Page 94 - Drumul_socialismului_1989_02
        P. 94
     ag.  2                                                                                                                          DRUMUL SOCI ALISMULUI NR. 9 T.
                                                                                           \     Mulţumirile exprimate de beneficiar - motiv de
                                                                                           \
                         Eforturi susţinute pentru ridicarea>                              \  mîndrie şi de mobilizare pentru întregul colectiv
                                                                                           \        (Urmare din pag. 1)  primul   trimestru   al   aces  spunea   muncitorul   Iulian
                    continuă a nivelului de viată a localităţii                            \                             tui  an  —  continua  ideea   Bugariu.  Şi  a  dat  un  e-   •  19,0
                                                                                                                                                                                19,20  S
                                                                                           \  raschiva  Mărcii,  şef  de  e-   sing.   Puiu   Vasiu,   coordo  xemplu  :  anul  trecut,  cînd   muncim i
                  (Urmare din pag. 1)       Vasta  şi  nobila  operă  de   partidului,   t o  v a  r ă  ş u  l    \  chipă   la   atelierul   tîmplă-   natorul   formaţiei   de   con-   in   întreprindere   se   căuta   melor eti
                                          modernizare  a  satului  ro  Nicolae   Ceauşescu,   la   rie  —  am  reuşit  să  devan  fecţioneri   metal   —,   nive  o  secţie  capabilă  să  pro  socialiste,
                                          mânesc  iniţiată  de  secre  marele   forum   democratic  \  săm  termenele  de  execuţie   lul   producţiei   din   luna   ducă   mobilier   din   răşinoa-
                 care   au   premise   pentru   tarul  general  al  partidului,   din  noiembrie  1988,  se  a-   iniţiale.   Nu   este   vorba   pe  care  o  încheiem  este   se,   repetatele   experimente   duitâ po
              i  introducerea  in  viaţa  lor   care   se   inlăptuieşte   cu   rată  :  „Fără  îndoială  că  \  însă   de   grabă   în   detri  încă   o   dată   mai   mare   nefiind   întru   totul   conclu  şi Orofes
                                                                    realizarea  acestor  ccrinje \
                                                                                                                                                                                I..austria
                 de  ii  cu  zi  a  elementelor
                                                                                                                         faţă de cel din ianuarie
              i  vieţii citadine.         succes  de  peste  20  de  ani                      mentul calităţii, ci de or                           dente,  acest  colectiv  .  s-a   prioritare
                                          şi  care  a  intrat  acum  in  ale  unei  vioji  civilizate,  \                                          angajat  să  rezolve  o  dată
                   Din  1970  pină  in  pre  tr-o  fază  superioară  gă  moderne, în spiritul uma                                                pentru   totdeauna   proble  bazei de
              !  zent,  in  comună  s-au  ma  seşte,  după  cum  s-a  vă  nismului propriu societăţii  \                                          ma.  Astăzi,  celor  din  sec  şi energi
                 terializat  investiţii  alocate   zut,  şi  in  această  comună   noastre  cere  o  perioadă \                                                                le cnerg<
                 de  stat  in  sumă  de  peste   de  la  extremitatea  vestică   mai îndelungată, cerc efor \                                      ţia  Haţeg  li  se  spune  „spe  fionalc <
              I  70  milioane  lei,  destinate   a  judeţului  multe  elemen  turi  susţinute.  Dar  avem                                          cialişti   în   răşinoase".   Tot   tv.  :  „Pr
                 perlecţionării  vieţii  sociale   te  de  continuitate.  Pe  rea  ferma  convingere  că  îm s  ganizarea   mai   judicioasă   a.c.   Faptul   că   astăzi   (23   astfel,  ei  şi-au  propus  ca   plomă",
                 a  oamenilor.  Ele  înseam  lităţile  de  pină  acum  se   preună cu locuitorii sate  \  a   fluxului   de   producţie,   februarie  a.c.  —  n.r.)  ne  pre  în   anul   celei   de-a   45-a   Popescu.
                 nă:  magazin  sătesc,  şcoa  vor  implanta  ca  pe  o  te  lor vom reuşi, treptat-trep-   necesitate   pe   deplin   înţe  zentăm   cu   planul   îndepli  aniversări   a   marii   noastre   • 21,15
                 lă  şi  centru  de  cultură  şi   melie  trainică  cele  viitoa  tat  să  rezolvăm  această   \  leasă   de   Doru   Macra,   nit  în  procent  de  90  la   sărbători   naţionale   şi   al   Răspunde
                 creaţie   ,,Cintarea   Româ  re  :  dispensarul  uman  cu   problemă".   Răspunsul   \  Gheorghe   Ţapu,   Constan  sută,   cu   perspective   certe   celui   de-al   XlV-lea   Con  că  •  21
                 niei"  în  fiecare  sat,  maga  casă  de  naşteri,  aflat  in   populaţiei  comunei  la  acest   tin   Balica,   Ioana   Crişan,   de  a-1  depăşi,  vorbeşte  de   gres  ni  partidului  să  ob  sefile  f
                 zin   universal,   restaurant,   stadiu  de  proiect,  extin  generos  indemn  al  secre  de  la  finisaj,  Liliana  Işfan,   la   sine   despre   puterea   ţină   numai   rezultate   foar  Telcjurna
                                                                                                                                                                                chiderea
                 piaţă  alimentară,  bloc  de   derea  construcţiei  de  lo  tarului  general  al  parti  Sorin   Sîrbu,   Lăcrămioara   de   mobilizare   a   întregu  te  bune  în  producţie.  Rea
                 locuinţe  cu  oficiu  poştal   cuinţe   pentru   specialiştii   dului  va  li  ca  şi  in  anii   Ilie,  de  la  montaj,  de  alţi   lui nostru colectiv.  lizările   din   primele   două
                 la  parter,  extinderea  spi  din  comună  care  acum  lac   trecuţi,  unul  faptic.  Dis-  \                                     luni   reprezintă   o   garanţie
                 talului  din  comună  cu  un   naveta  din  alte  localităţi,   cutind  amănuntele  activi \  muncitori   harnici   şi   pri  „Atunci   cînd   oamenii   în  plus  că  şi  de  această
                 pavilion   de   220   paturi,   o  unitate  turistică  şi  de   tăţii  cu  constructorul  unor   \  cepuţi din atelierul nostru.  muncii   de   la   Secţia   de   dală   artizanii   lemnului   de   K_ad
                 brutărie  cu  o  capacitate   alimentaţie   publică,   uni  obiective  sociale  ale  co  — Conform eşalonării   mobilă   Haţeg   îşi   propun   aici  îşi  vor  respecta  cuvîn-
                 de  2  500  kg  pîine  in  24   tăţi  prestatoare  de  servicii   munei,  consiliul  popular  s-a \  planului de export pe  ceva, musai să reuşească",  tul.    SELECT
                 de  ore  şi  multe  altele.   şi  organizatoare  de  pro  angajat   să-l   sprijine   cu   \                                                                  GRAMUL
                 Activitatea   economico-so-   ducţie  industrială  mică  şi   forţă  de  muncă  necalificată                                                                  programu
                                                                                                                                                                                Răspund»
              1  cială  a  comunei  asigură   in  general  tot  ceea  ce   şi  calificată  de  care  are   \                                                                   lor; 10,00
              I  locuri   de   muncă   pentru   viitorul  a  rezervat  satului   nevoie.   Un   angajament   „Ai încredere, patrie, în fiii tăi!“                               10.35 Mu
                                                                                                                                                                                11.00  Bu
                                                                                                                                                                                11,0' ui
              I  435  de  oameni  localnici  şi   românesc.         izvorit  din  realităţile  pre  (                                                                         11,2.
                 300  de  navetişti  din  loca
                                            In  magistrala  Expunere
                                                                    zentului,  închinat  viitorului
                 lităţile învecinate.     a secretarului general al  luminos al comunei.   )     (Urmare din pag. 1)     lor  de  teatru  şi  scenete  de   prezentantul   Liceului   in  şurile p<
                                                                                           l                              la   şcolile   generale   nr.   2   dustrial   nr.   5   Deva,   Alin   Buletin
                                                                                                                                                                                Revista
                                                                                               prcciaţi   au   dat   prezenţei   Simeria,  4  Deva,  liceele  in  Cibian,   o   voce   originală,   12.35 Din
                                                                                               lor   girul   calităţii:   de   la   dustriale  nr.  4,  2  şi  1  De  timbrată,  care  cu  siguranţă   rului; 13
                                                                                               formaţiile   vocal-instrumen-   va,   brigăzilor   artistice   de   îşi  va  trasa  un  frumos  des  muzica;
                                                                                               tale  (Şc.  gen.  nr.  4  Deva   la   şcolile   generale   nr.   3   tin.   Prezenţa   dansului   cu   „Cupa L
                                                                                                                                                                                ria — I
                                                                                               —   clasele   II—IV),   ori   de   Deva,   2   Simeria,   Liceului   temă,  modern,  a  creat  mo  17.00  Bu
                                                                                                                         industrial  nr.  1  Deva,  re                         17,05 Co
                                                                                               muzică  uşoară  (Şc.  gen.  nr.                      mente   de   calde   aprecieri,   mice; li
                                                                                               6  Deva)  la  cele  corale,  de   citalurilor  de  poezie  de  la   îndeosebi   prin   formaţiile   20.00  Ra
                                                                                               voci   egale,   de   la   şcolile   Liceul   industrial   nr.   3,   Şcolii  generale  nr.  7  De  Memoria
                                                                                                                                generală
                                                                                                                                             1
                                                                                                                                         nr.
                                                                                                                         Şcoala
                                                                                               generale  nr.  5  şi  8  Deva,   C.P.S.P.  Deva,  grupului  sa şi   va,  ca  si  ale  Liceului  in  mânesc;
                                                                                                                                                                                tr-o  orii
                                                                                               de  la  grupul  vocal  folclo  tiric  de  la  Şcoala  genera  dustrial  nr.  2  şi  Şcolii  ge  24/10 M
                                                                                                                                                                                 .  3  No
                                                                                               ric   (C.P.S.P.  Deva)  şi  co  lă   nr.   5   Deva,  recitatori  nerale  nr.  4  Deva,  ca  să   23,55—21,
                                                                                               lectivele  de  obiceiuri  popu  lor   Paul   Ţoţa,   Daniela   impresioneze  prin  acel  gen   ştiri.
                                                                                               lare  (şcolile  generale  nr.  4   Dara,   Cipriana   Butari,   coregrafic   aparte   conferit
                                                                                               Deva  —  clasele   II—IV  şi   Claudia   Roşianu,   Mircea   de   formaţia   liceului   „Dc-
                                                                                               nr.  2  Simeria),  la  orchestra   Mihuleţ   şi   multor   altora.   cebal"   şi   solistul   Florin
                                                                                               de   muzică   populară   (Şc.   Iar  salba   de  solişti  vocali   Florea.         Ci
                                                                                               gen.  nr.  8  Deva),  de  la  sui  şi   instrumentişti   de   muzi  întrecerea   judeţeană   de
                                                                                                                                                                                 DEVA
                                                                                               tele   de   dansuri   populare,   că   populară   a   strălucit   la  Deva  a  constituit  o  ma  ciudată
                                                                                               într-o  ţinută  scenică  meri  prin   interpreţii   Râul   Bor-   nifestare   cu   profunde   re  de aur
                                                                                               tuoasă   (Liceul   industrial   lea   (C.P.S.P.),   Daniela   Du  verberaţii   educative,   eta-   DOARA:
                                                                                               nr.  2  Deva),  de  băieţi  (Şc.   mitru   (Păuliş),   Cosmin   lînd   talente   şi   speranţe   niu (î
                                                                                                                                                                               Cat I3a 11
                                                                                               gen.   Rapolt,   Liceul   indus  Crăciun   (Şcoala   gene  artistice   din   rîndul   copii  ZOITO,
                                                                                               trial  nr.  3  Deva),  la  gru  rală   nr.   4   Deva),   Oli  lor   şi   adolescenţilor,   care   PETRO^
                                                                                                                                                                               şerifi
                                                                                                                          viu  Mihuţ  (Şc.  gen  nr.  8
                                                                                               purile   folclorice'   ale   licee  Deva),   Adriana   Vinţan   (Şc.   şi-au   exprimat   în   cînt,   (Par*
                                                                                               lor devene.                                           vers   şi   dans,   gîndurile   şi   SOi »
                                                                                                                          gen.  nr.  2  Simeria),  ca  să                       Ultii,
                                                                                                 A   fost   o   revărsare   de   emoţioneze   prin   mesagerii   năzuinţele,   încrcdinţîndu-ne   LUPE
                                                                                               frumuseţi   artistice,   care   a-   muzicii  tinere  şi  uşoare  —   cum   au   făcut   în   finalul   iii  (Cu;
                                                                                               duc   laude   .interpreţilor   şi   Cezar  Filip  (Şc.  gen.  nr.  2   spectacolului,   prin   însufle-   Soferiţe
                                                                                                                                                                                LONEA
                                   Peste 7 milioane lire do răsaduri pentru cultura în cîmp şi 1,5 milioane fire pen  instructorilor,   teatrelor   de   Simeria),   Diana   Bauman   ţitoarele   versuri   ale   mon  ducător
                                tru solarii sînt pregătite la Asociaţia economică de stat şi cooperatistă din Slntandrcl.                                                       PETRIL
                                                                                               păpuşi  de  la  şcolile  gene  (C.P.S.P.  Deva),  duetul  Au  tajului   literar-muzical:   ..Ai   (Muncit
                                                                       Foto NICOLAE GHEORGHIU  rale  nr.  4,  I,  3  Deva,  2  Si  rora   Tabacu,   Sorina  Benea   încredere,   patrie,   în   fiii   SA  :  N
                                                                                               meria, Certcj, a colective  (Liceul pedagogic) sau re  tăi !".                 baţii   i
                                                                                                                                                                                RICANI
                                                                                                                                                                                mul  ui  '
                                                                                                                                                                                zat);  p
                                                                                                                                                                                la  mar;
                                                                                                                                                                                Şic);  C
                                           în  lumina  cerinţelor  for                                                                              hon,   Petru   Dănescu,   Elena   (Patria)
                   Cu răspundere         mulate   de   secretarul   ge     Invătămînful politico-ideologic, pîrghie                                 Ignat,   losif   Blaga,   Nicolae   lerine
                                         neral   al   partidului,   tova                                                                            Iîanciu.                   GIU-B^
                   sporită faţă de       răşul  Nicolae  Ceauşescu,  în                                                                               Este   necesar   să   subli  ploaie
                                                                                                                                                                                tură  «
                                         magistrala   Expunere   din                importanfă în cunoaşterea şi                                     niem   însă   faptul   că   în   rea  Ro
                  soarta producţiei      luna   noiembrie,   anul   tre                                                                             desfăşurarea   învăţămîntu  Ultimul
                                                                                                                                                                                BRAZT
                                         cut,   Comitetul   orăşenesc                      realizarea sarcinilor                                     lui   politico-ideologic   nu   ră;   (
                     de legume           de   partid   Orăştie,   orga                                                                              toate   organele   şi   organi  după  1
                                                                                                                                                                                de  cui
                                         nele   şi   organizaţiile   sale                                                                            zaţiile  de  partid  din  oraş   „Cîntar
                                         au   acţionat   şi   militează   legătură   cu  cerinţele  con  prevăzute   în   bibliografie,   a  putea  exercita  un  con  acţionează   cu   răspunderea   SIMERl
                  (Urmare din pag. 1)                               crete   din   fiecare   unitate,   planşe,   diapozitive,   alte   trol   sistematic   şi   exigent   şi   exigenţa   cerute.   Există
                                         cu   răspundere   pentru   ri                                                                                                         pe  coli
                                         dicarea   calităţii   şi   efi  de  la  fiecare  loc  de  mun  materiale   ce   cuprind   cifre   asupra   modului   cum   se   încă   tendinţe   de   forma  şui);  I
               tatea  de  răsaduri  necesară,                       că.                        şi  date  concrete  din  fie  desfăşoară   dezbaterile,   am   lism   şi   superficialitate,   de   Za  Za
                                                         a
                                                            cavităţi
              care  se  repică  integral   cienţei   întregii   politico-edu-   Sub  semnul  acestor  exi  care  unitate.  De  altfel,  tre  stabilit  o  zi  din  lună  în   improvizaţie   şi   abordare   mina).
                                                    şi
                                         ideologice
              roşii,   ardei   şi   varză   —                       genţe,   învăţămîntul   po  buie  să  spunem  că  pregă  care  are  loc,  în  tot  ora  generală   a   problematicii.
              este  produsă  la  seră.  Pen  cative,   pentru   creşterea   litico-ideologic   din   oraşul   tirea  celor  212  propagan  şul,   învăţămîntul   politi  Se   manifestă,   de   aseme
               tru  a  asigura  plantatul  la   continuă   a   conştiinţei   so               dişti   se   realizează   şi   în   co-ideologic.  în  felul  aces
                                         cialiste   şi   formarea   o-   Orăştie  a  fost  organizat  în                                             nea,  suficienţă  şi  lipsă  de
              sfîrşitul   lunii   martie,   în   mului nou.         212   cursuri,   conduse   de   raport  cu  modul  de  orga  ta,  membrii  biroului  comi  interes   în   pregătirea   şi
              aceste  zile  se  lucrează  la   Aşa  cum  a  indicat  se  propagandişti   —   comu  nizare şi specificul activi-  tetului  orăşenesc  de  partid   desfăşurarea   dezbaterilor,
               acoperitul   solariilor   cu   cretarul   general   al   parti  nişti  cu  o  bună  pregătire             şi   colectivul   de   propa  ceea  ce  scade  desigur  cali  Penti
                                                                                                                                                                                fi  cal<
               polietilenă.              dului,  s-a  avut  în  vedere   politică   şi   profesională,                    gandişti,   repartizaţi   la   tatea   şi   eficienţa   acestora   perioac
                Inginerul   Petru   Bolea,   perfecţionarea   continuă   a   care  se  bucură  de  încre  VIAŢA DE PARTID  cursurile   din   întreprinderi   în   cunoaşterea   şi   realiza  instabi.'
              şeful   fermei   nr.   7   solarii,   învăţămîntului   politico-   derea   colectivului   în   care         şi   instituţii,   au   posibilita  rea sarcinilor.  tempor
                                                                                                                                                                                dea  pi
               nc-a  relatat  că  şi  aici,  în   ideologic   care   trebuie   să   muncesc.   Lunar,   la   Co          tea   să   participe   la   acti  Iată   de   ce,   Comitetul   sub  fo
               această  săptămînă,  se  tre  asigure   cunoaşterea   de   mitetul  orăşenesc  de  partid   taţilor din cercuri.  vităţi  şi  să  informeze  as  orăşenesc   de   partid,   or  re  pot
               ce  la  plantatul  salatei,  ce   către   toţi   participanţii   a   se   organizează   instruirea   în   vederea   sprijinirii   ac  pectele  cu  concluziile  des  ganele   şi   organizaţiile   sale   de  ave
                                                                                                                                                                                fia  pn
               a  fost  repicată,  pe  un  ha   noilor   realităţi,   însuşirea   acestora,   prilejuri   cu   care   tivităţii   de   perfecţionare   a   prinse.  trebuie   să   acţioneze   cu   rat  dii
              în   cultură   asociată.   întrea  concepţiei   revoluţionare   se   realizează   un   valoros   muncii   de   conducere   .şi   în   buna   organizare   şi   mai   mare   fermitate   şi   tensifii
                                                                                                                                                                                nă  Ia
               ga  suprafaţă  este  arată  şi   despre  lume,  să-i  ajute  să                 organizare ştiinţifică   a  desfăşurare   a   învăţămîntu  responsabilitate   pentru   în  peratu:
               fertilizată,   toate   utilajele   înţeleagă   cum   trebuie   le  schimb  de  idei,  de  me  tuturor sectoarelor,   un  lui   politico-ideologic,   în   lăturarea   tuturor   acestor   dea  u
               sînt   pregătite   să   intre   în   gate   mai   bine   teoria   cu   tode   folosite  pentru  creş  accent  deosebit  punem  pe   întărirea   caracterului   mi  deficienţe,   pentru   ca   în  fi  cup
               lucru,   la   legumele   din   practica,   activitatea   gene  terea   calităţii   învăţămîn  pregătirea   şi   desfăşurarea   litant   al   dezbaterilor,   eli  văţămîntul   de   partid   să   2  şl  ]
                                                                                                                                                                                cele  m
               cultură   anticipată   s-a   fă  rală   cu   iictivitatea   con  tului   politico-ideologic.   A-        minarea   rutinei   şi   forma  constituie   o   pîrghie   tot   grade,
              cut   fertilizarea   suplimen  cretă  de  construcţie  a  so  ceastă  pregătire  nu  se  li  dezbaterilor   în   cele   trei   lismului,   dezvoltarea   spi  mai   importantă   în   mate  ceată.
               tară  şi  se  lucrează  la  a-   cietăţii   socialiste.   întreaga   mitează  însă  doar  la  in  cursuri   pentru   cadrele   de   ritului  de  răspundere  .şi  a   rializarea   obiectivelor   a-   La
               coperirea   cu   polietilenă   a   noastră   experienţă   probea  struirile   lunare.   Propa  conducere  de  la  întreprin  exigenţei,   experienţă   valo  cestui  an  şi  în  perspecti  genera
               solariilor.               ză   că   eficienţa   învăţămîn  gandiştii   au   create   con  derile   mecanică,   „Vidra"   roasă   au   dobîndit   mulţi   va întregului cincinal.  mai  n
                Modul   cum   se   lucrează   tului   politico-ideologic   tre  diţii  de  studiu  la  puncte  si chimică, unităţi   cu  dintre   propagandiştii   noş       dea  p
                                                                                                                                                                                mai  a
               în   aceste   zile   în   fermele   buie  să  se  regăsească  în   le  dc  documentare  din  în  pondere în economia   ora              PETRU HANCHEŞ,         soare,
               aparţinătoare    A.E.S.C.II.   modul  în  care  sînt  trans  treprinderi   şi   instituţii,   au   şului.   Desigur,   activitatea   tri,   dintre   care   amintim   secretar cu probleme   intens
               Deva   constituie   o   garanţie   puse  în  viaţă  sarcinile  iz-   la  dispoziţie  mape  cu  ma  tuturor   cercurilor   este   în   doar   cîteva   nume:   Ioan   de propagandă   50—70
                                                                                                                                                                                Cal Ci
               că   recoltei   de   legume   i   vorîte   din   hotărîrile   de   terial   documentar   adecvat           Andreica,   Viorel   Tuhuţ,   al Comitetului orăşenesc
                                                                                                                                                          de partid Orăştie
               se asigură temelii trainice.  partid si do stat, în strînsă  fiecărei teme, documentele  atenţia noastră, iar pentru  Ioan Co.stea, Nicolae Col-
     	
