzi de m ineri. pria lor putere de stat, expresia n ă z u ­
in ţe lo r şi in te re s e lo r lo r v ita le şi îşi
Aţinerii din V alea Jiului au cinstit co n sa c ră toate forţele întăririi co n ti­
nue a statului celor ce m uncesc, princi­
palul in stru m en t ai construirii socialis­
m ului.
Lupte violente între trupele
britanice şi răsculaţi
în protectoratul Aden
LONDRA 29 (Agerpres). — cînd să respingă atacul şi că im­
La 28 aprilie au izbucnit lupte portante efective militare au fost
violente între trupele britanice trimise în ajutorul garnizoanei.
şi răsculaţi în regiunea occiden­
tală a protectoratului englez al In ciuda încercărilor cercuri­
Adenului, în sudul peninsulei A- lor oficiale engleze de a mini­
rabice. Fortul Assarir, aflat în maliza importanţa acestor lupte,
această regiune, în aşa-zisul observatorii politici din capitala
protectorat Dliala, la vest de for­ Angliei subliniază că atacul a-
tul Aden a fost atacat de un supra fortului britanic constituie
grup de peste 300 de răsculaţi, punctul culminant al tulburări­
oare l-au împresurat, complect. lor din Aden, unde, după expre­
Un comunicat oficial al coman­
damentului' britanic anunţă eă sia ziarelor britanice, „situaţia
avioane de bombardament en­ s-a menţinut explozivă” de mai
gleze au intrat în acţiune încer- bine de două săptămîni. „Orice
s-ar - spune la Londra - - subli­
niază comentatorul agenţiei
France Presse — atacul fortului
intervenţia urgentă a avioanelor
militare engleze, depăşeşte ca­
drul unor simple ciocniri locale.
Din punct de vedere britanic
cercurilor protectioniste, de a se întreaga chestiune capătă o im­
spori tarifele vamale americane portanţă care depăşeşte cele pe­
asupra importului de cupru. trecute în acest' protectorat în
plină efervescenţă-de cîteva săp­
tămîni”.
Greva generală din. Malta
LA VALLETTA 29 (Agerpres) Agenţia France Presse rela­
La 28 aprilie a avut loc în Mal­ tează că' in cursul zilei de 28
ta o grevă generală in semn de aprilie intreaga activitate de pe
solidaritate cu politica fostului insulă a fost paralizată. Circu­
prim ministru Don Mintoff. laţia a fost întreruptă pe întreg
După cum se ştie, acesta a de­ teritoriul insulei. Un mare nu­
misionat săptămîna trecută în
lui maltez ca Anglia să n u . ia Valletfa, protestind împotriva
o serie de măsuri economice interzicerii organizării de mitin­
care ar duce la prăbuşirea eco­ guri. Au avut loc ciocniri între
nomică-a insiilei şi la şomaj in
manifestanţi şi poliţişti.
e
N r wm
ESH&s SEHH
\V II 71 II Y %
Procesai iteilaforilir impoi
Sili 8.1. Mihoian în R.D. ta ia n S preşedintele! snkarno
BERLIN 29 (Agerpres). La A. I. Mikoian a fost însoţit
de M. G. Pervuhin, P. N. Ku-
mikin, I. I. Ilicev. DJAKARTA 29 (Agerpres). Ismail a arătat că este mem­
mitetului Central al Partidului La 22 aprilie a început la Dja­ bru al organizaţiei musulmane
Socialist Unit din Germania a In discuţia care a decurs in­ karta procesul atentatorilor la de tineret din Indonezia G.P.I.I.
primit pe A. I. Mikoian, mem­ tr-o atmosferă cordială, au fost viaţa preşedintelui Sukarno. Ac­ şi membru al frontului antico­
bru in Prezidiul C.C. al P.C.U.S. atinse probleme care interesea­ tul terorist a fost săvîTşit la 30 munist.
şi prim-vicepreşedinte al Consi­ ză cele două părţi ca : situaţia noiembrie 1957.
liului de Miniştri al U.R.S.S. în Europa, situaţia în Germania Ziarul „Harian Rakjat" arată
şi relaţiile dintre poporul ger­ Cu prilejul săvirşirii acestui că „atentatul împotriva preşedin­
Din partea germană au fost man şi popoarele Uniunii So­ atentat, nouă oameni au fost u- telui Sukarno face parte din
de faţă Walter Ulbricht, prim- vietice. cişi, iar 54 au fo.st răniţi. Din complotul terorist internaţional
secretar al C.C. al P.S.U.G., cele arătate de acuzatul princi­ împotriva activiştilor mişcărilor
Otto Grotewohl, Friedrich Ebert, Schimbul de păreri a confir­ pal Iusub Ismail, care a .recu­ naţionale”. Ziarul arata că a-
Willi Stoff, Alfred Neumann, mat unanimitatea de păreri a noscut că este vinovat de acu­
membri ai Biroului Poljtic, E- tovarăşilor germani şi sovietici zaţiile care i s-au adus, rezultă proape toţi acuzaţii sînt membri
rich Muckcnberger, Erich Elon- în toate problemele atinse şi so­ că el a acţionat la indicaţia u-
necker, Bruno Leuschner şi Her- lidaritatea frăţească in lupta nuia din conducătorii clicii sepa­ ai partidului Maşumi şi ai orga­
bert Warnke, membri supleanţi pentru pace şi socialism pe ba- ratiste a lui Lubis şi că tot el a
2a marxism-leninismului. nizaţiei musulmane de tineret şi
ai Biroului Politic. săvirşit o acţiune teroristă împo­
că conducători ai partidului
triva Partidului Comunist în va­
Maşumi, care au aderat la clica
ra anului 1957,
de rebeli, nu sînt străini de a-
cest complot.
-® ® ~
Deschiderea expoziţiei econom ice a R.P. R
în R. P. C h i n e z ă Agravareasituaţiei economice
PEKIN 29 (Agerpres). — pe calea construirii socialismu­
China Nouă anunţă: Comitetul lui vor ajuta şi la construirea
Chinez pentru promovarea co­ socialismului în R. P. Chineză. A FRANŢEI
merţului internaţional a oferit o
Ana Toma, adjunct al minis­ Declaraţia preşedintelui Asociaţiei patronatului francez
recepţie cu prilejul deschiderii trului Comerţului, conducătoarea
expoziţiei economice a R. P. R. delegaţiei guvernamentale ro-
mîne, şi-a exprimat, speranţa că PARIS 29 (Agerpres). — Pre­ rul, Franţa va cheltui cele 650
Vicepreşedintele comitetului, această expoziţie Va contribui la şedintele Asociaţiei patronatului milioane dolari americani îm­
Tzi Cido-din, a declarat cu acest o mai bună înţelegere a efor­ francez, Viliiers, a declarat în prumutaţi din S.U.A. şi vom a-
prilej că este adine impresionat turilor depuse de poporul romîn cadrul unei şedinţe a conducerii sista la o nouă devalorizare ca­
de cele ce a văzut la expoziţia pe calea construirii socialismu­ asociaţiei că ultimele statistici tastrofală a francului11.
economică a R.P.R., exprimîn- lui. cu privire la economia ţării în­
du-şi convingerea că realizările dreptăţesc pş experţi să vorbeas­ Organele de presă şi reprezen­
şi experienţa cîştigată de R.P.R. că despre „o înrăutăţire alar­ tanţii cercurilor conducătoare ale
mantă a situaţiei economiei na- economiei franceze se mulţumesc
----------------------------------------------------- c e ­ să facă aceste constatări dar se
ţionale11. feresc să dezvăluie adevăratele
DECLINUL ECONOMIC DIN S.U.A. Păreri similare au fost expri­ cauze ale înrăutăţirii continue a
situaţiei economiei naţionale şi
Scăderea producţiei in toate ramur mate în ultimul timp şi de nu­ anum e: continuarea războiului
industriei americane meroase ©rgane de presă ale colonial din Algeria, participa­
cercurilor economice franceze^. rea la cursa înarmării atlantice
A4QSCOVA 29 (Agerpres). — adîncească şi să se Ziarul „Les Echos” scrie astfel că şi politica de restricţii comer­
TASS anunţă : Comentind situa­ Reducerea bruscă a investiţiilor „perspectivele economice pe 1958 ciale cu ţările din răsărit.
ţia economică a S.U.A. în pri­ de capital, reducerea noilor co­ sînt întunecate” şi anunţă că defi­
mul trimestru al anului 1958, citul balanţei comerciale a ţării a Potrivit datelor oficiale, nu­
ziarul „Pravda“ arată că scăde­ menzi la metale, maşini, utilaje, atins în primul trimestru al a- mai recenta hotărîre a guver­
rea producţiei s-a observat a- existenţa unor uriaşe rezerve de nului demisionat Gaillard de a
proape în toate ramurile indus­ mărfuri in industrie şi reţeaua nului curent 120.000 milioane menţine mai departe sub arm ’
triei americane, iar cea mai se­ comercială, precum şi reducerea contigentul care urma să fie e-
rioasă reducere a avut loc în cererii solvabile a populaţiei franci. „Les Echos“ arată mai
industria grea. Astfel, producţia vor face ca producţia să scadă
de oţel a scăzut cu 40 la sută, în continuare. departe că preţurile au crescut liberat la 1 mai costă Franţa
de la începutul anului cu 18 la aproximativ 20.000 milioane
sută. „Pină la toamnă, scrie zia* - -franci.
producţia industriei de maşini S c ă d e r e a c o n t i n u ă .a n iv e lu lu i d e tra i păifoar
unelte a fost cu o treime mai al o a m e n ilo r m u n c ii d in Ţările c a p ita ­
mică decît în aceeaşi perioadă
a anului trecut. Neavînd co­
menzi ,multe societăţi îşi închid liste a d u s la in ten sificarea luptei re ­
întreprinderile şi concediază în v en d icativ e a a ce sto ra p en tru cîşti-
masă pe muncitori. In prezent, g a r e a d re p tu lu i la o v ia ţă m a i b u n ă .
potrivit datelor oficiale ale gu­ U ria ş e m itin g u ri şi d e m o n stra ţii de
vernului, numărul şomerilor este protest îm potriva scum petei, şom ajului
de 5,2 milioane oamşni, ceea şi altor racile, ale cap italism u lu i au
ce reprezintă cel mai înalt ni­ loc zilnic în toate ţările capitaliste.
vel din ultimii 16 ani. F o to g rafia din d reap ta rep rezin tă o
m an ifestaţie a m uncitorilor englezi
Analiza factorilor de bază
care influenţează dezvoltarea e- îm potriva urcării chiriilor.
conomică a S.IJ.A., încheie zia­ Sistem ul colonialist es e zguduit de
rul, arată că declinul care are
loc pare că va continua să se num eroase evenim ente care dem ons­
-o — trează putreziciunea şi d e străm area
Dizolvarea parlamentului acestuia. P o p o are care secole de-a
rîndul au fost o p rim ate de colonia­
lism s-a u rid ica t la lu p ta p e n tru cîş-
suedez tigarea independenţei, pentru o viaţă
STOKHOLM 29 (Agerpres) — m ai bună, liberă. M ulte au reuşit să-şi
TASS anunţă : Datorită faptului
că majoritatea burgheză din cea cu cerească libertatea. A ltele luptă încă
de a doua Cameră a Riksdagu-
lui suedez a respins proiectul de cu a rm a în m in ă . P rin tre ace ste a din
lege al guvernului cu privire la
pensii, Riksdagul a fost dizolvai. u rm ă se n u m ă ră şi poporul alg erian .
Scrisoarea regelui Suediei cu
privire la dizolvarea Riksdagu- F o to g rafia de jos în fă ţişe az ă un d e­
iui şi la fixarea alegerilor extra­
ta şa m e n t al A rm atei p o p u lare de eli­
b erare n a ţio n a lă din A lgeria în m a rş
spre u n a din poziţiile colonialiştilor
francezi.
ordinare pentru cea de a doua , ' *A
Cameră a fost citită în cea de a
doua Cameră de primul minis­ , w-5
tru Erhmder, iar in prima Ca­
meră de ministrul Afacerilor ...................
Externe, Unden. Acest proiect de ' .!:¦ ~> i : . -St,
lege fusese aprobat de prima
Cameră a Riksdagului. Datorită •V : Vi .V. . *:•:•»:•>
divergenţelor de păreri dintre
cele două Camere, conform con­ : z v W ; i v ^ i v ty /M Y s •••••* :• x
<: yA • :.W- w: f^ ^ ./ i / Ţ
•< A w w v
stituţiei, regele are» dreptul să ®ap*fySt- i w u /W
dizolve Riksdagul şi să. fixeze
noi alegeri’. ' f ••••:. ... ' ' .% ¦ ; §i?. >,
Şoferii de autobuse
din Londra vor intra
în grevă la 4 mai
LONDRA 29 (Agerpres). —
După cum transmite agenţia
Reuter, convorbirile duse timp
de 8 zile între conducătorii socie­
tăţii de autobuse şi reprezen­
tanţii celor 50.000 de şoferi de
autobuse din Londra, care au
anunţat că vor intra în grevă
la 4 mai. au eşuat. La 28 apri­
lie, Frank Cdusins, secretarul
Uniunii 'sindicale a muncitorilor
din' transporturi, a declarat că
„nu a ' fost posibilă realizarea