Page 95 - 1958-04

Nr.’ 104 8 .r m r m n r id c W J sM rrrb

i « v aC T T gaac^iT ^aa^ cr^.^xsBsssaasiwea

Sesliraea Marii A dunar

N aţio n ale O oră na tocmai potrivită pentru realizările din trimestrul I 1958. Mai •

Litrii an avui loa lucrările celei de-a Lucrările sesiunii aa fost deschise reportaj. Gara Teiuş era aproape pus­ concret, peniru că în acest trimestru, <
LV-a sesiuni a Marii Adunări Naţio, de tovarăşul Constantin Pîr.vulescu, tie. Trenurile, luate prin surprindere au îndeplinit pianul producţiei glo- 5
riale a R.P. Romîne. preşedintele Marii Adunări Naţio­
nale, care a supus spre aprobare ur­ de soarele atit de dogoritor, se rc- bala cu 121,94 la sulă. j
Deputaţii si invitaţii au salutat cu mătoarea ordine de zi:
aplauze puternice lo intrarea tn sala trăseseră, parcă în viteză, cine ştie Cei "doi conducători au siabilit s d «
de şedinţe pe tovarăşiI: Gh. Glieor- 1. — Declaraţia de răspuns a Mării pe la ce umbră deasă. Nici vagoane,
ghiu-Dej, Cltivv Stoica, Gheorglu 'Adunări Naţionale a R. P.Romine nici fluierăturile manevranţilor, nici jse treacă această cifră la panoul de
Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Bo- la Apelul Sovietului Suprem al zgomotul locomotivelor. Doar acarii
rilă, Nicolae Ceauşescu, Alexandru U.R.S.S. adresat parlamentelor tutu­ onoare. Apoi, au hotărît ca la gazeta ţ
ror (arilor lumii in problema înce­
Drăghici. Alexandru Moghioroş, Du­ tării experienţelor cu arma nucleară de perete să se scrie un articol în !

mitru Colin, Lconte Răutu, f.eontin 2. — Darea de seamă a delegaţiei stăteau Ia postul lor. Prin birourile care să se vorbească despre infăp- }
guvernamentale romine care a vizi.
Sălăjan, Ştefan Voitec. lanoş Faze- tal ţările din Asia. staţiei, îşi făceau de lucru impiega­ itiirca angajamentului în cinstea lui I

ka$, Vladimir Gheorghiu, Alexan­ 3. — Validarea alegerii deputatu­ ţii şi ielegrafişlii de serviciu. Ciţiva 1 Mai şi anume, despre cifra de 12,9
lui Dumitru Ştefan, ales la 30 mar­
dru Birlădeanti. •Icălători se plimbau nerăbdători pe la sulă realizată Ia indicele statio¦
tie 1958 In circumscripţia electorală
Pe hanca Prezidiului Marii 'Adu­ peron, iar alţii se adăpostiseră în res. narea vagoanelor la încărcare şi des- L
nări Naţionale au luat loc tovarăşii
taiiraniui gării să se răcorească cil cărcare, cifra de 12,5 la sulă Ia sta- L

cile o halbă de bere. ţionarea tn tranzit cu prelucrare,

In aceste condiţii, singurul loc a- prescurtarea procesului tehnologic ia

nimat, rătrunea biroul de mişcare. manevră cu 2,5 la sulă şi altele. Tot

Constantin Nedclcu, şeful staţiei, dă­ la gazeta de perete s-a hotărît publi­

dea instrucţiuni telegrajiştiior, impie­ carea celor care au contribuit la

acad. MihaU Ralea, Anton Moisescu, Minăstirea, regiunea Bucureşti. gaţii de mişcare întocmeau nişte fi­ acesie realizări. S-a stabilit să nu

vicepreşedinţi, Gheorghe Stoica, se­ Marea Adunare Naţională a adop­ şe de parcurs, Ioan Chioreanu, secre­ lipsească numele impiegaţilor de mif- L

tarul organizaţiei de bază venise să rare Alexandru Crişan, Ioan Gecan L

cretar, si membrii Prezidiului Marti tai in unanimitate ordinea de zi se sfătuiască Intr-o problemă cu şe- şi Gligor Lazăr, ale şefilor de ma- t

Adunări Naţionale. propusă. fu! staţiei şi aştepta ca acesta să nrvră Ludovic Acs, Ioan Pilţu şi Au- J

3 0 0 0 0 / -- ------------------ ------------------------------ termine discuţia cu ielegrafiştii. Din- rel Radu, aie• manevranţilor Aiecu *

tr-un loc mai retras, un ceferist care Dragii, Anghel dorica, Fiorian Hă. ţ

se vede că era în biroul acesta tot lălăi, ale acarilor Ioan Mara I, Ioan ţ

peniru nişte treburi importante, în­ Creţii, ale şefilor de tren Ioan Radu, ţ

trerupse pe şeful staţiei: şt Vaier Suciţi şi ale altora, printre ş

Marii Adunări Naţionale a S.P. Romine Pe şantierul laminorului bluming, a început montarea diferitelor, maşini şi mecanisme. — Tovarăşe Nedeicu, ar irebui a- care magazineri, revizori de ace eic. Din
IN CLIŞEU: vedere generală din hala laminorului 1.000.
cum să aveţi un birou cu cinci pe­ cei 17.500 lei ce i-au primii odată

reţi... cil diploma, vor acorda 99 de premii

C o n stru cţii peste tot. A tît I.C .S.H . cup rin d proiectul lam inorului — o bib­ pentru prim a dată m a c arau a de şărja- Toţi ii priviră surprinşi. Remarca lucrătorilor staţiei şi vor organiza o
cît şi T ru stu l IV co n stru cţii şi-au tri­ liotecă în tre a g ă — d espre m o n ta re a ja re v a lu a în b r a ţ tr o a c a u r ia ş ă şi-i
m is oam enii să schim be faţa locurilor m acaralei „S triper" de 260 tone ridi­ va deşerta în că rc ătu ra în bazinul am - era atit de nepotrivită cu ceea ce petrecere tovărăşească.
bălule cu secole în u rm ă de paşii C or- c a tă la 15 m e tri în ă lţim e In tr - u n tim p fiteatric al cuptorului. D a, cuptorul 1
vinilor. C a de sub b ag h eta unui m a ­ reco rd de băieţii lui A le x an d ru D îr- se încălzeşte. Şi, cîn d peste pu ţin tim p se discuta, Incit, o clipă nimeni n-a Momentul de acalmie în stafie
gician, din n e an t parcă, au prins să m an, despre m ontarea transfercarului cele 185 to n e oţel se v o r re v ă rs a în
se ridice ia to t p asu l noile obiective care va duce blocurile roşii de la cu p ­ oala în altă cît o casă, uratele co n stru c­ întrevăzut ţinta ei. Apoi, şeful sta­ durat puţin. Cînd cei doi conducători ‘
industriale, sociale. toarele ad înci ia m a sa tu rn a n tă cu o torilor şi ale oţelarilor vor răzbate
viteză de 9 m etri pe secundă... dincolo de lim itele oraşului, v estin d ţă ­ fiei îl întrebă miraţ i au ieşit din biroul şefului de staţie,
F u rn a le le 5 şi 6, fa b ric a de a g îo m e - rii în treg i în că o victo rie a m uncii.
M area A d u n a re N a ţio n a lă a R epublicii P o p u la re R om ine, în tru n ită în rare, term o cen trala tineretului, oţelăria S-<ţr p u te a s c rie m u lt d e s p re ro d a ju l — De ce? pesie iot era mare fierbere. Sosiseră
electrică nouă, cele două b aterii de căilor cu role din fa ţa m esei tu rn an te, Şi aici s-a u tu rn a t zeci de m ii de
s e siu n e la 28 aprilie 1958, a lu a t c u n o ş tin ţă de A pelul S o v ietu lu i S u p re m ai cocs, subsecţiile chim ice, oraşul m u n ­ de cen trarea celor 4 grupuri L eonard m etri cubi de beton sim plu şi a rm a t, şi — Păi, unde o să puneţi cea de-a cîteva trenuri, altele se formaseră
citoresc cu edificiile sale social-cultu- d in s a la m a şin ilo r, de fo a rfe c ă de 1.000 aici s-a u zidit su te de m ii de b u căţi
U n iu n ii S ovietice către p a rla m e n te le tu tu r o r ţă rilo r în p ro b lem a încetării im e- raie, toate po artă pecetea m odernului, de tone, de faptul că lu crările h id ro teh ­ de c ără m id ă , şi aici s-au ex ca v a t zeci cincea diplomă dc staţie fruntaşă pe pentru destinaţii îndepărtate. Călăto­
nice se ap ro p ie de sfîrşit. d e m ii de in. c. p ă m în t.
diaie şi neco n d iţio n ate a ex p erien ţelo r cu a rm a nucleară. a tehnicităţii înalte, respectiv k co n ­ ţară ? rii alergau în ţoale, părţile, locomo­
N um ai en u n ţare* cro n o lo g ică a lu­ T ot în com binat, ceva m ai sus, un
P o p o ru l ro m în , a lă tu ri de ţo ale p o p o a re le iuinii, a s a lu tat cu c ăld u ră, ca fortului şi artei. c rărilo r efectuate, a m a te ria le lo r folo­ alt şan tier, tîn ă r de tot, m a rc h e a z ă Gluma a stirnit rîsete indetungalc. tivele pufăiau şi-şi făceau semne prin
Azi, în m are, profilul in d u stria l al site, a g re u tă ţilo r ivite pe p a rc u rs, sau existenţa apropiată a unui nou a g re ­
o n o u ă şi m ă re a ţă acţiu n e de pace a U n iu n ii Sovietice, h o tă rîrea ei de a în ­ a izbînzilor, fără a vorbi de fruntaşi, gat. Discuţiile au fost apoi reluate, iar jitiierăfuri stridente, ia- soarele par­
H u n ed o arei e pe sfîrşite. T recînd, fără
ceta u n ila te ra l ex p erie n ţele cu lo ate tip u rile de a rm e a to m ic e şi cu h id ro g e n . a n e g lija în să, p este obiectivele mici. după aceea Constantin Nedeicu şi că pălise tn această învălmăşeală.

E x prim înd politica co n secv en tă de p a c e a statului sovietic, grija p rofundă Ioan Chioreanu, se retraseră în hi. Peniru un reportaj, ar fi fosl de­

fa ţă de in te re sele v itale alp p o p o a re lo r a c e a stă h o tă rîre c re ea z ă p re m ise d eo ­ roul şefului statici. sigur mai frapant un accident, o

sebit de favorabile peniru în c e tarea to ta lă a experienţelor cu arm ele nuclearo, — Trebuie să pregătim festivitatea faptă deosebită a unui ceferist care

ceea ce a r în sem n a un prim pas de im p o rtan ţă istorică pentru elib erarea om e­ decernării diplomei. evită un accident, ceva despre care •

nirii de a m e n in ţa re a războiului ato m ic . — Şi eu m-am gîndit. In primul s-ar fi puiul scrie cu mai multă ver- ţ

M area A d u n are N aţio n ală şi g u v e rn u l R. P. R om îne, ex p rim în d n ă zu ­ rind... vă. Dar, osteneala a fost zadarnică, 2

inţele de pace şi securitate ale poporului rom în, p ro m ovînd o politică de co­ Staţia C.F.R. Teiuş primeşte pen­ Nu s-a găsit nimic din ceea ce ar ţ

H u n ed o ara oferă trinitatea unor m ari a r necesita sute şi ch iar m ii de rîn- B ateria lll-a de cocs tru a cincea oară diploma dc staţie fi pulul să fie senzaţional. Tovară­
construcţii : blu m in g u l şi lam inorul de fruntaşă pe ţară. Prima dată a pri­ şul Chioreanu însă, a vorbit destul
e x iste n ţă p a ş n ic ă şi de c o la b o ra re m u ltila te r a lă , s-a u p r o n u n ţ a t fe rm îm p o ­

duri. 1

triva cursei în arm ărilo r nucleare, p e n tru interzicerea totală a arm elor n u ­

profiie m ijlocii, oţelăria M artin nouă L a s în d a ce st colos a! sid eru rg ie i şi In co n tin u area celorlalte două, aceas­ mit-o în 1955, pentru realizările din dc clar:

cleare şi pentru folosirea energiei a to m ic e exclusiv în scopuri paşnice.

şl bateria Iii-a de cocs. îndreptîndu-ne paşii spre com binatul ta se află în plin lucru. Z idirea pro- trimestrul IV, a doua oară in 1956 — Păi, senzaţionalul ăsla-i. Nici

M area A dunare N aţio n ală a R epublicii P o p u lare R om îne consideră că

o p r im ă m ă s u r ă i m e d i a t r e a l i z a b i l ă p e n t r u a t i n g e r e a a c e s t o r ţe lu ri a r fi î n ­ Laminorul bluminc din chiar perim etrul H unedoarei, în- priu-zisă a bateriei, începută în noiem ­ in trimestrul 11, a treia şi a patra un accident. Altfel, n-am fi primit
tiln ii n a ltă c o n s t r u c ţ i e la Ie! d e u r i a ş ă , brie 1957, c o n tin u ă. P în ă în p rezen t oară îh 1957 in trimestrele ! şi li diploma dc staţie fruntaşă pe ţarăl

c e ta r e a p e n tru t o td e a u n a şi p r e tu tin d e n i a e x p e r ie n ţe lo r cu a r m a a to m ic ă şi

De ce să am inteşti pentru început ? la fel de im p u n ă to a re . s-a te rm in a t zo n a re g e n e ra to a re lo r şi şi a cincea oară, adică acum, peniru GH. PAVEL

cu h id ro g e n , e x p erien ţe c are duc la c re a r e a de a rm e tot m ai d istru g ă to a re ,

m ăresc psihoza războinică, infectează atm osfera planetei noasire cu substanţe Oţelăria Siemens Martin se lucrează ia rîn d u l 6 (d in cele 9)
nonă
D e oam eni, de cifre ? S în t atîtea îneît

al zonei de ardere.

rad io acliv e, pu n în pericol s ă n ă ta te a g e n eraţiei a ciu ale şi a celor viitoare. g î n d u r i i e s e o p r e s c b a ha u n o b ie c tiv ,

U n a co rd cu p riv ire la în c e tarea g e n e ra lă a e x p erien ţelo r cu a rm a n u ­ C a lucrări ce vor deservi viitoarea 90

cleară a r fi d e o u r i a ş ă î n s e m n ă t a t e p e n t r u d e z v o l t a r e a î n c r e d e r i i î n t r e s t a t e ba ia altui. O am enii, m ii, toţi sînt p,

b aterie şi care se află în lucru, trebuie

vrednici de laude şi cinstire. Ce să în c e p u tă în m ijlo cu l iernii iui 1956

şi a r d esch id e noi p e rsp ec tiv e p e n tru re z o lv a re a p ro b lem ei d e z a rm ă rii şi a am intite turnul d e c ă r b u n e n r. 2,

spui ? pe locul u n u i vechi la b o ra to r şi a

r a m p a d e c o c s n r. 2, tu r n u l d e s tin g e r e U n, so are puternic lu m in e a ză şi în ­ Ioacliiţn M o d îlcă şi A rori U n g u r, şef

altor problem e internaţionale. Că pentru acest lam inor s-au m o n ­ unei hale de zgură, noua oţelărie

In prezent, cînd un a se m e n e a a c o r d este ceru t cu tărie de foate p o p o a ­ n r. 2. I n te n s s e lu c re a z ă la m ă r ir e a călzeşte în treag a jnină, cu excepţia ce­ dc echipă, dau g ăuri în peîktele vînăt-

t a t c c a . 4 .2 0 0 to n e u tila je , c ă p în ă in M artin im pune - - privirilor cu cele

rele iu b ito a re de pace, g u v e rn e le S. Ii. A. şi M arii B ritan ii nu se p ot s u s tra g e secţiei de p reg ătirea cărbunelui, iar în lor cîteva galerii subterane. Iarba a roşcat al stîncii, cocoţaţi m ai abitir ca

sfîrşitul tutu ro r lucrărilor se vor m ai 3 hale auxiliare, schelele m elanjorului,

o bligaţiei de a se a lă tu ra U n iu n ii S oviefice, în cetîn d la rîn d u l lor ex p erien ­ ce priv eşte secţiile chim ice, stad iu l în izbucnit peste tot în tr-u n verde aprins, n işte alp in işti. O sc u rtă c o n v o rb ire şi

m o n ta în c ă i i . 000 t o n e ? ; că ia m a s a turnul de apă, pavilionul social — de

ţele cu a rm e le a to m ic e şi cu h id ro g e n . care se află lucrările la rectificarea ch iar şi p rin tre pietrele de tc a te n u a n ­ afli că b rig a d a lui M o d îlcă este fru n ­

tu rn a n tă , calea cu role, caja de lucru, cum p ăşeşti în oraş.

.M area A d u n a re N a ţio n a lă a R. P. R o m în e consideră că parlam entele benzenului, sp ălarea benzenului, depo­ ţele c a re a scu n d în pîntccele lor p re ­ taşă pe m ină, că aplică iniţiativa' m i­

foarfecă şl tra n sp o rtu l do şutaje, s-au Şi aici ca şi ta b lu m in g , s -a m u n ­

S.IJ.A . şi M arii B ritan ii s în t p u se în fa ţa unei im e n s e ră s p u n d e ri. D e a titu ­ zitul aco p erit de b en zen brut, p erm it ţio su l m in e re u de fief. O a m e n ii şi-a u n e rilo r d in A n in o a sa şi că în loc de

t u r n a t iO.OOO in .c . b e t o n a r m a t şi c ă cit intens, în co rd at, fără a se ţine se a ­

dinea acesto r puteri faţă de h o tărîrea U niunii Sovietice depinde ca o m enirea a face a firm aţia să term enele de d are le p ă d a t h ain ele. L u c re a z ă în voie, sîn t 300 kg. m in e re u peste plan, cît şi-a

p în ă în p re z en t p e în tre g şan tieru l s-au m a d e zi şi n o a p te , d e a n o t i m p , d e

să fie fe rită de a m e n in ţa r e a ră z b o iu lu i sa u s ă fie tîrîtă m a i d e p a rie in c u rsa în e x p l o a t a r e v o r fi r e s p e c ta te . veseli. In sfîrşit, p rim ă v a ra 1 luat a n g a ja m e n tu l, dă zilnic, pe fieca­

tu rn a t 60.000 m . c. de a se m e n e a b e to a ­ intem perii. Eforturile c o n stru c to rilo r

înarm ărilor. ne? ; că se va utiliza un sistem de ¦fr M i n a T c liu c , p a r e a fi o c a r i e r ă , u n re post, cîtc 400 k g m in ereu peste
H unedoara. M ereu nouă, m ereu tînă-
I.C .S.H .-ului s-au văzut de cu rîn d în­ ră, sim bol al forţelor u m a n e d escătu­
şate, se profilează în perspectiva viito­
Ţ in în d s e a m a de in te re sele v itale a le po p o ru lu i n o stru şi ale în treg ii o- ungere centralizat pentru toate ag re­ rului d rep t cel m ai de sea m ă pilon in ­ am fiteatru uriaş, pe a cărui trepie m i­ plan. '¦ - •
d u stria l a! ţării; ia r a c e s te ' trei noi
cu n u n ate de succes prin ap rin d erea fo­ unităţi, n estem ate ale siderurgiei n o a s­ In celelalte sectoare, alţi fruntaşi.
tre, vin să sp u n ă în că o dafă că ţara
m eniri, M area A d u n a re N a ţio n a lă a R epublicii P o p u la re R o m în e îşi ex­ gatele lam inorului şi că în treg u l p ro ­ noastră a păşit pe drum ul industriali­ şu n ă locom otive de linie în g u stă , va-
zării, a! so cialism u lu i.
cului in b a z a c u p to ru lu i nr. I. Azi, o D in secto ru l Ii, re m a rc ă m pe G a şp ă r

prim ă sp e ra n ţa că p arlam en tele tu tu ro r ţărilor vor sprijini iniţiativa nobilă c e s t e h n o l o g i c v a fi c o n d u s a u t o m a t i ­ g o n e tc , e x c a v a to a re şi m ulţi o a m e n i,

privire aten tă distinge sus de tot cum

a Sovietului S u p rem al U .R .S.S. şi e fo rtu rile în d re p ta te sp re în c e tarea totală zat de la 4 pupitre de co m a n d ă ? m ineri. P e d e asu p ra acestui a nfiteatru, Fiorian, care în schim bul de o n o are a

palele vîntului de p rim ăv a ră îm prăştie d a t 57 tone dc m in ereu peste plan,

a experienţelor cu a rm a ato m ică şi cu hidrogen. D ar pentru toate acestea ar trebui liniile aerien e ale funicularului p o artă

întregul popor rom în v a face lot ce-i stă în putinţă pentru a-şi aduce nu u n e n u n ţ la p id a r, ci p a g in i în treg i, tum ul u şo r ce se ridică n eco n ten it din pe ele în to ate părţile v ag o n ctelc cu A lex an d ru Ilc rb a n , L ad islau B abiniuc...
coşul uriaş.

în tre a g a co n trib u ţie la eforturile în d re p ta te sp re în c e tarea exploziilor cu a r­ pagini care ar constitui un ad ev ărat m inereu. P reţioasa în cărcătu ră este D in sectorul III, pe Io a n M eteş, Ilie

Azi, p e n iţa u n u i a p a r a t în scrie pe o C ioflică. P e scurt, m in a T cliuc se a n ­

m e nucleare, la în fă p lu ire a n ă z u in ţe lo r fierb in ţi ale tu tu ro r p o p o a re lo r de a epos al m uncii. S -ar putea scrie m ult p u rta tă spre H u n e d o ara, sau cu trenu-

coală în pătrăţele o linie frîntă, caic g a ja se să întîliîpine 1 M ai cu 700 tone

v e d ea în d e p ă rta tă p rim e jd ia ră z b o iu lu i n u c le a r şi a o ricăru i co n flict a rm a t. n u m a i despre cele 4.000 v o lu m e c a rs ţul special, la G ălan. *

vesteşte apropierea m o m entului cînd d e m in e re u p e ste p la n şi a d a t 1.063

A. jU R C A D c sus, o am en ii p a r n işte furnici.
P e m ă su ră ce cobori treptele spre o ri­
tone de m inereu:

M inerii Teliucului, o am et'i harnici,

z o n t u l 1, ş i p î n ă l a o r i z o n t u l V I I , r e ­

Focul a apărui In abataj la şapte' c am en i care au îm p ru m u tat cite ceva
sprezece pe nesimţite. Furaţi de iure­
şul muncii, oamenii din brigadă nici siunii, jarul pica din poditările care c u n o ş t i p e m i n e r i i T e l i u c u l u i , o a m e n i clin te n a c ita te a şi a s p r im e a ro c ilo r cu
n-au observat că din frontul negru in
care se răsfring scinieieioare lucirile se aprindeau la tavan. Temperatura p u t e r n i c i , h a r n i c i , i s c u s i ţ i c ă u t ă t o r i a i m in e re u de fier, sîn t la în ă lţim e , aşa
pilpîinde ale lămpilor, din unghere­
le întunecate ale abatajului, prin mii în abataj se menţinea la peste 50 de acestei com ori ce se n u m eşte m inereu c u m a u m a i f o s t ş i c u m v o r fi ş i df-
de canale nevăzute se revarsă domol grade. Mulţi au dat sfatul să se re. d e [ier. I.a s e c to r u l I, ş e f u l d c b r i g a d ă
asupra lor o dogoare tot mai fierbin­ nunţe la scoaterea acestui şpiţ. Bri­ acitm încolo. ^ , : j.
te, copleşitoare.
experimentaţi, cu pregătire specială arătaţi cam obosiţi — li s-a adresat Sas Teodor, Sularca Victor, Crăciun gadă nu s-a speriat şi nici nu s-a dat
— Mi se pare că-i hibă cu aba­ pentru a executa lucrări care prezintă el. Şi parcă vă lipseşte ceva... Nu se Traicui, toii candidaţi de partid, Popa
tajul vostru, măi băieţi I — şi-a dat un pericol mai mare, cum sînt focurile, vede că aţi avea şi voi un pic de Ştefan ,secretarul organizaţiei U.T.M. jînapoi. Pătrunşi dc dorinţa de a cîş-
părerea maistrul de revir. surpările. Se înţelege că in munca, ambiţie. Peniru locul ăsta de muncă din sector, Praţa Gavrilă, Vasiie Mu­
aceasia de salvalori priceperea şi în­ trebuie mai multă holărire, voinţă, tre­ reşan, Gavrilă Dejeli, losif Popa, Cor­ liga lupta cu focul, Crislea şi ortacii \
Abia atunci a început să le dea de drăzneala trebuie îmbinate cu efortul buie ca inimile din voi să fie un pic nel Mîrza, Ioan Zamfir, Constantin
guidit zăpuşeala din ort. A doua zi, la fizic şi cu voinţa. mai fierbinţi dccît jocul de aci... Miiran, Nicolae Tamaş... săi, asigurhidu-şi măsurile de securi­
raportul de dimineaţă, şeful sectoru­
lui anunţa nervos: Am fi nedrepţi dacă am acuza pe In dapă.amiaza acelei zile Crislea Şi, lupta cu focul, adevărata luptă, tate, s-au folosit cu răbdare de toate
salvatorii care timp de r.iteva luni a fost ocupat cu treburi. aprigă şi neosioilă a început în ziua
— [.a şaptesprezece nc-a apărut s.au luptat cu focul de la şaptespre­ metodele şi mijloacele pentru a învin­
foc... Nu se ştie din ce cauză... Poate zece că n-au pus în joc ioalâ price­ ge. De Ia rol, unde şedeau pentru
vreo apojiză... sau curentul prea pu­ perea lor, că n-au depus eforturi mari
ternic de aer... In orice caz, trebuie să peniru a smulge ţişia de cărbune care a-şi reface forţele în atmosferă cil
luăm măsuri urgente de izolare. purta in ea germanele pericolului. Ei
s-au străduit pe cît au putut, dar de temperatură normală şi aer curai, cite
In scurtă vreme, calea de acces spre ta un timp au începui să simtă că
şaptesprezece a fost barată. Jos, in focul le-o ia înainte. Dimineaţa n-a intrat insă în mină de 13 martie cînd abatajul cu numă­ un miner parcurgea în fugă cei 18—
galerie, s-a clădit zid din bolovani
grei, legaţi tn ciment, prin care nu Abatajul s-a infierbintat din nou. cu brigada. A rămas să aştepte pe rul 17 a fosl luai tn primire de bri­ 90 de metri pînă la . front, scotea 10—
putea răzbate nici cel mai mic fir de şeful de sector. Focul eh ia şaptespre­ gada formată din voluntari ci? comu­ 15 iopeţi de cărbune după care se
aer. Cînd secretarul organizaţiei de bază,
Crislea Aurel, a trecui împreună cu zece nu-i dăduse pace peste noapte. nistul Aurel Crislea. retrăgea în grabă, în Timp ce altul,
Focul a fost izolat şi pus sub su­ şeful sectorului să vadă cum merg
praveghere atentă. Asia s.a Intîmplat treburile la şaptesprezece, icmperalura — Uite la ce m-am gîiidit eu — Luîncl pieptiş greutăţile, oamenii con­ cu forţele refăcute, ii lua îndată locul.
prin 1956, Ia Aninoasa. in abataj era de peste 40 de grade. spuse şeful sectorului, frămîntat de a- duşi de Crisiea au scos din abataj In abataj, fiecare mişcare era execu­
celeaşi griji. Să întărim acest loc de chiar în prima zi 8—10 tone de căr­ tată repede şi cu cea mai mare pre­
Prins in sirînsoarea ermetică a zi­ — Cum merge, tovarăşi ? CU mai muncă cu tehnicieni şi cu membri de bune pe schimb, adică încă odată pe cizie, fiecare sculă era aşezată ia locul
durilor, focul de la şaptesprezece s-a durează pînă gătaţi fîşia ? partid... atita cît scotea echipa de salvatori. In sau pentru a mi se irosi nici o clipă
zvircolit la început ca un balaur in­ zilele următoare, cînd s-a obişnuit cu fără rost.
tr-o capcană, apoi în decursul săptămâ­ — Mai durează. Pe puţin vreo douâ- — Eu aş avea ailă părere, tovarăşe
nilor şi lunilor, din lipsa aerului proas­ irei luni...
păt, s-a domolii Ireplat, inlrind în- inginer. Brigada mea e dcslul de bună. condiţiile noului loc de muncă, ’ Fi au 'Aşa s-a dus bătălia zi de zi, fără
ir-un fel de somn adine, îndelung. — Imposibil să mai ţinem locul
acesta deschis trei luni — a răspuns Să-mi. daţi voie să-mi iau din ea mers cu cile 16—20 de lone pe schimb. repaus, pînă la 8 aprilie în schimbul
Dar cu asta, jocul de la şaptespre­ inginerul îngrijorat. Focul n-o să ne
zece n-a fost biruit încă. lase să lucrăm încă trei luni. Şi-apoi, vreo 4—5 oameni pe care i-oi alege Aici, in pintccele jierbinle al mun­ I, cirul ultima lopată • de cărbune in­
sînt celelalte abaiaje care aşteaptă du­ şi împreună cu ei să-mi înjghebez telui, la cîteva sute de metri adîn- fierbintat a fost evacuata de la aba­
Cu precauţia cerută in astfel de si­ pă şaptesprezece. Dacă mi zorim aici o brigadă cu care să preiau abata­ dine, măsurîndu-şi forţele cu aspra tajul şaptesprezece. .
tuaţii, spre toamna lui 1957, oamenii trebuie să închidem pe ireisprezcce, pe jul de la salvalori. Inir-o lună de zile n.aiură, Crislea şi ortacii săi au în­
de specialUaie au desfăcut un dig paisprezece... Se duce de rîpă secto­ vreau să dăm gaia focul de acolo / scris acte de adevărat eroism. Cu cil Angajamentul luai de comuniştii din
şi au cercetat cu atenţie abatajul. rul / noua brigadă a lui Aurel Crislea a

— Se poale relua lucrul — au lio- Crislea a cercetat atent locul de Soluţia propusă de Crislea a fost înaintau în fîşia aprinsă, prezenţa fost îndeplinit înainte de termen.
iărit ei. Dar cu foarte mare grijă... muncă. A pipăit jugurile armăturilor
Fîşia de cărbune care a mal rămas, infierbiniaie, a încercat tăria straiului, acceptată de comitetul de partid şi de greului şi a primejdiei se făcea Fot Lupia cu jocul a fost cişţigată de
s ă fie scoasă cu salvalori I a iras adine în piept din aerul teribil conducerea minei. In aceeaşi zi ci a mai mult simţită. Spre holarul cu îndrăzneţi.
de înăbuşitor al abatajului. A privit discutat pe rind cu mai mulţi oameni. şaisprezece iotul era ars • a irebuit
Saluatorii sini mineri dintre cei mai aieni şi oamenii i le-a văzut oboseala Ze-a vorbii despre locui de muncă de să se înainteze numai prin cenuşă. Şi, un lucru deosebit de importării:
din ochi şl moleşeafa din mişcări. ia şaptesprezece, despre greutăţile ca­ Aci, s-a ivit nevoia să atace altă ca­ bătălia a joşi încheiată fără pierderi.
re trebuie biruite. A arăial ce fel de meră pe culcuşul stratului peniru că In perioada aceasia nu s.a produs nici
— Măi băieţi, mi se pare că vei oameni ar irebui pentru d învinge a- între culcuş şi surpare rămăsese un cel mai mic accident, nu s-a intim-
ceste greutăţi, dar n.a spus nici ţi­ spiţ de cărbune lung de vreo 7 metri
plat nict un caz de gazare, nici un

nuia „hai, vino iu cu mine". Oamenii care dacă n-ar ţi fosl curăţit, ar fi caz de îmbolnăvire. E drept, Crislea

care s-au crezut in măsură să-şi în­ reprezentat un pericol de incendiu. a dat jos de pe el vreo 16 leg. de P rin tre fru n ta şii m inei T cliuc se n u m ă ră şi b rig a d a c o n d u să de m in e ­
cerce puterile cu focul s-au oferii sin­ grăsime. Dar avea şi de unde. Aurel
guri, să lucreze in noua brigadă a lui Parcă nalura a vrut să pună la în­ Crisiea e un munte de om, care cin- ru l l o a c h i n i M o d îlc ă , d in s e c to r u l i. In c in s t e a zilei d e 1 M a i b r i g a d a s a
Crislea Comunistul David Gavrilă, ca­ cercare în acest loc de muncă limita iăreşie pesie 100 kg. Şl inima lat e
re na de mult terminase o şcoală de de voinţă şi de holărire a acestui grup jierbinle. ţ
partid, s-a angajat primul. Apoi au de mineri curajoşi. Timp de 8—9 zile,
venit alături de Crislea, Barliş Ga­ brigada a parcurs cei 7 metri mimai humă de comunist. a obţinut succese deosebite.
vrilă, r -’iibru de partid, Mitrea Stan, prin foc, Locul de nutncă eră. strimt,
armăturile gemeau sub apăsarea pre­ C. M A G D A I.iN IN C L I Ş E U : O parte din b rig a d a lui lo a c h in i M o d îlc ă, în tim p u l lu cru lu i. L
t
J -\.