Page 94 - 1958-04

ML 2
F L Ă C Ă U L DE PE TRACTOR
Seară. Mecanizatorii de la S.M.T, iveală faţa veselă a unui flăcău, care,
Orăşiie, se îndreaptă spre dormitoa­ cu o mişcare înceată dar hotărită,
re. Doi dintre ei mai zăbovesc cî- împinse maneta de viteză. Ascultător,
ieva minute in curtea staţiunii. Se tractorul porni trăgind după el brăz-
sjătuiesc.
— Am jost pe terenul Gostatului, mint. După ciţiva metri, flăcău! opri,
la Mureş, acolo unde ari tu. Pă- sări sprinten de la volan şi se în­
mintu.i zviniat şi se poate ara.
— Zici că se poate ? Atunci mă din pămîntul reavăn şi-t frăinuită in
duc acolo. Ce părere ai 7
— Cum vrei. Dacă farurile ţi-s nomul". Apoi se urcă iar la volan.
bune...
— De asta mei o grijă.
Cei doi, agronomul de sector loan rurile tui spintecau in lung şi-n lat
Tamaş şi tractoristul Haralatnbie întinsul tarlalei Gostatului.
Croitorii, îşi strinseră miinite.
— Spor la muncă, Croitoriile!
Să-mi spui miine cum a mers —
mai spuse agronomul indepărlindu-sc.
Peste vreo jumătate de oră, un
tinăr îmbrăcat in salopetă ieşi pe
poarta staţiunii. Apoi, nu mult după
aceea, in partea dinspre Mureş a
Orăştiei, se auzi un duduit de mo­
tor şi două lumini puternice spin­
tecară întunerecul nopţii, scoţind la
Fruntaşi în munca de
transformare socialistă
a agriculturii clin
regiunea noastră
N iC O A R A IO A N ,
secretarul C om itetului com unal de
partid M ihalţ, decorat cu O rdinul
M u n c i i c l a s a IlI-a.
*V f
A N GHEL, IO A N ,
m a istru viticol la G .A .S. A poldu
de Sus, decorat cu O rdinul M uncii
clasa IIl-a.
 m drumeţii acum prin satele ra­
ionului Ilia. Un raion ca multe
altele a cărui înfăţişare se schimbă
cu fiecare zi ce trece, sub inţeleapta
conducere a partidului nostru.
S-a deschis o carte
nouă în viaţa satelor
A vind o imagine a satului sărac
de odinioară, nu se poate să nu
fi impresionai de marile transfor­
mări survenite in viaţa salului de
astăzi. Şi ce poale fi mai grăitor de­
cit cele ce se petrec în fiecare zi aci. trativ ai instituţiilor raionale. In cile cal stă ia dispoziţia bolnavilor. Pen­
In momentul aciuai se lucrează pen­
tru construcţia a nu mai puţin de
30 de şcoli. Nu mai există analfa­
beţi. Oamenii liberi, adevăraţii stă-
pini ai ogoarelor au tras brazde de
întovărăşire, cuiegind roade pe care
uneori abia le-au visat. In raionul
Ilia, înfloresc astăzi patru gospodării
agricole colective, unde 145 familii
realizează an de an venituri mari
de pe cete 446 ha. teren.
f.a 17 februarie 1952 a fost inau­
gurată cea mai veche întovărăşire a-
gricolă din raion — la Mintia. In a-
ce:aşi timp şi-au unii păminturile şi
cei din Gurasada şi Tisa. De atunci
si pină acum, pe baza liberului
consimţăminl, au mai fosi consti­
tuite încă 102 întovărăşiri agricole
in care 5.118 familii, lucrează la un
loc 5.509,64 ha. teren. In 23 înto­
vărăşiri zootehnice, 914 familiii cresc
un număr de 3.941 oi. Fondul de
bază a! întovărăşirilor agricole, se
ridică astăzi ia 280.000 lei.
In zilele noastre, raionul Ilia a
devenit un şantier. Nu există sat in
care să nu se fi construit scoată
nouă, cămin cultura! sau dispensar
medical. Vreţi o dovadă? La Ilia
darele care se înfipseră adine in pă-
dreptă spre brazdă. Luă o bucată
palmă zimbind: „Are dreptate agro­
...Duduitul tractorului „U.T.O.S.-26"
n-a încetat o clipă toată noaptea. Fa­
Asta-i firea tractoristului Haralam-
bie Croitorii. Cum se iveşte timp
prielnic de lucru, nu pierde o clipă.
Fie că-i zi sau noapte, el se urcă pe
U.T.O.S -ui lui şi-i dă drumul. Des­
pre calitatea lucrului ce-l face, ni­
meni, niciodată nu s-a ptins. Peste
tot pe unde a lucrat, oamenii spu­
neau plini de bucurie: „Bun trac­
torist flăcăul ăsta". Nu-i ziceau nici
Haralatnbie, niciCroitorii. Şi acum
îl mai ţin minte intovărăşiţii din ţiune, a fost din nou fruntaş, dove­
Peşicniţa, raionul Haţeg. Cind s-au dind prin aceasta că este şi un me­
unit ei in întovărăşire, prin 1956, canic priceput. Iar acum, in campa­
primele brazde el le-a tras. Deşi pe
atunci era şef de brigadă, s-a ur­
cat pe tractor şi intr-o săptămină a
terminat de arat toată suprafaţa în­
tovărăşirii. Văzind brazda adincă,
dreaptă, oamenii au spus: „Straşnică calitatea lucrărilor ce le face, colec­
arătură ne face flăcăul ăsta". Apoi tivul de la S.M.T. Orăştie ii stimea­
cit a stat el in Haţeg, intovărăşiţii
l-an solicitat ta toate lucrările.
Şi, peste tot mute a lucrat trac­
toristul Haratambic Croitorii, s-au au­
zit numai cuvinte c a : „Straşnic flă­
cău", „Bun băiat", „Nu stă o clipă.
Parcă.i sfirlează flăcăul ăsta".
- o - - o ••*¦*© •*»* •« * •©• *>0
UN O M O B IŞ N U IT
Pe Friederich Pinczes — şef
de echipă In crescătoria de porci
de la gospodăria dc Stat din
Strei — Căian - - nu l-am găsit
la locul său de muncă, 0 sta­
re gripală l-a obligat să rămină
acasă in dimineaţa aceea.
— Am fost îndreptat la dum­
neata, tovarăşe Pinczes. Direc­
torul gospodăriei m-a asigurat
că eşti cel mai potriKit pentru
materialul ce intenţionez a-1
scrie, aşa că, de nu-ţi vine greu,
'"cordă-mi cîteva minute.
In timp ce-şi consuma deju­
nul, îl studiam pe bătrînelul în­
cărunţit, ale cărui priviri vioaie
şi cercetătoare, cît şi trăsăturile
fine dar hotărîte, îmi treziră cu­
riozitatea. Simpatic îngrijitor de
porci ; în pijamaua elegantă, cu
iniţiale estetic cusute de o mînă
dibace, cu ziarul „Eldre“ deschis
în faţă — aşa l-am văzut la în­
ceput.
— Ce-aş putea să vă spun,
tovarăşe — începu îngrijitorul
de porci, după ce-şi termină de­
junul. Lucrez în această mese­ mult la îngrijitorul de porci,
rie, mai bine de 6 ani. Tainele
ei le-am învăţat la crescătoria
din Şoimuş, unde hătrînul zo­
otehnist Traian Iovanaş mi-a
fost „profesor"... Acu, de un an,
sînt aci la Strei şi lucrez în e-
chipă cu Francisca Kelemberger
şi loan Pepelea. Nu cîştig rău :
salariu de bază 600 şi-l urc pînă
Prin satele raionului Ilia înfăptuiri ale regimului nostru, înfăp­
o găsiţi. Prin muncă voluntară oa­
menii harnici ridică localul noii şcoli
medii, construiesc şi palatul adminis­
file s-ar puica cuprinde manie în­
făptuiri din acest raion?
Moş AJexe Dumbravă,
ne povesteşte
A fost grădinar la castelul din
Zam, acolo unde astăzi există
un spital modern pentru îngrijirea
sănătăţii oamenilor muncii. Im adu­
cerea aminte a zilelor trăite, moş
Alexe oftează... Viaţa lui s-a conto­
pit cil viaţa salului pe care l-a con­
dus ca preşedinte al sfatului popular
in arui aceştia luminoşi.
— In satul nostru, a trăit pe vre­
muri un baron. In faţa lui trebuia
să stai cu capul plecai. Pămîntul nu
era al nostru, cum pe masă n-aveam
nici mălai, nici pîine. Şcoală ? Nu
era pentru noi. Tot ce ne-a rămas a-
tunci era să muncim din greu, să
umplem hambarele baronului. Nu era trei brazde dinlr-odaiă, s-au scărpi­ tădată era vestit prin ţuica de prune azi din raionul Ilia. Despre viaţa oame­
nici dispensar, nici doctor. Ce să mai
vorbiri, de sărbători ca 1 Mai.
Astăzi, in satul nostru s-au petre­
cut multe. La şcoala de 7 ani înva­
ţă copiii iniovărăşiţilor din Zam şi
din împrejur. Avem magazin cu măr­ exact cu jumălalc mai mult deciI au ră u ; se ocupau mai mult cu tăiatul
furi de care ne pofteşte inima, o sirius individualii. De primele recol­ lemnelor. 'Agricultura, pe alunei era
Tractorul pe care lucrează,
„U.T.O.S.-26", n-a intrat nici odată
in reparaţie generală. Cu el, in toam­
na anului 1957, a lucrat peste plan
130 hantri. Atunci a fost declarat
tractorist fruntaş pe regiune. In iar­
nă, ia reparatul utilajului din sta­
nia de primăvară, a obţinut cea mai
mare realizare pe staţiune. Planul
campaniei de primăvară, pe tractor,
şi l-a depăşit cu 12 Ia sută. PenPu
entuziasmul cu care munceşte, pentru
ză şi se mituireşte cu el.
Despre faptele lui, care constituie
cete mai bune exemple de urmat, s-a
vorbit şi in adunarea generală a or­
ganizaţiei de bază, cind acest har­
nic tractorist a fost primit în riadul
candidaţilor de partid. R . B U D I N
o.•L>• O
pe la 1.000. In martie am avut
1.050. Muncim şi noi cu norma,
adică pentru porcii ce trec ca
număr peste norma obişnuită ce
revine pe cap de îngrijitor, obţi­
nem plusul de salariu. Salariu-i
bun, dar şi muncă facem. Uneori
această muncă este grea, mai
ales că la crescătoria noastră
încă nu sînt asigurate toate
condiţiile necesare. Cînd vom
avea în grajduri şi în boxe lu­
mină electrică, canalizare, jghea­
buri suficiente, munca noastră
se va uşura, iar noi, la rîndul
nostru, vom obţine rezultate şi
mai bune. .Deoearn.d.ată, astea-s
condiţiile. şi căutăm a le face
faţă. Vă spuneam ceva mai ina-
inte despre salariu. Ne tot pre­
gătim să ne cumpărăm un aparat
de radio, dar pînă la electrifica­
rea locuinţelor de aici, nu-1
cumpărăm. Pînă atunci, timpul
liber şi mai ales serile le petrec
ikin anturajul cărţilor.
N-am avut vreme să stau mai
Friederich Pinczes. In drumul ce
mă ducea spre alte treburi am
reflectat asupra frumoaselor con­
diţii de viaţă, create oamenilor
muncii, de regimul nostru. Nu-i
rlcci deloc surprinzător faptul că
ei se avîntă eu atîta entuziasm
în muncă. — Pe drept cuvînt
că, au de ce. GH. LUPAN
m© i r ie
bibliotecă unde zilnic se găsesc căr­
ţile cete mai noi. Un dispensar medi­
tru vilele noastre este asigurată asis­ tului piuă la ţărmul Mureşului înspre
tenţa veterinară la dispensarul vete­
rinar din sal. In fiecare sal aparţi­
nător comunei Zam, exisiă întovără­
şiri agricole. Lucrăm voioşi pămîntul.
De ce s-au mirat
sălcivanii ?
/' s-a vorbii despre întovărăşirea ia ha. deşi culturile au /ăst inundate
¦< agricolă, despre tractoare, des­
pre recolte mari la ha. Li s-au arătat
avantajele lucrării păminiuiui in co­
mun. Li s'-a vorbii că ia ha. poale
fi obţinută o recoltă cuprinsă intre
2.400—3.000 leg. gria dacă pămintu!
este lucrai cu tractorul. Pe sălcivani
i-n cuprins nedumerirea. Doar şi ci
aveau pluguri. Ba chiar unii aveau
pluguri de fier. Dar, totuşi, oamenii
au vrui să se convingă. Cînd a ve­
nii prima dală tractorul in sat s-aii
sirius in jurul lui „a mirare" . Ba
cind au văzut că plugul răstoarnă
nat la ceafă. Atunci cind primele
familii de întovărăşiţi au sirius re.
colta, multora nu le venea a crede,
loan Crişan, unul dintre primii înto­
vărăşiţi, a sirius 2.400 leg. de griu
ia ha. Porumb şi sfeclă 'de zahăr,
77 SO'crrr.rSMu cui
Noi întovărăşiri INTR-UN SAT
li raionul laicg DE MUNTE
De curînd în raionul
Haţeg au fost inaugura­
te încă 5 întovărăşiri din care
trei sînt agricole şi două zooteh­ Pin Poiana, peste dealul Dorului,
nice. întovărăşirile agricole au 'migrează de veacuri turmele oierilor
fost constituite în satele Găuri- spre şes şl înspre munte. Din coifuri
cea, Sîmpetru şi Ciula Mică, iar in colţuri de ţară, din Banat in Do-
întovărăşirile zootehnice în sa­ brogea şi pină la Suceava, turmele
tele Vaduri şi Strei. işi caută hrana tâsind Poiana vădu­
vită de larmă.
Cele 85 de familii înscrise
şi-au unit în aceste noi întovă­ Mai înainte ...
răşiri circa 50 ha. teren arabil
şi păşune, 70 oi şi 8 vaci. înainte de 23 August 1944, ciţiva
oieri la un loc, stăpineau atitea oi
----- oOo------ cite n-avea împreună tot satul de
1200 de case. Ion Sofană — zis Pur­
Realizări însemnafe cel — era stăpinul a 4.000 de oi şi,
convoiul cailor Lui, se întindea din
îa co ntractări ogradă pină In virful dealului. Local­
nicii se angajau ciobani la stăpiru
In comuna Vaţa, raionul Brad, să mine turmele pe drumuri lungi, ca
s-au obţinut rezultate frumoase amarul. In desagii legănaţi pe spa­
în acţiunea de contractări. Pînă tele măgarilor, in „covăfea" de lemn
în prezent au fost contractate îşi purtau „păsatele” ; in „botiţa" de
14.000 kg. porumb şi 16.545 kg. lemn duceau intr-n despărţitură fiertu­
grîu. ra de curechi şi in cealaltă de fasole,
răbojul incrustat cu socoteli a a-
In fruntea acestei acţiuni se ducere de minte, o mină de mălai ¦ şi
află satele Vaţa de jos, Basara- ceaunul pentru mămăligă. Femeile işi
basa şi Strîmba. Satele de mun­ petreceau bărbaţii dincolo de sat pină
te Căzăneşti, Prăvăleni şi Ciun- la Rod, pe dealul „Dorului" — cum
e botezat din vechi, duiosul loc aJ
gani, deşi n-au avut sarcini pen­ despărţirilor.
tru a contracta cereale, totuşi,
ţăranii muncitori au contractat ...şi acum
peste 1.000 kg. grîu şi 1.400 kg.
porumb.
ELENA VULCAN Rosturile s-au schimbai minate de de 60 în uiiimii ani. In corul care nulată de la furnale, pentru vii­
c o re s p o n d e n tă voinţa oamenilor sub conducerea parti­
— O— dului şi. viaţa a prins făgaş drept.
Dacă înainte erau puţini oieri care
O noua fabrica stăpineau toate oile si mulţi ciobani
dc pline simhriaşi, azi sini puţini ciobani fără
oi şi foştii bogătani rui mai au colţi.
Zilele trecute prin strădania O nouă formă de viaţă a prins cheag
colectivului de muncitori, ingi­ in sat acum doi ani si alta acum anul
neri şi tehnicieni ai întreprin­ — sint cele două întovărăşiri pentru
derii de industrie locală „1 Mai" creşterea oilor. întovărăşiţi ca Prodan
a fost dată în folosinţă în ora­ Nicotae a Nitului, Şofană ton zis
şul Deva o nouă fabrică de pîine Smintind, Vutcari Ion zis Creţii si
dotată cu agregate moderne. Nicotae Nenciu, au de ce fi mulţumiţi.
Noua fabrică dispune de 6 Au rămas doar in cintece şi poveşti
cuptoare sistem „Danff" a căror vieţile şi isprăvile vitejeşti ale haidu.
încălzire se face indirect, prin citor, conduşi de căpitani inimoşi ca
intermediul unor injectoare cu Pui-Băiat, Dăian şi Cosma, haiduci
flacără scurtă, acţionate prin ce luptau pentru dreptatea celor nă­
aer comprimat furnizat de mo­ păstuiţi. Viaţa nouă, şi-o construiesc
toare electrice. De asemenea, poienarii azi —¦ frumoasă şi luminoa­
fabrica este dotată cu un grup să. Se puteau număra înainte pe de­
de timoace cu două cernătoare gete casele luminate electric; azi
mecanice şi două balanţe auto­ se pot număra doar cele luminate cu
mate. Pentru prepararea aluatu­ petrol. O staţie de radioficare cu 675
lui s-a instalat un preparator de de difuzoare a impinzit satul i s-a
saramură mecanizat, care dis­ făcut o fabrică de brinzeturi fine, o
tribuie apa necesară procesului circumscripţie sanitară, o casă de naş­
tehnologic, iar pentru apa nece­ teri, dispensar cu staţionar şi un ma­
sară grupului sanitar, a fost gazin universal. Casele acoperite cil
instalat un cazan sistem „Boi­ „şisă" au rămas prin sat ici şi colo
ler". Frămîntatul pîinii se face doar ca o aducere aminte printre ca­
acum cu ajutorul a trei mala- sele noi ce se înalţă an de an. Trei
xoare mecanice. Noua fabrică autobuse fac zilnic legătura salului
are o capacitate de 18 tone în de munte cu oraşele.
timp de 24 ore. Această cantita­
te acoperă necesarul chiar în Pentru lumină
cazul cînd cerinţele populaţiei
vor creşte cu 50 !a sută faţă de Setea de lumină a frâminlal de
cele de acum. mult viaţa ciobanilor, şi încă înainte
de 1900 au înfiinţat un cor. Prin 1912
Cînd s-a făcut inaugurarea, s-a constiluii o fanfară cu 12 instru­
colectivul de muncitori al noii mente. Prin 1914, fanfariştii, ce dă­
fabrici de pîine a început apli­ deau programe comune cu corul, sint
carea în practică a reţetei de judecaţi 'de împărăţia austro-ungară şi
fabricaţie nr. !. Peste 6 ore pe condamnaţi pentru a fi cintat cintece
poarta noii fabrici -- căreia ce chemau pe romîni ia luptă pentru
muncitorii i-au dai: denumirea de eliberarea naţională. Fuga din arma­
„1 Mai" au pornit spre centreie ta austro.ungară şi transportul clan­
de distribuire Rimele 5 tone de destin in Ardeal peste graniţă a li­
pîine de bună calitate. teraturii tipărite in România, erau ca­
m © a ue s preunţiinlormrenvtiaabţailă.şi-'aAstăsczih,imînbaţtara
cursul.
Mărturie acestor spuse, stau marile
tuiri care te intimpină la fiecare pas.
In cele 10 sate ale comunei Lăpugiu,
ţăranii muncitori s.au organizat in
21 întovărăşiri agricole şi zootehnice.
te s-au mirat toţi locuitorii satului Şi, nu este un fapt neînsemnat. Oa­
Sălciva. Vestea s-a dus şi la cei din menii s-au convins de adevărul cu­
Pojoga, care, la rindul lor, au ridicat vin!uliii partidului, de grija pe care
întrebători din umeri. Acum nu mai le-o poartă pentru crearea unei vieţi
surprinde faptul că din marginea sa­ îmbelşugate. S-au construit şcoli noi
la Baştea, Teiti şi la Coseşti. S.a ridi­
comuna Petriş, raionul Arad, tractoa­ cat cămin cultural la Baştea, Hoidea,
rele iniorc in voie brazdă care nu un dispensar medical modern la Teiu,
mai respectă haturile, brazdă din se ridică zidurile căminului cultural
care griul iese, in pai ca trestia, in din Fintoag. Cu cită mândrie vor­
spic ca vrabia. besc mai ales cei din Lăpugiu de
Sus care, pe linia reînnoirii iradiţiei,
Toată comuna a intrat in înto­ au realizai acea frumoasă „Suită pă-
vărăşire. SăJciva şi Pojoga au jost durenească" mult aplaudată nu numai
primele sate complect cooperativizate in regiune, ci şi chiar pe scenele
in raionul P.ia. Şi, astăzi, nu se mai Bucureşiiului. Despre echipele de tea­
miră nimeni de faptul că intovărăşiţii tru, dansuri şi cor din Lăpugiu de
au obţinui anul trecut 1.500 kg. grîu los şi Fintoag se vorbeşte In mulie
părţi. Dar, oamenii aceştia au .rea­
de trei ori consecutiv de apele Mure­ lizat lucruri minunate. Copiii lor au
şului, 4.500 kg. porumb şi 15.000 kg. şcoli spaţioase. Seara, tinerii şi vîrsl-
sfeclă de zahăr. Munca lor este plină nicii se string la căminul cultural
de belşugul pe care l-au dorit întot­ unde fac pregătiri pentru ă se pre­
deauna. zenta Ia diferite concursuri. Tinerii
din Valea Lăpugiului 'an planiat o
Sn ţara pădurenilor suprafaţă de 10 ha. cu 'puieţi. 'Aceas-
la in timp de 7 zile. 'Acestea sini
D upă „Dealul Nevoeşului" trccînd numai citeva din aspectele satelor de
de Abticea, călătorul intră pe
Valea I.ăpugiuiiii. Un ţinut care al­
şi sălbăticia peisajelor. Locuitorii nilor de aici, despre transformările ce
I.ăpugiuiiii, cuprinzind 10 sale — s-ati făcui in ultimul timp se pot
Tciu, Grind, Lăsău, Ohaba, Fintoag, scrie pagini întregi. Ele sint multe,
Coseşti, Holdea. Başlca, Lăpugiu de importante, ioaie făcute in folosul şi
los şi Lăpiigiu de Sus, — o duceau pentru binele omului nou, omului
muncii.
*• N. CAZAN
r 1048
¦BBBBwaBawD a n a u ooeBB a B g a a a a a B n B a a w BBttgmgHg
OBIECTIVE NOI
IM CONSTRUCŢIE
0 In Petroşani s-a început in
acest an, sub formă experimen­
2uri frecvente. La muzeul din sat se tală, construcţia a 7 blocuri cu
găseşte o opincă de fier cu potcoava cite 4 apartamente, din beton
bătută invers; este una din opincile monolit uşor turnat in cofraje
cu care erau încălţaţi caii pentru a de dur-aluminiu. Noul sistem
deruta urmărirea trecerilor clandestine. va permite construirea de lo­
cuinţe ieftine şi in timp scurt.
Din T927 conducerea corului o ia
învăţătorul Gh. Bogdan, cu ciţiva ° La Hunedoara, acolo unde
ani după ce fratele său — ţăranul Ion va fi viitorul centru al oraşu­
Bogdan a începui să instruiască fan­ lui, s-a deschis un nou cuarial.
fara. Formaţia de cor şi fanfara, au Aici se vor construi circa 1.500
trăit pină in 1938, cind concentrările apartamente. La primele 8
şi mai apoi războiul, au lăsat satul blocuri, fiecare cu cite 12 apar­
pustiu. tamente şi 8 garsoniere, au şi
început lucrările de fundaţie.
Succese
° In oraşul Brad au început
După 23 August 1944 cu puteri spo­ de curînd lucrările la o viitoa­
rite, formaţiile artistice, reorganizate, re fabrică de pline. Fabrica va
au pornii cu vigoare la drum. De a- fi dotată cu utilaj modern şi va
cum, corul poienarilor se face cunos­ avea o capacitate de 18 tone
cut in întreaga ţară şi an de an, la in 24 de ore. Acum s-au atacat
căminul cultural se adună „trofeele" lucrările de fundaţie.
unele după altele: premiile cişiigate
ia concursurile pe ţară. Corul chemat ® Intr-un stadiu înaintat se
de nenumărate ori la Bucureşti, par­ află lucrările viitoarei fabrici
ticipă şi la Festivalul Mondial ai Ti- de prefabricate de la Bircea —
ieretului şi Studenţilor de la Bucu­ Hunedoara. Aiâi se vor fabrica
reşti i este filmat de Studioul de filme blocuri din beton de zgură gra­
din Buftea, iar cântecele corului sint
imprimate adesea de către Radiodifu­
ziune Concertele prezentate la Deva,
Sibiu, Petroşani. Oraşul Stalin şi in
alte oraşe ca şi ta sate. depăşeşte cifra
numără azi 96 de membri, sini corişti toarele construcţii Hunedorene.
veterani ca ton Măniioiu zis Sirim-
bu, ilie Bozdoc zis Matei, lancu Şerb ° La Sebeş au început in a-
şi allii. cest an lucrările la viitoarea
Mult apreciate ta serbări sint echipa Casă de cultură raională. Pină
de dansuri, alcătuită din 8 perechi acum, pentru acest şantier s-au
şi instruită de directorul căminului procurat 270.000 bucăţi cără­
cu!tural Gh Vontca, echipa de teatru, mizi, 10 vagoane ciment, 2 va­
condusă de Marin Olaru, brigada ar­
tistică de agitaţie şi iarajul căminului goane var, 40 m.c. material lem­
cultural. Echipa de dansuri şi tara­
ful, urmînd exemplu! corului, valori­ nos şi 2 vagoane fier-beton. Pe
fică cu pricepere tezaurul folclorului noul şantier s-au început deja
tocai. Suita de cintece ciobăneşti „Pe
plaiuri mărginene", prelucrată de di­ lucrările de fundaţie.
rijorul Bogdan şi profesorul l. Mun-
teanu din Deva, ca si dansurile „Oile", —o — '
„Invîriita" si „Iniilnirea băciţelor cu
ciobanii" s-au bucurat de entuziasmul Noi purtători
spectatorilor şi aprecierea cunoscăto­ al insignei G. M . 4 .
rilor.
Ziua de 1 Mai este intimpina-
In sat s-a pornit construirea unui tă cu noi succese şi pe tărîm
cămin cultural model. In toamna ~a- sportiv. Astfel, un număr de 80
ceshii an, pentru sărbătorirea semi­ tineri din colectivul sportiv
centenarului ăe la înfiinţarea corului C.F.R. Rapid, din Şcoala profe­
din Poiana. localnicii vor să-l termine. sională C.F.R. Simeria, au cu­
Aici va fi adăpostit valorosul muzeu cerit insigna G.M.A., gradul I.
local, biblioteca cu mii de cărţi şi să­ Printre noii purtători, se numă­
lile de repetiţii ale echipelor artistice. ră elevii fruntaşi la învăţătură
şi sport Eugen Burza, Titus
Cu ocazia semicentenarului, se fac Clroza, Zaharie Stan, Victor
pregătiri intense. Satul vrea să dove­ Bembea şi alţii.
dească că poienarii ce colindă liberi
ţara din capăt in capăt, apreciază luminarea insignelor a avut
aria, cultura şi că, deşi salul lor îm­ loc intr-un cadru festiv. Cei ca­
bracă un aspect migraioriu, ca puţine re au primit insigna şi-au luat
alte sate, ei ştiu să iupte pentru o angajamentul ca peste puţin
viaţă mai bună. Dc sub pălăriuţele timp să cucerească şi insigna
mocăneşti, ochii poienarilor strălucesc
de mindric cind spun de unde sini... G.M.A. gradul II.
GH. M UREŞAN
C. SO A R E corespondent
Măsuri şi
BRAD (de la subredacţia de muncă. Ca urmare a acestei
noastră voluntară). Cu cîtva măsuri, calitatea producţiei s-a
timp în urmă, în cadrul coope­ îmbunătăţit. De asemenea s-au
rativei „Moţul" din Baia de economisit 6.000 dm.p. de piele.
Crjş s-a început experimentarea
sistemului îmbunătăţit de sala­ Prin organizarea de echipe pe
faze de operaţii (exemplu : la
rizare. In perioada experimen­ faza tras pe calapod şi cusut
tării au fost luate o serie de rame) s-a ajuns la o creştere a
pădu­ măsuri tehnico-organizatorice productivităţii muncii zilnice de
care au dus la îmbunătăţirea 90— 120 la sută. Totodată pre­
procesului de producţie. ţul de cost pe primul trimestru
a fost redus cu 0,50 la sută faţă
Astfel, membrii cooperaiori de cel planificat.
au fost repartizaţi după gradul
de calificare la diferite locuri I. P I R V A
Corul dobrenilor se pregăteşte
Pe străzile ce duc dinspre şcoală sau şi din celelalte col-
ţuri ale Dobrei, spre căminul cultural al comunei, vezi ve-
nind mereu alţi şi alţi bărbaţi şi femei, unii mai tineri, alţii
mai bătrini. Toţi au aceeaşi ţin tă — spre căminul cultural. Nu
e zi de film, e zi de repetiţii, Şi aceasta la dobreni a devenit
obişnuinţă, lată că s-au adunat coriştii pînă la ultimul. Dirijo-
rul Şulea Traian, cu un semn cere atenţie. E acelaşi dirijor
cu care corul pădurenilor din Dobra a obţinut cele mai fru-
moaşe succese — premiul Iii pe ţară în 1951 la concursul ama-
torilor şi premiul I la cele do uă festivaluri raionale şi regio-
nai din 1956 şi 1957. Repetiţii le sint gata să înceapă. Conş-
tiincioşi, atît veteranii corului cit şi cei noi, se străduiesc să
pregătească acum o suită foar te grea, dar foarte frumoasă —
Suita de Bazavan: doină, invî rlită, horă, sirbă. Şi, pe lin­
gă aceasta mai au şi citeva pie se corale. Acestea sint insă un
secret pină in ziua de... 1 A4ai. Vîir- v
i Dirijorul dă semnalul şi, din sala căminului din Dobra,
sub bagheta conducătorului, str abat frumoase melodii populare.