Page 97 - Drumul_socialismului_1989_05
        P. 97
     Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu
                                                                                                ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT
                                                                                                 » »
                                                                                             Marţi,  30  mai  a  c.,  a  avut  loc  şedinţa   însărcinarea   Consiliului   de   Stat,   de   co
                                                                                           ConsUiului   de   Slat,   prezidată   de   tovară  misiile   permanente   ale   Marii   Adunări
                                                                                           şul   Nicolae   Ceauşescu,   preşedintele   Repu  Naţionale   in   legătură   cu   înfăptuirea   poli
                                                                                           blicii Socialiste România.              ticii   partidului   şi   aplicarea   legii   în   urmă
                                                                                             La   lucrările   şedinţei   au   participat,   ca   toarele domenii de activitate :
                                                                                                                                      —   Comisia   pentru   industria   şi   activi
                                                                                           invitaţi,   viceprim-miniştri   ai   guvernului
                                                                                                                                   tatea   economico-financiară   a   analizat   mo
                                                                                           miniştri,   alţi   conducători   de   organe   cen
                                                                                                                                   dul   în   care   se   aplică   şi   se   respectă   de
                                                                                           trale,   preşedinţi   ai   unor   comisii   perma
              ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C.                              nente ale Marii Adunări Naţionale.      către   unităţile   industriei   electrotehnice
                                                                                                                                   legile   şi   programele   privind   calitatea   pro
                                                                                              In cadrul şedinţei, Consiliul de Stat
              S  I   A  L   C  O  N  S  I L I U  L U  I   P  O  P  U  L A  R    J U  D  E Ţ E A  N  a dezbătut şi adoptat Decretul privind u-'   ducţiei,   îndeosebi   a   producţiei   pentru   jx-
                                                                                                                                   port,   precum   şi   activitatea   Ministerului
                                                                                           nităţile agricole cooperatiste care benefi
                                                                                                                                   Industriei   Construcţiilor   de   Maşini   şi
                                                                                           ciază de anularea unor datorii provenite
                                                                                                                                   a   consiliilor   oamenilor   muncii   din   unită
                                                                                           din credite şi dobînzi.
               Anul XLI, nr. 9 807      MIERCURI, 31 MAI 1989       4 pagini - 50 bani                                             ţile   acestui   minister   pentru   înfăptuirea
                                                                                              Elaborat   în   temeiul   Legii   nr.   1/1989,   hoturîrilor   adoptate   de   adunările   generale
                                                                                           adoptată   recent   de   Marea   Adunare   Naţio  ale oamenilor muncii.
                                                                                           nală,   Ia   iniţiativa   preşedintelui   Republi
                                                                                                                                      —   Comisia   pentru   agricultură,   silvicul
                                                                                           cii   Socialiste   România,   tovarăşul   Nicolae
                                                                                                                                   tură  şi  gospodărirea  apelor  a  analizat  sta
                                                                                           Ceauşescu,   decretul   stabileşte   în   mod   con
                                                                                                                                   diul   realizării   obiectivelor   din   Programul
                                                                                           cret,   pe   baza   unei   analize   aprofundate   a
                                                                                                                                   naţional   de   perspectivă   pentru   amenaja
                                                                                           situaţiei   economlco-financiare   a   fiecărei
                                                                                                                                   rea   bazinelor   hidrografice   adoptat   de
                                                                                           unităţi,   cooperativele   agricole   de   produc
                                                                                                                                   Marea   Adunare   Naţională   prin   Legea   nr.
                                                                                           ţie   şi   asociaţiile   economice   intcrcoopcra-
                                                                                                                                   1/1976,   precum   şi   modul   de   aplicare   şi
                                                                                           tiste   ale   căror   datorii   se   anulează,   pre
                                                                                                                                   respectare   a   prevederilor   Legii   pomicul
                                                                                           cum   şi   cuantumul   datoriilor   acestora   pro
                                                                                                                                   tură.
                                                                                           venite din credite şi dobînzi.
                                                                                                                                      —   Comisia   pentru   învăţămlnt,   ştiinţă
                                                                                              Proiectul   de   decret   a   fost,   în   prealabil,   şi  cultură  a  analizat  modul  în  care  cerce
                                                                                           examinat   şi   avizat   favorabil   de   Consiliul   tarea   ştiinţifică   din   învăţămîntul   superior
                  Eforturi consecvente pentru                                              Legislativ.     Consiliul   de   Stat   a   dis  îşi   îndeplineşte   sarcinile   din   programele
                                                                                                 continuare,
                                                                                              In
                                                                                                                                   de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehno-
                                                                                           cutat   şi   aprobat   Raportul   privind   conclu
                                                                                                                                            (Continuare in pag. a 4-a)
               finalizarea tuturor obiectivelor                                            ziile desprinse din analizele efectuate, din  ,V.VY«VJViWW.*AYNYAV.WAY.VM.
                                                                                           AW.V/.VW.V/AVAYAWiVrrt-ZAV
             Colectivul   Antreprizei   creşterii   productivităţii   —   Ce  capacităţi  au  fost        Toate articolele trebuie
           de   construcţii-montaj   şi   muncii.   Totodată,   s-au   ob  predate   beneficiarilor   în
           reparaţii   Deva   se   află   an  ţinut   importante   beneficii,   perioada   care   a   trecut   din
           grenat   permanent,   cu   toa  prin   reducerea   cheltuieli  acest an ?          să răspundă exigentelor actuale!
           te   forţele,   pe   şantierele   de   lor   la   1000   Ici   producţie   —   Putem   cita,   dintre
           investiţii,   acţionînd   pentru   marfă   cu   un   leu.   Aceste   cele   mai   importante,   Micro.
           finalizarea   obiectivelor,   în  rezultate   bune   constituie   hidroccntrala   Valea   Dra  Am   revăzut   recent   gaze  continua   îmbunătăţire   a   se  de  maiştrii  Nicolae  Lun-
           deplinirea   şi   depăşirea   tu  materializarea   neabătută,   cului   III,   din   judeţul   nos  ta   comitetelor   de   partid,   calităţii   produselor.   Aceas  gu,  Ion  Georgescu  şi  Gheor.
           turor   sarcinilor   de   plan,   a   în   domeniul   nostru   de   ac  tru   şi   Atelierul   de   răchi  sindicat   şi   U.T.C.   de   la   ta   presupune   moderniza  ghe Lascu.
           angajamentelor   asumate   tivitate,   a   sarcinilor,   teze  tă Blaj, din judeţul Alba.  întreprinderea   mecanică   rea   şi   respectarea   tehnolo  „Secţia   cea   mai   îngriji
           în   întrecerea   socialistă.   lor   şi   orientărilor   stabilite             Orăştie.   Trebuie   să   spu  giilor   de   fabricaţie,   întă  tă"   este   titlu!   celui   de-al
                                                                  Un   scurt   popas   la   Bri
           „Trebuie   precizat   —   ne-a   de   secretarul   general   al   gada   Deva,   cu   sediul   în   nem   de   la   început   că   ea   rirea   ordinii   şi   disciplinei,   treilea   articol.   Ce   aflăm
           declarat   tovarăşa   inginer   p  a  r  t i d  u  l u  i ,    tovarăşul        şi-a   schimbat   nu   numai   a   răspunderii   fiecărui   co  din  conţinutul  lui  ?  Că  în
                                                                Bîrcca.   Inginerul   Ioan   Bă
           Maria   Todoran,   şeful   bi  Nicolae   Ceauşescu,   în   cu                 locul,   ci   şi   estetica,   grafica   munist şi om al muncii în  cadrul   unităţii   există   sec
                                                                lan,   adjunctul   şefului   de
           roului   plan   —,   că   unitatea   vântările   rostite   la   foru           şi,   în   bună   măsură   conţi                     ţii   noi,   dotate   cu   instalaţii
                                                                brigadă,   ne   informează   că
           noastră   acţionează,   în   pre^   murile   naţionale   care   au              nutul. Toate înspre bine.                             şi   utilaje   moderne,   care
                                                                forţele   subunităţii   sînt
           zent,   pe   raza   a   cinci   ju  avut   loc.   Totodată,   indica  concentrate,   în   această   Aflată   chiar   la   intrarea   Propaganda   trebuie   permanent   întreţi
           deţe,   construind   noi   capa  ţiile   date   la   faţa   locului            în   unitate,   într-o   zonă   de                    nute   şi   îngrijite.   în   aceas
                                                                perioadă,   la   finalizarea                                 vizuală  —
           cităţi   de   producţie   şi   alte   de   către   conducătorul   drumurilor   forestiere   Răs  intensă   circulaţie,   gazeta      tă   direcţie,   secţia   sculărie
           obiective   din   domeniul   ex  partidului   şi   statului   cu               atrage   atenţia   printr-o   gra  actuală,          adresează   chemarea   Ia   în
                                                                coala   şi   Morişoara.   „Aces
           ploatării   şi   industrializării   prilejul   vizitei   de   lucru   e-        fică   plăcută.   Spaţiul   re                       trecere   tuturor   celor   din
           lemnului.   Această   arie   geo  fectuate   în   luna   martie   te  tronsoane  —  preciza  in  zervat   comitetului   de   partid   concretă,   întreprindere.
           grafică   mare,   precum   şi   a.c.   în   judeţul   Hunedoara   terlocutorul   —   situate   în   cuprinde   trei   articole,   toa  eficienţă  Dacă,   în   general,   spaţiul
           diversitatea   activităţii,   din   au   impulsionat   puternic   şi   zona   localităţilor   Cimpa   te   cu   dată   apropiată   vizi  rezervat   comitetului   de
           punct   de   vedere   material,   activitatea   desfăşurată   de   şi,   respectiv,   Vulcan,   din   tei   noastre   aici.   „Calitatea   partid   cuprinde   articole
           au   determinat   elaborarea   către   colectivul   nostru   de   Valea   Jiului,   constituie,   de   producţiei   —   obiectiv   ma  actuale,   cu   un   conţinut   a-
                                                                                                                      activitatea   ce   o   desfăşoară
           unor   programe   concrete   de   muncă.   Sarcina   trasată   si-   fapt,  ultimii  metri  de  drum   jor,   de   care   răspunde   fie  propiat   de   problemele   de
                                                                                                                      zi de zi.
           măsuri   care   să   conducă   la   derurgiştilor,   tuturor   oa  spre   masa   lemnoasă   care   care   comunist"   —   este   u-   fond   ale   muncii   organelor
                                                                                                                        Un  alt  articol,  „Cu  ei  ne
           concentrarea   eforturilor   şi   menilor   muncii   din   judeţ   trebuie   exploatată   aici   de   nul   dintre   ele.   Aducînd   în   şi   organizaţiilor   de   partid,
                                                                                                                      mândrim",   ne   face   cunos
           înfăptuirea   tuturor   sarcini  de   a   se   lua   măsurile   ne  către   forestierii   hunedo-   prim-plan   cerinţele   izvo-   nu   acelaşi   lucru   se   poate
                                                                                                                      cut   că   oamenii   întreprin
           lor   pe   care   le   avem.   Se   cesare   pentru   asigurarea   reni.   Alţi   oameni   ai   bri  rîte   din   cuvîntarea   secre  spune   despre   cel   destinat
           poate   afirma   că,   îndeosebi   punerii   la   timp   în   produc  găzii noastre acţionează la  tarului   general   .al   parti  derii   depun   serioase   efor  U.T.C.-ului.   în   primul   rînd,
           în   actualul   cincinal,   antre  ţie   a   noilor   capacităţi,  rea        dului,   tovarăşul   Nicolae   turi   pentru   realizarea   pla  pentru   că   articolele   sînt
           priza  noastră  a  reuşit  să-.şi   lizării   în   bune   condiţii   a   MARIN NEGOIŢA  Ceauşescu,   la   plenara   C.C.   nului   pe   această   lună.   depăşite în timp. Avînd
           îndeplinească   în   mod   e-   investiţiilor,   a   determinat                 al   P.C.R.   din   aprilie   a.c.,   Pînă   în   prezent,   cu   rezul
           xemplar   indicatorii   prin  acţiuni   ferme   pentru   rea                  articolul   subliniază   necesi  tate   deosebite   se   prezintă   VALENTIN NEAGU
           cipali,   clasîndu-se   pe   lo  lizarea   tuturor   obiectivelor              tatea   unor   eforturi   sporite   formaţiile   de   la   secţia
           curi   fruntaşe   în   întrecerea   din plan".        (Continuare în pag. a 2-a)  ale colectivului pentru  „Produse   tehnice"   condu  (Continuare in pag. o 2-a)
           socialistă.   Fără   a   ne   opri
           prea   mult   asupra   rezulta
           telor   înregistrate,   trebuie
           să  arătăm,  de  pildă,  că  în                                                                                   Preocupări diferite —
           perioada   care   a   trecut   din
           acest   an   producţia   de   con
           strucţii-montaj   a   fost   de                                                                                 diferenţe nejustificate
           păşită   cu   peste   8   milioane
                                        Cîncl buruienile dijrauiesc                                      la efective şi producţii
           lei, în principal, pe seama
                                          recolta — participarea la
               P  A  S  I  U  N  E                                                           Cooperativele   agricole   de   autoconducere   şi   autoapro-   Datele   cuprinse   în   tabel
             tn   Cerlej,   într-o   clădire                                               producţie   din   Bretea   Mu-   vizionare   teritorială   sînt   sînt   edificatoare   asupra
            situată   peste   drum   de   se  muncă nu este facultativă !                 reşană,   Ilia   şi   Gurasada   însă   mult   diferite,   ceea   ce   modului   cum   este   organi
            diul   exploatării   miniere,
            fiinţează   un   punct   muzeis                                               dispun   de   condiţii   asemă  oglindeşte   că   există   deose  zată   şi   cum   se   desfăşoară
            tic   ce   vorbeşte   despre   în  în   perioada   actuală,   sar  de   dezvoltare   a   culturilor,   nătoare   pentru   creşterea   biri   esenţiale   şi   în   preo  activitatea   în   cele   trei
            ceputurile   mineritului   pe                                                  animalelor,   toate   trei   uni  cupările   pentru   valorifica  ferme.
            aceste   meleaguri   şi   despre   cina   de   căpetenie   a   locui  s-au   făcut   cîte   una   sau
            evoluţia   acestei   ocupaţii   torilor   satelor   o   reprezintă   două   praşile   mecanice   şi
            pînă   in   zilele   noastre.   Sint                manuale   la   cartofi,   sfeclă                                                   OAMENI HARNICI —
            expuse   aici,   în   rafturi   şi   întreţinerea   în   cele   mai                                                                        REZULTATE
            vitrine   realizate   prin   forţe   bune   condiţii   a   culturilor,   furajeră   şl   porumb,   re-                                      pe măsura
            proprii,   unelte   şi   scule   menţinerea   in   permanenţă   mareîndu-se   contribuţia
            vechi   de   minerit,   lămpi                       mecanizatorilor   Pavel   Po                                                      Colectivul   de   muncă   al
            pentru   adînruri,   mijloace   a   acestora   în   stare   curată                                                                   fermei   zootehnice   din   Bre
            de   transport   în   miniatură   de   buruieni,   condiţie   ho-   pa  şi  Gavrilă  Coşvan,  pre                                   tea   Mureşană,   format   din
            şi   in   mărime   naturntă,   tărîtoare pentru realizarea  cum şi a cooperatorilor        C.A.P. BRETEA MURESANĂ,
            slcumpuri   pentru   zdrobitul                                                                                                       oameni   localnici,   condus
            pietrei,   documente,   exem.                                                                  ILIA Şl GURASADA                      de  ing.  Gheorghe  Ivan.  de
            plare   de   rod,   panouri,   gra                                                                                                  pune   strădanii   permanen
            fice   Ş.a.   Toate   obiectele           COMUNA      HĂRĂU
            aflate   aici,   în   punctul   ce                                                                                                   te   pentru   a   obţine   rezul
            este   deschis   pentru   public                                               tăţile   fiind   situate   în   lun  rea   eficientă   a   potenţialu  tate   cît  mai  bune  în  pro
            in   fiecare   miercuri   —   şi   unor   producţii   superioare   Vetuţa   Sulighetean,   Maria   ca   Mureşului.   Rezultatele   lui   productiv   al   fermelor   ducţie.   Cooperatorii   Ion
            în   alte   zile,   la   cererea   u-                                                                     zootehnice respective.
            nor   grupuri   organizate   —   la   ha.   Cum   este   transpus   Gîţ,   Maria   Lugojan,   Ionel   ce   le   înregistrează   în   pri  Suliţan,   Ioana   Hui,   Ioana
            nu   fost   adunate   de   pasio  în   viaţă   un   asemenea   o-   Păcurar,   Lucrcţia   Păcu  vinţa   înfăptuirii   sarcini  Iată,   reflectată   sintetic,   Boca,   Cornelia   Han,   Ilea
            natul   pensionar   Miron   Ne-   biectiv în comuna Hărău?  rar,   a   multor   altor   locui  lor   ce   le   revin   din   pro  cum   se   prezintă   situaţia   e-   na   Ştefan   şi   alţii   îngri
            legn.   Pentru   strîngerca   lor,
            inimosul   custode   şl   alţii   La   C.A.P.   Birsău   —   ne   tori ai satului.  gramele   judeţean   de   dez  feotivclor   de   bovine   şi   a   jesc   cu   tragere   de   inimă
            ca   el   —   Petru   Iîozeşan,   spuneau   tovarăşii   Pamftl   în   contrast,   o   situaţie   voltare   a   zootehniei   şi   de  producţiei   de   lapte   :  loturile   de   animale   pe
            Constantin   Nicliitennu,   A-   Cepălău,   preşedinte   şi   An-   ce   ridică   serioase   semne
            Iexnndru   lîraun,   Emil   Da                                                             BOVINE      din care vaci I'roducţla     care   le   au   în   primire.   Ca
            fin   şi   nl|ii   —   nu   vizitat   gela  Szekely,  inginer  şef  —   de   întrebare   am   întâlnit   4"  junincl    zilnica de   urmare,   zilnic,   de   la   cele
            multe   case   de   mineri,   au   nu   avem   cazuri   de   refu  în   satul   centru   de   comu  Cooperativa  plan  realizat   lapte marfă   176   vaci   aflate   în   lactaţic,
            răscolit   iu   arltive,   au   se  zuri   în   ceea   ce   priveşte   nă  Hărău,  unde  în  ziua  de   anual  (5 luni)  plan  realizat  (litri)
            lectat   şi   catalogat   sutele                                                                                                     acum   animalele   fiind   în
            de   exemplare   ce   se   află   participarea   la   muncă   la   29   mai   a.c.   nici   jumătate   Bretea                        treţinute pe păşune. se
            expuse   aici.   Actualul   punct   întreţinerea   culturilor   an  din forţa de muncă a coo-  Mureşană  550  482  280  220  735
            muzeistic   se   îmbogăţeşte   gajate   în   acord   global   cu   T.  NICOLAE                                                              NICOLAE TIRCOB
            mereu cu noi exponate.                                                         Ilia         1000  676    500   232         400
                                     cooperatorii   şi   mecaniza                                       950  637    400   153         115
                                     torii. în raport de stadiul  (Continuare în pag. a 2-a)  Gurasada                                            (Continuare in pag. a 2-o)





