Page 61 - 1930-08

310 B O A B E D E G R Â U

ani de izolare, o înţelegere cu Luxemburg e posibili. Cu recolta, etc. mai departe serbările familiare, naşterea unui
acest exemplu, care se mai poate completa cu altele ne­ copil, serbările nupţiale, moartea. Toate acestea nu simt nu­
numărate, vreau să confirm dovada că Saşii din Ardeal au mai treaba indivizilor şi familiei lor. ci se extind şi la totali­
rămas, in ce priveşte naţionalitatea lor dela început, aceiaşi tate. deci şi la vecinătate. Vecinătatea c o organizaţie
pănă astăzi. Francii de pe ţărmul stâng al Rinului şi. astfel, fermă, are funcţionarii ei cu o marc putere executivă, ca stă.
formele şi obiceiurile vieţii lor ne pot reconducc la neamul ca toate organizaţiile Saşilor din Ardeal, in legătură or­
franc De exemplu, au adus de pe lângă Rin vinicultura. ganică cu biserica, aşadar şi preotul are in această organiza­
pe care o cultivă şi astăzi. !n văile dealurilor Ardealului, şi ţie întemeiată o poziţie cu caracter regulâtor şi conducător.
pentru care folosesc şi astăzi tot acele expresiuni speciale, Vecinătatea are de scop. mai inainte de toate, ajutorarea re­
pe care le-au adus de pe Rin şi işi au origina in cercul cul­ ciprocă : cu ocazia serbărilor nupţiale fiecare vecin aduce
tura romane, care a fost sădită in acea regiune sub regimul un obiect util. pentruca astfel să facă posibilă celor cunu­
lui Iuliu Cesar. naţi fondarea unei gospo­
Formele, in ale căror ca­ dării : în schimb toţi vecinii
dre trăieşte ţăranul nostru iau parte apoi la această ser­
ardelean, se pot considera bare nupţială, care durează
drept acelea ale unei unităţi vre-o câteva zile. Vecinii il
severe. Sub forma exterioară duc şi pe mort la odihna veş­
faptul se observă in aşe­ nică. va să zică prin cere­
zarea satelor. In care casele moniile obişnuite familia dă
stau strânse una lângă alta. pe decedat înapoi iară tota­
iar in mijlocul lor se află pe lităţii din care a făcut parte,
un loc mai înalt biserica, şi aşa înmormântarea ţără­
bine fortificată. Bisericile nească e după vechile obi­
noastre fortificate aflătoare ceiuri păgâne mai cu seamă
in Ardeal, sunt renumite prin o treabă atât a comunei cât
frumuseţea arhitectonică ş» şi a familiei, ceeace e un
prin puterea in care ni semn de o apartinenţâ tare,
se arată de secole. Şi arhi­ trecând si peste familie şi
tectura caselor c considera­ care ii leagă pe cetăţenii
bilă. După cum bisericile noştri într'un mod indisolu­
noastre construite in piatră bil de comună. Comunitatea
au păstrat caracterul stilului se extinde natural şi la viaţa
occidental, tot aşa şi casa economică a ţăranului. Sâm­
ţărănească arată pănă astăzi bătă scara oamenii mătură
caracteristica construcţiei străzile comunei, iar vecinii
france, care înainte de toate, sunt obligaţi a da vecinului
c marcată prin frontul inalt. ajutor la construirea casei
edificat spre stradă- Aşa cum sale. Vecinătatea constituie
unitatea satului atrage aten­ diferite organizaţii econo­
ţia. la fel şi casa. ca o parte mice. de exemplu cooperaţi-
a totalităţii, formează o uni­ ve şi societăţi de depuneri
tate strâmt mărginită, in care (societatea Raiffeisen). la
casa de locuit, grajdurile şi nevoe mai cumpără şi o ma­
clădirile celelalte de gospo­ şină de treerat.
dărie stau în legătură unitară Din cele explicate se poate
de spaţiu. Curtea ţărănească vedea cum cele amintite de
e o lume mică pentru ea in- mine există de fapt. şi con-
săş şi. totuş, e legată cu mii joncţiunea formelor de viaţă &
de fire de comunitatea care e înconjoară. Această comunitate din Evul Mediu cu metoda modernă de economie e cu totul să­
e după chipul de aşezare a satului, strânsă cu legăturile nătoasă. posibilă şi raţională. Forma cea veche a vecinătăţii
*
tari ale tradiţiei şi stratificării sociale. E o viaţă ingustâ. din Evul Mediu, părerea populară cea veche, care se poate
dar bine orânduită, tncăt fiecare individ, dela copil urmări până In timpurile păgâneşti. nu c atât de învechită
pănă la moş. Îşi ocupă locul in mod organic, rămâ­ şi regresivă, cum cred cei din ţările occidentale, dar trebuc să
nând conştient de drepturile şi datoriile sale. Forma funda­ fie corect aplicată, ca să poată ţine pas cu cea nouă. Şi dacă
mentală a organizaţiei acestei comunităţi de viaţă ţără­ acestea se vor face. ea va putea rămâne ca şi mai inainte
nească o formează Vecinătatea. ..Vecinătatea" cuprinde celula originară cea mai puternică a vieţii întregi a poporu­
pe locuitorii unei străzi sau ai unei părţi a comunei, situate lui. Organizaţia noastră populară nu cuprinde numai pe
spaţial laolaltă, care se intinde in toate relaţiile vieţii. cei mari. d până la copil şi pe fiecare membru al comunei.
Momentele principale ale vieţii ţărăneşti le formează eveni­ Aşadar, mai cu seamă fetele şi fedorii comunei sunt cuprinşi
mentele in legătură cu anotimpurile, de exemplu sămănatul. in organizaţii separate. Fetele formează societatea surorilor.