Page 59 - 1930-08

5 0 8 B O A B E D E G R Â U

un chip, relativ, foarte simplu. Peste 80 la sută din poporul clasa celor cu studii academice. In cadrele acestei clase in­
nostru, care număra 230.000 suflete, sunt ţărani. Şi anume telectuale. conducătoare, preoţii joacă un rol. relativ mare :
avem în deosebi gospodari mici şi de mijloc, numârul gospo­ ei sunt conducătorii naturali la sate. dar nu numai in pri­
darilor mari fiind atât de mic, încât nici nu se poate vorbi vinţa intelectuală şi sufletească, ri şi în privinţa economiei
despre ei ca de o parte integrantă. Celelalte 20 la sută se com­ şi a organizaţiei. Deasemenea şi învăţătorii, cari. profesând
pun dir. locuitorii oraşelor. E un fapt ştiut că. deocamdată, la şcolile confesionale, adică la şcoala luterană, stau sub au­
navem încă nici un oraş mare. Oraşele noastre germane, toritatea bisericească, sunt factorii conducători de mare în­
care. natural, in cele semnătate pentru via­
mai multe cazuri, au ţa populară. După
primit mai cu seamă cum structura socială
in secolul al 19-lea c a acestui corp popular
cotă foarte m a r e . mic pare foarte sim­
constând din români plă. tot astfel şi în
şi maghiari, au dela viaţa particulară li­
5.000 pâ-iâ la 50.000 mitele sunt foarte în­
locţiitori. Aşadar, a- guste Să faci ..carie­
ccstc oraşe sunt oraşe ră", cum o găsim la
provinciale, a câroi un popor conducător
existenţă stă in strân­ mare, la noi. Ardele­
să legătură cu comu­ nii, e exclus. Salturi
nele agricole din îm­ în privinţa ascensiunii
prejurime. Numai in şi coboririi unor per­
timpul din urmă apar soane nu există, de­
prefaceri care nu sunt oarece profesiile sun
organice, ci salturi foarte limitate, aşa că
nesănătoase. Aşa de între concetăţenii noş­
exemplu. Mediaşul, o- tri găsim, atât în pri­
raşul cel frumos de vi­ vinţa socială cât. mai
ni cultură, situat în centrul Ardealului, a ajuns in urma des­ ales. in privinţa materială o egalitate destul de democratică.
coperirii gazului metan, in decurs de un deceniu, un centru Saşii ardeleni formează o minoritate dictată de soartă, ceeace
industrial, iar numărul locuitorilor acestui oraş s'a dublat. înseamnă că ei nu vor ajunge nici odată la putere politică in
Bine înţeles, sporirea locuitorilor a urmat in cea mai mare Statul in care trăiesc, şi in al doilea rând că nici nu vor visa
parte prin migraţia muncitorilor, cari sunt mai cu seamă ce­ să intre vreodată, din punct de vedere al politicei de Stat. In
tăţeni străini şi nu legătură cu marea
simt nici o legătură, ţară germană. Germa­
nici cu pământul, nici nia, ceeace la popoare
cu tradiţia şi nici nu I iridente cauzează ne­
pot fi intercalaţi or­ linişte in corpul na­
ganic in viaţa popu­ ţiunii. Aşa dar. in a-
lară 'înrădăcinată aci. cest corp nu găsim
In general, totuş. mai simptomele aspiraţiilor
putem spune că alcă­ forţate spre răsturna­
tuirea poporului nos­ rea împrejurărilor exi­
tru e sănătoasă şi or­ stente. ci încercări de
ganică. a ajunge la o înţele­
Pe massa poporului gere. pe cale paşnică,
dela ţară se bazează cu împrejurările şl cu
burghezia oraşelor. ordinea statului exis­
Aşezarea plebei fără tent. oferind astfel o
nici o avere în corpul aptitudine de acomo­
poporului, precum şi dare şi de apărare
terminarea gradaţiei Cetatea Bisericii din Biertan proprie prin achiziţio­
prin aristocraţie lip­ narea organelor nece­
seşte naţionalităţii săseşti. Corpul poporului poate fi numit a- sare pentru susţinerea vieţii in clima respectivă, de natură
tâta timp unitar şi de acelaş sânge, cât există o ascensiune con­ politicâ-economicâ-culturalâ. Privirea unei astfel de naţiuni
tinuă din pătura ţărănească Ia ranguri mai înalte, aşadar când poate fi mai mult întoarsă spre interior, decât aceea
poporul se regenerează din puterile sale proprii. Burghezia a corpurilor sociale cu aspiraţii politice tari şi ex­
se împarte in clasa industrială şi In clasa comercială, care tinse. Având in vedere că ţelurile unei ambiţii externe, atât
există încă în număr mare şi care sunt conştiente şi prin ele la unii, cât şi la totalitate, sunt imposibile, în mod involun­
insele bine organizate, precum şi din aşa numiţii literaţi. tar puterile morale devin mai intensive şi mai întărite şi.