Page 98 - Drumul_socialismului_1989_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

„Freamăt de Toate articolele NOTE • NOTE • NOTE • NOTE • NOTE

Dum inică, la Pădurea Be- m anifestări a constituit-o trebuie să răspundă SINT AŞTEPTAŢI CULTURĂ MOZAIC ?
jan-Deva, a avut loc edi­ voia bună, întreţinută de
COSAŞII!
ţia a XX-a a acţiunii poli- jocurile distractive: „La ţin­
tico-educative şi cultural- tă", „Fuga în sac", „Pendu­ exigenţelor actuale! Intre satele Brănişca şi ■ 19,Oi
sportive „Fream ăt de co­ lul zburător", „Fuga in... trei De-a lungul drumurilor Boz se află un lan de grîu 19,25 Tei
din comunele Brănişca şi unde rapiţa creşte în voie, rile formi
dru". M anifestarea, la care picioare", „Pescarul am a­ (Urmare din pag. I) în ansamblu, se poate Micia, pe mai mulţi km de în benzi, pe mai multe
au participat 2000 de pio­ tor", care au pus în eviden­ spune deci că la gazeta a- şanţuri, cantităţi apreciabi. fîşii, de parcă ar fi fost şui Nico
nieri din m unicipiu, se în­ ţă indem inarea concurenţi­ data de 25 aprilie, ele aduc mintită pot fi văzute lu­ le de iarbă aşteaptă cosa­ special însămînţată în a- - progra
scrie intre m anifestările sâp- lor. O altă form ă de petre­ în atenţie o seamă de ele­ cruri bune, de real interes şii. Să fi uitat oare locui­ acţiune r
’.âm inii politico-educative şi cere utilă şi recreativă a tim ­ mente legate dc ziua de pentru colectiv. Trebuie torii din comunele respec­ cest scop. Să fie oare aces­ 19,50 In,
un
nou
sistem
ta
de
cul­
sportiv-turistice, iniţiată in pului liber a constituit-o con­ 1 Mai şi unele rezultate menţionat însă că este ne­ cjrnmc pr
perioada 27 m ai — 3 iunie cursul de pictură „Penelul obţinute în cinstea acestei cesară o mai mare atenţie tive să cosească, sau uni­ tură, sau erbicidarea s-a re.'im dc
:le Consiliul m unicipal al ferm ecat", care a beneficiat sărbători. Or, iată, de la menţinerii tuturor artico­ tăţilor agricole din aceste făcut în mod nccorespun- niri măre
Organizaţiei pionierilor şi de o participare im presio­ această dată a trecut o lu­ lelor în actualitate, îmbu­ localităţi le prisosesc fura­ ză tor ? dria do c
jele ?
Casa pionierilor şi şoim ilor nantă — cile un concurent nă, iar articolele au ră­ nătăţirii conţinutului lor. AL CUI ESTE CALUL? României
ratriei din Deva. din fiecare clasă a tuturor mas... fără valoare. Spunem aceasta întrucît, TEREN NEFOLOSIT 20,55 inc
patriotico
Ca in fiecare an, şi actua- şcolilor generale din m uni­ Chiar în ziua prezenţei după cum am văzut, comi­ Pe o tarla îngrădită, des­
a ediţie, jubiliară, a „Frea­ cipiu. Bucurindu-se de m are noastre în unitate, tovară­ tetul U.T.C. nu îşi ono­ în apropierea fermei zo­ tinată producerii finului a tinereii
m ătului de codru" le-a pri- interes, încă de la prim a şul Ilie Jude, preşedintele rează în totalitate sarcini­ otehnice a C.A.P. 11 ia, o torul Roi
ejuit elevilor deveni posi­ ediţie a m anifestării, proba comitetului sindicatului a le, nu răspunde pe deplin suprafaţă apreciabilă de natural, situată în apro­ Din mart
bilitatea desfăşurării unor „Bucătarii iscusiţi" a dem on­ schimbat articolele de la exigenţelor unei propagan­ teren este acoperită cu pierea cantonului C.F.R. triei. Tin
rcţiuni educative la poale de strat şi de această dată pri­ gazeta sindicatelor. Unul de vizuale eficiente. Ten­ ierburi de slabă calitate. din' Brănişca, un cal păş­ de împlii
tar ■ 21
:odru verde, sub lum ina ceperea m em brilor echipaje­ dintre ele, „Raport munci­ Şefa fermei zootehnice, tea în voie, dijmuind pro­ iubită far
aldă a soarelui de m ai. In lor in arta culinară. toresc", ne face cunoscut dinţa de a prezenta gene­ Mioara Băda, ne spunea ducţia de furaje. După ur­ lejurnal.
m ijlocul naturii, au alergai Ciştigători ai ediţiei a faptul că perioada 10—20 ral munca şi sarcinile oa­ că această suprafaţă se mele ce se pot vedea la
1400 de copii, dovedindu-şi XX-a a „Fream ătului de co­ mai a fost declarată de menilor se manifestă însă putea cultiva cu furaje va­ faţa locului, situaţia sc re­
pregătirea şi condiţia fizică dru", com plexă m anifestare comitetul sindicatului drept şi în articolele comitetelor loroase, necesare mai ales petă de mai multe zile.
in concursul de orientare tu­ educativă, cultural-artistică decadă-rccord în produc­ de partid şi sindicat. pentru hrana viţeilor. Ci­
ristică. Intr-o form ă deosebi­ şi sportiv-turistică, au fost ţie. Cele mai bune rezul­ Toate acestea impun o ne oare altcineva să vină Cei ce răspund de baza fu.
tă, evidenţiindu-se in sem i­ nu num ai cei care in urm a tate le-a obţinut colectivul implicare mai responsabilă să o însămînţeze, dacă nu rajeră a C.A.P. Brănişca SELEC1
finala şi finala întrecerii de desfăşurării concursurilor au a colectivului de redacţie, de ce tolerează o asemenea
secţiei tehnice, care a de­ mecanizatorii dc la coope­ gramul
m inifotbal, au fost elevii şco­ prim it diplom e şi prem ii, ci păşit planul cu 4 procen­ o coordonare permanentă rativa respectivă ? situaţie ? progrumu
lilor generale nr. 3, 5, 7 şi toţi participanţii. Pentru că, te. în întrecerea socialistă şi exigentă a acestuia din Răspu iute
lor; 10,00
4. De m are atraclivitate a deopotrivă, concurenţi şi sus- s-a remarcat muncitorul partea comitetului de 10,05 Noi
! ost dem onstraţia de rache- ţinători, toţi copiii au fost Petru Crişan. partid. NOTE ® NOTE ® NOTE ® NOTE • NOTE rate; 10,1
o-m odelism a m em brilor beneficiarii unei zile petre­ maţii fol
sate; ll, i
rercului de specialitate al cute sub sem nul voioşiei, al ştiri; 11
Casei pionierilor şi şoim ilor naturii înverzite şi, bineînţe­ tem, i
'atriei din Deva. les, în m elodiosul „fream ăt... pcel
mele ..iu
Nota dom inantă a întregii de codru".
muniştilo
echităţii
Muzică e
PRINTR-O MAI munca, am obţinut su­ lctln (le
monil
ec
plimentar prevederilor
BUNĂ ORGANIZARE goste sui
planului 325 mc che­ Emisiune
A MUNCII restea diversă, 1 100 mc Din corn
prefabricate din che­ 13,00 De
Dc la tovarăşul Mări­ Avanprcr
restea, iar la export am 15,15 Seli
cel Sbîrcea, şeful Sec­ reta „LIs
ţiei rle cherestea Vaţa, livrat în plus 370 mc rase Den
aflăm : cherestea dc fag. Toa­ riţa; 10,
— în cele cinci luni te aceste realizări au lf-gr. Ani
pt> diri —
care au trecut din acest fost dobîndite în con­ ticlr; 1G,
an, am obţinut depăşiri diţiile încadrării în con­ muzică
Buletin c
la toţi indicatorii pla­ sumurile normate de
ordonate
nului de producţie. Ast­ combustibili şi energie Cîutece
fel, la producţia marfă, elcctrică. David Feicr contcmpi
ra şi sp
plusul se ridică la pe­ Aurel Rus, Viorel Bor­
Orele sei
ste 1,2 milioane lei, la za, Ian cu Başa, Dionisie tr-o oră
producţia netă, la mai Portik sînt doar cîţiva poetic ;
muzicală
bine de G00 000 lei. dintre muncitorii noştri
lctln de
Organizîndu-ne mai bine dc frunte.
Preocupări diferite — diferenţe Răspunzîud cliemfiril
organelor locale, nume­
din
nejustificate la efective şi producţii roşi cetăţeni şl mobilizat oraşul re DEV/O
Simeria
la
s-au
(Patri
strSngercn
recoltarea
Cinci buruienile dijmuiesc furajelor de pc marginea - IlA: A); Zor
(Urmore din pag. 1) prevederile planului a- mei, a modului cum şeful şoselelor ee străbat loca­ tîrzii (M
litatea. pa, I-II
nual (?). Cel mai convin­ acesteia, Virgil Ilaţegan, TROŞAN
mulg şi se livrează la fon­ gător exemplu că se poate se implică în soluţionarea recolta — participarea la Foto ring); W.
dul de stat cîte 735 1 lapte. face mai mult îl oferă e- problemelor zilnice, în bu­ NICOLAE GHEORGHIU Nolembr
O atenţie sporită se a- xemplul îngrijitoarei Floa­ na organizare şi desfăşu­ muncă nu este facultativă ! viaţa mi
PENI:
cordă asigurării bazei fu­ rea Draia. Dar, în activita­ rare a muncii. Din cauza (Cultura
rajere din producţie pro­ tea fermei se întîlnesc o slabei îngrijiri şi furajări 13 dc la
prie, unitatea nefiind ne­ serie de neajunsuri de or­ a animalelor, în efectiv sînt (Urmare din pag. 1) invoca ei, acestea nu au Eforturi farul); 1 1
de-a
voită să apeleze la cum­ din tehnic şi organizatoric menţinute multe exempla­ nici o acoperire atâta timp (Minerul
părări de nutreţuri. Cultu­ Ca dovadă, ia brigada din re neproductive, unele ne­ perativei agricole nu parti_ cît gradul de îmburuienare nul s.
(Muncite
rile furajere au o bună Bacea am găsit o situaţie fiind trecute la matcă nici cipa la efectuarea praşile- a culturilor poate deter­ consecvente SA: De
structură, plantele legu­ greu de imaginat. îngriji­ după 2—4—5 ani (!). Ca şi lor, deşi există pericolul mina compromitei-ea re­ tur nici
minoase constituind baza toarea Viorica Hotărîş ne ia Iiia, aici nu s-a asigu­ ca o parte din culturi să coltei. resc); T
producţiei. Dc menţionat spunea că reproducătorii rat corespunzător repro­ fie invadate de buruieni Pe brigadiera Victoria (Urmar® din pag 1) sul de L
(Itetezat]
şi preocuparea deosebită sînt ţinuţi permanent pe ducţia în perioada de pă- şi să fie dijmuită recolta. Vlaicu de la C.A.P. Ban- de pe I
faţă de organizarea judi­ păşune, împreună cu viţe- şunat. De asemenea, o se­ In schimb, pe loturile a- potoc am găsit-o în cîmp, Păstrăvăria Dobra şi Mi- (Steaua
cioasă a reproducţiei, uni­ lele de reproducţie, de o rie de deficienţe şi-au fă­ flate în folosinţă perso­ alături de cooperatorii şi crohidrocentrala Godea- ITARZA
trecutul!
tatea avînd realizaţi, pînă lună nefăcîndu-se nici cel cut loc în privinţa strîn- nală se lucra de zor, exis- mecanizatorii care lucrau nu I“. O R A Ş
acum, 119 viţei din 220 puţin rotaţia lor (!). Fireş­ gerii şi conservării furaje­ tînd o diferenţă vizibilă la prăşitul legumelor, sfe­ — Se pot concretiza a- re la A
prevăzuţi pe acest an. In te, se pune întrebarea: lor. Sub ochii îngăduitori între dezvoltarea culturilor clei, porumbului şi soiei. numite lucrări executate tria); Re
C
căra);
acelaşi timp, viţelele de cum au organizat şi coor­ ai şefului de fermă se de pe aceste loturi şi Ea aprecia hărnicia tracto­ pînă în prezent la obiecti­ liann St
reproducţie sînt crescute şi donează desfăşurarea re­ realiza un siloz de cea mai cele ale cooperativei agri­ riştilor Eugen Luţă şi vele amintite ? încoronr
(Centrul
îngrijite cu multă atenţie, producţiei şeful fermei şi slabă calitate, încălcîndu- cole. Constantin Olar, a coope­ creaţie
ceea ce permite formarea opera toarca-însămînţătoare se cele mai elementare Brigadiera Adriana Olar ratorilor Ion Ciubian, Emi- — Desigur. La MHC Go- niei -1 );
unei mă tei corespunză­ Narcisa Boia ? Dar şeful norme. Pe lingă faptul că aprecia că sînt unii coo­ lian FilLp, Ion Vlad, Vio­ deanu I s-a realizat circa sul de
toare. centrului de reproducţie, umplerea unui siloz a du­ peratori, între ei aflîndu-se rica Buţiu, Ana Vlad şi a o treime din aducţiunea (Dacia);
UN EXEMPLU dr. Andronic Teban. cum rat aproape o lună de zi­ Florea Ştefănoaică, Alexă altor locuitori ai satelor principală, care va alimen­ SAL AN:
cSiătoari
CE TREBUIE URMAT! îşi îndeplineşte ţtribuţiilo le (!), aici s-au folosit paie Bozeşan, Marioara Ţîţu, care se preocupă cu răs­ ta lanţul de microhidro- cultură
De la cele 29 de vaci din încredinţate privi n 1 urmă­ mucegăite, alterînd astfel Silvia Olar, Silvia Bud, pundere de buna întreţi­ centrale ce se vor construi ren Roi
RIA: N<
iotul pe care îl are în pri­ rirea reproducţiei şi selec­ încă de la însilozare cali­ Doina Rudean, Aurelia nere a culturilor. Ca şi la în acest masiv. Pe cinci I-II (i>
mire, îngrijitoarea Floa­ ţiei în unităţile din raza tatea furajelor. Păsculeţ, Valeria Malea şi Hărău însă, există şi aici luni din 1989 se poate con­ Feerie I
rea Draia de la C.A.P. Ilia sa de activitate ? Faptul Cei răspunzători de de­ alţii, cure-şi înţeleg bine unele suprafeţe cu legume semna o depăşire cu 2,6 la na).
obţine zilnic peste 150 1 că tineretul de reproduc­ ficienţele amintite au fost îndatoririle ce le revin, şi porumb neprăşîte ma­ sută a sarcinilor de plan.
lapte. Ca şi pînă acum, dc ţie a crescut necorcspunză- sancţionaţi pe măsura vi­ asigurînd întreţinerea în nual. Aşa este cazul ce­ în final, o parte din
la fiecare vacă ea a ob­ tor, este dovedit de exis­ novăţiei ce o poartă. cele mai bune condiţii a lor repartizate în acord colectivul A.C.M.R. Deva
ţinut cîte un viţel, avînd tenţa în efectiv a unor vi­ Pentru redresarea grab­ culturilor pe suprafeţele global lui Dumitru Cor- va intra, începînd din
o singură pierdere din ţele, aşa-zis pensionare, ca­ nică a activităţii fermelor repartizate. Există însă şi nea, Costică Dehelean, semestrul II a.c., pe şan­ Pcntri
gestaţie. Şefa fermei. Mi­ re La vîrsta de trei ani nu zootehnice de la C.A.P. cooperatori care, cu toate Cornel Crăciun, Adam Bra- tierul viitoarei fabrici de fi In gc
oara Băda, căuta tot felul au ajuns nici la greutatea Ilia -şi Gurasada se impu­ insistenţele, tărăgănează tina şi Elisabeta Magda. mobilă din Deva. In pre­ se va Si
va fi p
de „justificări" pentru a ne dc 250 kg. Ce să mai vor­ ne intervenţia neîntîrziată efectuarea praşilelor, ceea Pentru evitarea pierde­ zent, pentru această lu­ alocuri
demonstra că sectorul zoo­ bim atunci do monta lor cu măsuri hotărîte din ce influenţează negativ rilor din producţia agri­ crare complexă sînt pre­ de plot
tehnic al unităţii nu are şi de trecerea ia categoria partea comitetelor comuna­ soarta producţiei, în spe­ colă, se impune intervenţia gătite forţa de muncă, descărc;
ales du
posibilităţi mai mari de juninci ? le de partid, a organizaţii­ cial la culturile de legume cu măsuri eficiente din documentaţiile tehnice,
cantităţ
a depăşi nivelul actual al lor de partid din unităţile şi porumb. între cei care partea comitetului comu­ materialele necesare ctc. depăşi
producţiei de lapte-marfă. O SITUAŢIE respective, consiliului unic nu şi-au onorat pînă acum nal de partid Hărău şi a Dintre cei mai buna oa­ Vîntul
care este sub orice aştep­ INADMISIBILĂ agroindustrial şi conduce­ îndatoririle ec le revin faţă conducerilor C.A.P., in spi­ meni i-am notat pe zidarii modera'
Tem per
tări — doar 400 1 pe zi. La C.A.P. Gurasada a- rilor colective ale ccîot de cooperativă ii amintim ritul prevederilor legale, Ioan Pasol şi loan Stroie, vor fi
într-o asemenea situaţie naliza structurii efectivului două cooperative astfel pe Pavcl Kokosi, Avram pentru a-i determina pe sudorul Constantin Ccrce- şi 1!) (
maximi
nu este de mirare că. pînă de bovine reliefează exis­ îneît potenţialul existent Ciocan. Viorica Sînzian, toţi locuitorii satelor să-şi laru, inginerul Emil Săn-
grade.
acum, ferma nu si-a ono­ tenţa unor serioase nea­ să fie deplin pus în va­ Olivia Homorodean şi al­ îndeplinească ireproşabil doi, maistrul Silviu Ilca
rat nici 10 la sută din junsuri în activitatea for­ loare. ţii. Orice argumente ar sarcinile ce le revin. şi mulţi alţii.