Page 60 - 1930-08

EDUCAŢIA poporului la alte neamuri 509

numai in baza disciplinei voluntare. 51 nu dc silă. se nasc as­ Luxemburg, cure e astăzi independent. Deci au venit din
piraţii de unire. regiunile de graniţă, unde s'a întâlnit cultura franceză cu cea
Fraţii români din Ardeal ne vor înţelege foarte bine. ştiind germană, pentru ca să plece in ţara îndepărtată, unde în­
şi ei ce însemnează a fi fost minoritate. Ei vor înţelege că. crucişarea cercurilor culturale din Orient şi Occident a pro­
lipsind puterea executivă a Statului pentru apărarea cultu- dus un fel de fricţiune tot aşa dc interesantă şi. prin urmare,
rci populare, trebue să crească organe care să înlocuiască şi un spirit de vitalitate intelectuală permanentă. Deci Germa­
puterea executivă cu voinţa liberă a fiecăruia In parte. Dis­ nii ardeleni de fapt. nu sunt Saşi, precum au fost numiţi in
ciplina poporului, care l i m b a documentelor
creşte din voinţa li­ Evului Mediu, ci ei
beră a fiecărui individ, sunt a ş a-n u r n i ţ i i
e cel mai tare adăpost ..Franci de Rin'' ade­
al conştiinţei poporu­ văraţi. Ei au acea
lui nostru. cultură populară, pe
Voinţa spre colec­ care au adus-o cu ei
tivitate insă aduce şi depe Rin In secolul al
a înfiinţat pe lume 12-lea şi au menţinut-o
forme dc organizaţie in formă de cristale
externă. Aşadar, după curate, in mod atât de
ce am încercat a expli­ curat şi tenace. încât
ca unele caracteristici se mai găsesc şi a-
esenţiale ale corpului stăzi la ei multe obi­
poporului, pot să trec ceiuri şi datine. cre­
la arătarea concepţiei dinţe şi superstiţii pă­
din clarificările amin­ gâne. cântece populare
tite. Fundamentul vie­ şi poveşti, care s au
ţii întregi, mai cu sea­ găsit atunci pe Rin şi
Arhiva naţiunii săseşti şi a oraşului Sibiiu
mă la poporul dela care formau o parte
tară, tl formează familia. Din familie, din casa ţărănească şi din viaţa şi cultura populară, iar toate acestea acolo de mult
din necesităţile sufleteşti şi economice, pleacă întregul nu se mai cunosc.
curs de viaţă al poporului nostru. Această casă ţărănească şi Am avut prilejul să ţin o prelegere înaintea unui pu­
această familie ţărănească au şi rămas. într'o consecvenţă blic intelectual mai mare din Luxemburg, ai cărui locuitori,
rară, credincioase in curs de optsute de ani. din zilele mi- din punct de vedere cultural, au o situaţie de ermafrodit. in­
graţiel In Ardeal. In tre Franţa şi Germa­
secolul al 12-lea. pe nia. Aci. in Luxem­
t i m p u l împăraţilor burg. se învaţă limba
..Hohenstaufen". s'a franceză şi limba ger­
manifestat o expan­ mană in aceeaş mă­
siune mare a poporu­ sură. In conversaţia
lui german spre O- zilnică insă oamenii se
rient. Pe-atunci păr­ folosesc de un dialect
ţile situate spre Oc­ propriu, care diferă
cident de râul Elba au mult de limba ger­
fost. Încet pe încetul, mană literară, încât se
germanizate, iar po­ poate numi aproape o
poarele slave, care au limbă proprie. Cu a-
locuit pe acolo, au cest public n'am vorbit
fost, în parte, respin­ in limba literară ger­
se sau, cu timpul, ab­ mană. ci in dialectul
sorbite. Acestei miş­ meu ardelean, care. ca
cări de expansiune da- şi dialectul luxcmbur-
torim şi noi coloniza­ gez. formează o limbă
rea noastră. De sigur, proprie. întrucât de
numai cei mai indrăz- eccrnic Ia Guşteriţa exemplu, copiii ţărani­
neţi şi destoinici ţărani au făcut in timpurile acelea, nesigure lor dela noi. dacă încep să meargă la şcoală, trebue să în­
şi fără comunicaţie, drumul cel mai îndelungat spre sud-est; veţe limba literară dela început.
Braşovul de lângă pasul Predeal a fost punctul cel mai extern Publicul meu din Luxemburg m'a înţeles din cuvânt în cu­
al mişcării întregi de colonizare. vânt ! Ce vrea să zică aceasta ? Nid mai mult nici mai
Aceşti colonişti au venit sub regimul regelui ungar Geysa puţin decât cea mai bună dovadă că emigraţii din Luxem­
al Il-lea. din regiunea ţărmului stâng al Rinului, din regiu­ burg au păstrat opt secole cu tenacitate necrezută limba lor,
nea Moselei. din munţii Eifel şi din regiunea ducatului prin urmare şi astăzi, după un timp dc aproape o mie de