Page 89 - Drumul_socialismului_1989_02
        P. 89
     s A     L   A
                                                                [   D  E
                                         _ _ _ _ _ _ _ _ _  _ _    |   L   E   C    T   JJ
                                                                                             încheierea vizitei oficiale în tara noastră
                                     PROLETARI DIN TOATE TĂRILE UNlfi-VĂ i jp
                                                                                                                                                    *
                                                                                               a preşedintelui Republicii Islamice Iran,
                                                                                                                 Seyyed AII Khamenei
                                                                              JllOlŢUt HUME001CA 1
                                                                                                           SEMNAREA UNU! MEMORANDUM PRIVIND
                                                                                                               COLABORAREA ROMÂNO-IRANIANĂ
                                                                                               în   prezenţa   preşedinte  mul  de  înţelegere  referitor   ne,  şi  Radu  Bălan,  .  pre
                    ĂM Al COMITETULUI JUDETEAtM HUNEDOARA Al P.C                             lui   Republicii   Socialiste   la   colaborarea   româno-ira-   şedintele   Comitetului   de
                                                                                             România,   tovarăşul   Nicolae   niană   în   domeniile   politic,   Stat  al  Planificării  şi,  res
                                                                                             Ceauşescu,   şi   a   preşedin  economic,   tehnico-ştiinţific   pectiv,  de  Aii  Akbar  Vcla-
                                                                                             telui   Republicii   Islamice   şi culturaL          yati,   ministrul   afacerilor
                  Anul XLI, nr. 9 728  DUMINICA, 26 FEBRUARIE 1989     4 pagini - 50 bani    Iran,   Seyyed   Aii   Khame  Documentul  a  fost  sem  externe,   şi   Massoud   Ro-
                                                                                             nei,   sîmbătă   dimineaţa   a   nat  de  tovarăşii  Ioan  Totu,   ghani   Zanjani,   ministrul
                                                                                             fost semnat Memorandu-     ministrul afacerilor exter  planului şi bugetului.
                   1989-an decisiv al cincinalului actual                                                               CEREMONIA PLECĂRII
                                                                                               Sîmbătă   dimineaţa   s-a   Pe   aeroport   se   aflau   trecut  în  revistă  garda  de
                         Sarcinile de plan - îndeplinite                                     încheiat   vizita   oficială   pe   Stat  şi  ai  guvernului,  alte   onoare.
                                                                                                                                ai
                                                                                                                                              de
                                                                                                                                    Consiliului
                                                                                                                        membri
                                                                                                                                                    Un  grup  de  pionieri  a  o-
                                                                                             care  a  efectuat-o  în  ţara
                                                                                             noastră,   la   invitaţia   tova  persoane oficiale române.  ferit   celor   doi   preşedinţi
                          exemplar, la toţi indicatorii                                      răşului   Nicolae   Ceauşescu,   O  gardă  militară  a  pre  buchete de flori.
                                                                                             preşedintele   Republicii   So                        La   scara   avionului,   pre
                                                                                                                        zentat   onorul.   S-au   into
                                                                                             cialiste   România,   Seyyed   nat   imnurile   de   stat   ale   şedintele   Nicolae   Ceauşescu
                                                                                                                                                                        Aii
                                                                                                                                                      preşedintele
                                                                                                                                                   şi
              Respectarea angajamentului asumat - datorie de                                 Aii   Khamenei,   preşedinte  Republicii   Islamice   Iran   Khamenei   şi-au   Seyyed   un
                                                                                             le Republicii Islamice Iran.
                                                                                                                                                                   luat
                                                                                                                              Republicii
                                                                                                                        şi
                                                                                                                                         Socialiste
                                                                                                Preşedintele   Nicolae   România.  în  semn  de  sa  cordial   rămas   bun,   şi-au
                                                                                             Ceauşescu
                                                                                                            preşedintele
            onoare pentru constructori, beneficiari şi furnizori                             Seyyed   Aii   şi  Khamenei   au   lut,  au  fost  trase  21  sal  strîns mîinile cu căldură.
                                                                                             sosit  împreună  ta  aeropor  ve de artilerie.        La   ora   10,45   aeronava
                                                                                                                           Preşedintele   Nicolae   prezidenţială   iraniană   a
               Prin  importanţa  pe  care   de   măsuri   tehnico-econo-   reparaţii   capitale   fiind   cu   tul  Otopeni,  unde  erau  ar
             o   prezintă   pentru   creşte  mice   şi   politico-organiza-   peste  20  la  sută  mai  mari   borate   drapelele   de   stat   Ceauşescu   şi   preşedintele   decolat,   îndreptîndu-se   spre
             rea   aportului   economiei   torice,  cu  termene  şi  res  decît  cele  din  1987,  iar  la   ale celor două ţări.  Seyyed Aii Khamenei au  patrie.
             judeţului   nostru   la   spori  ponsabilităţi   precise   în   a-   eonstrucţii-montaj   planul   WAfAVAV,VA.V/.W.W/AV//A'.VWW/.V.V.VW.VW VVA%VAWAW.V
                                                                                                       ,
                                                                                                                                  ,
             rea  producţiei  de  metal  a   plicarea  lor,  care  să  per  a   fost  îndeplinit   în  pro                   <
             ţării,   punerea   în   funcţiu  mită   creşterea   mai   susţi  porţie  de  100,2  la  sută  —
             ne  a  furnalului  nr.  4  de   nută   a   ritmului  de  lucru   preciza  Mircea  Bârsan,  in  Realizări care îndeamnă la o activitate
             1000  rac  de  la  Hunedoara   şi  a  fluenţei  în  desfăşura  giner   şef   coordonator.   Se
             reprezintă   o   sarcină   de   rea   activităţii   de   construc-   poate  spune  eă  cea  mai.  vi
             maximă   însemnătate   pen  ţii-montaj.             zibilă   creştere   a   noului                        mereu mai bună
             tru  toţi  cei  ce  îşi  desfă  în   stilul   şi   metodele   furnal  a  avut  loc  în  1988,
             şoară  activitatea  în  dome  noastre  de  muncă  am  per  volumul   total   al   lucrărilor
             niul   investiţiilor.   Cu   atît                                                 Colectivele   din   unităţile   planul Ia activitatea   de  Aceste   realizări   au   fost
             mai  mult  cu  cît  în  1989                                                    Grupului      întreprinderilor   construcţii-montaj în   re  reliefate  atît  în  darea  de
             —  anul  celei  de-a  45-a  a-   Obiectivele de investiţii — realizate          de  gospodărie  comunală  şi   gie   proprie.   La   investiţii,   seamă   pe   baza   bilanţului,
             niversări   a   vitoriei   revo                                                locativă,   acţionînd   în   spi  unităţile   grupului   au   luat   prezentată  în  adunarea  ge
             luţiei   de   eliberare   socială   exemplar, înainte de termen !               ritul   Tezelor   din   aprilie,   pe   cont   propriu   executa  nerală   a   oamenilor   mun
             şi   naţională,   antifascistă   şi                                             a   ideilor,   orientărilor   şi   rea  a  187  apartamente  şi   cii,   cît   şi   în   dezbaterile
             antiimpcrialistă   de   la   23                                                 sarcinilor   formulate   de   au  reuşit  să  predea  în  în  ce  au  urmat  şi  la  care  au
             August  1944  şi  al  celui  de                                                 secretarul  generai  al  parti  tregul an 231.
             al   XlV-lca   Congres   al                                                     dului,   tovarăşul   Nicolae                         participat   zidarul   Gheorghe
             partidului  —  este  prevăzut                                                   Ceauşescu,   au   încheiat   a-                      Pasca,  de  la  E.G.C.L.  Brad,
             ca  acest  nou  obiectiv  să                                                    nul  1988  cu  rezultate  bu                         instalatorul   Stelian   Mun-
             intre  în  fluxul  de  produc                                                  ne;  o  depăşire  cu  77  mi  Adunări generale       teanu,  de  la  E.G.C.L.  Că-
             ţie.                                                                            lioane  lei  a  volumului  to  ale oamenilor        lan,   maiştrii   Ilarie   Gărduş,
               —   Conştienţi   de   înalta                                                  tal   de   producţie-prestaţii.                       de  la  secţia  apă-canal-ter-
             îndatorire   patriotică   ce   ne   manentizat   operativele   săp  fiind   de-a   dreptul   impre  S-au   realizat   peste   plan:   muncii
             revine   —   afirma   tovarăşul   tămânale   la   faţa   locului,   sionant.   Aceasta   nu   în  producţie   marfă   industria     moficare  a  platformei  De
             Ioan  Scurtu,  secretarul  co  cu   participarea   şefilor   de   seamnă   însă   că   totul   a                                     va,   Virgit   Opriţa,   de   1a
             mitetului  de  partid  al  în  brigăzi  şi  ai  punctelor  de   mers  strună,   că  au  lipsit   lă  în  valoare  de  12  milioa    I.G.C.L.   Orăştie,   Victor
             treprinderii   antrepriză   con  lucru,   precum   şi   coman  greutăţile   şi   neajunsurile,   ne  lei,  activităţi  de  gospo  Sînt   rezultate   remarca  Voicu,  de  la  I.G.C.L.  Pe
             strucţii   şi   reparaţii   side  damentele   din   fiecare   luni   unele  obiective  dar  şi  mul  dărie  comunală  —  40  mi  bile,  la  care  mai  adăugăm
             rurgice  Hunedoara  —,  co  după-amiază,   la   care   iau   te  care  ne-au  aparţinut  în   lioane  lei,  2,3  milioane  lei   faptul   că,   spre   deosebire   troşani   şi   Petre   Danciu,
             muniştii,  toţi  oamenii  mun  parte,  alături  de  construc  exclusivitate.  la  gospodăria'  locativă,  18.5   de  anul  precedent,  bene  de  la  autobaza  Hunedoa
             cii  de  pe  platforma  de  e-   tor,   reprezenanţi   ai   pro  Aprofundînd   analiza   re  milioane   lei   la   prestările   ficiile   planificate   au   fost   ra   a   I.J.T.L.,   mecanicul
             dificare   a   noului   furnal   iectantului   şi   beneficiaru  zultatelor  obţinute  în  acti                                     Viorel   Jurcoane   de   la
             ne    amplificăm   eforturile   lui.  De  un  sprijin  perma  vitatea   de   construcţii-mon-   în  construcţii  şi  4  milioa  depăşite  cu  3,6  la  sută.  în
             în   vederea   onorării   anga  nent  ne  bucurăm  din  par  taj  desfăşurată  pe  platfor  ne   lei   la   activităţile   de   ele  se  regăseşte  şi  modul   E.G.C.L.   Haţeg,   electricia
             jamentului  asumat  de  a  pre  tea  comitetelor  judeţean  şi   ma  furnalului  nr.  4,  pre  transport.  Au  fost  depăşite   eum  organele  şi  organiza  nul   Ioan   Bă'lţat,   de   Ia
             da  în  avans  acest  obiectiv.   municipal de partid.  şedintele consiliului oa-  cu  33  milioane  lei  prestă  ţiile   de   partid,   consiliile   I.G.C.L. Hunedoara, econo-
             Am  adoptat  recent,  în  a-   —  In  anul  trecut,  colec
             dunarea  generală  a  oame  tivul  nostru  a  obţinut  re  M1RCEA DIACONU     rile   de   servicii   pentru   oamenilor  muncii  au  con        ION CIOCLEI
             nilor  muncii  din  întreprin  zultate   bune,   realizările   la              populaţie,   a   fost   îndepli  dus   activitatea   pe   par-
             dere,   un   bogat   program  obiectivele   de   investiţii   şi  (Continuare in pag. a 2-a)  nit, cu o uşoară depăşire.  oursul unui an.  (Continuare in pag. a 2-a)
                                                                    c.a.p. Boşorod. Consolidarea cooperativei -                                   cereale  păioase  (de  pildă,  ^
                                                                                                                                                  anul  trecut  am  realizat  o  t
                                                                                                                                                  producţie  medie  de  peste  >
                                                                 trainică pentru dezvoltarea şi înfrumuseţarea comuni                             8  000  kg  orz  pe  un  hec-  )
                                                                                                                                                  tar),  de  peste  4  000  kg  la  l
                                                                                                                                                 porumb  şi  de  18-20  000  kg  1
                  Dintotdeauna   locuitorii   turile  şi  animalele  din  gos
                frumoaselor  locuri  străbă  podării,  ne-am  unit  unel                                                                        cartofi  la  hectar.  In  aceşti  )
                tute  de  Valea  Luncanilor,   tele  şi  mijloacele  de  lu                                                                      ani  ne-am  sporit  averea  \
               au  fost  oameni  harnici,  ca  cru  (atelaje,  pluguri,  gra                                                                    obştească.   Am   construit   i
                                                                                                                                                  cinci
                                                                                                                                                                  moderne  .'
                                                                                                                                                       adăposturi
                re  nu  s-au  tras  de  la   pe,  semănători),  dind  fie                                                                        pentru  bovine,  patru  sai-  )
                muncă,  ştiind  să-şi  rostu  care  pentru  zestrea  unită
                iască  cu  pricepere  şi  vred  ţii  tot  ce  aveau  pe  aca                                                                    vane  pentru  ovine,  depozit  |
                nicie  viaţa.  Totuşi,  dacă   să,  hotărindu-ne  să  mun                                                                        furajer  cu  finare  acoperi-  l
                ai  intreba  pe  oricare  din  cim  totul  in  comun.  Şi                                                                        te,  magazii  spaţioase,  se-  /
                tre  gospodarii  Boşorodului   cum  „unde-s  mulţi,  pute                                                                        diu   nou   pentru   unitate,   )
                de  azi,  fiecare  iţi  va  răs  rea  creşte",  aşa  ne-a  cres                                                                 Ne-am  cumpărat  din  be-  i
                punde,  fără  să  stea  nici   cut  şi  puterea  noastră  de                                                                      nelicii   două   autocamioa-  i
                un  moment  pe  ginduri,  că   muncă,  au  început  să  spo                                                                      ne,  tractoare  cu  remorci,  I
                paşii  cei  mai  viguroşi  pe   rească   recoltele,   avuţia                                                                     Irfon,  alte  utilaje  şi  maşini  ^
                drumul  dezvoltării  şi  inllo-   obştească.   Beneficiind   de                                                                   agricole.  Deţinem  668  bo-  l
                ririi  localităţii,  al  bunăstă                                                                                                 vine, peste 2 500 ovine, 38   )
                rii  s-au  făcut  de  atunci,   sprijinul  statului,  am  reu                                                                    cabaline  şi  31  porcine.  In-  \
                                         şit  să  muncim  pămintul  tot
                din  acel  an  1962  în  care                                                                                                     tr-un  cuvint,  averea  ob-  ţ
                a  luat  fiinţă  cooperativa   mai  bine,  utilizind  pe  sca                                                                    ştească  a  ajuns  astăzi  la  1
                agricolă  de  producţie  din   ră  largă  mecanizarea  şl                                                                         10,5  milioane  lei  faţă  de
                localitate  şi,  cu  deosebire,   chimizarea.  Roadele  mun                                                                      aproximativ   1,5   milioane   )
                de  la  Congresul  al  IX-lea   cii  noastre  au  sporit  de  la                                                                  la  înfiinţarea  cooperativei,  ţ
                al partidului.            un  an  la  altul.  Astfel,  da                                                                       iar  valoarea  producţiei  ve-  i
                  -  Ne-am  înscris  atunci   că  înainte  cu  două  dece                                                                        getale  şi  animaliere  a  a-  i
                in  C.A.P.  —  işl  aminteşte   nii  realizam  producţii  de                                                                      juns anul trecut tot la 10   )
                han  Fulea,  primul  şl,  pină   1  500  kg  griu  şi  orz,  900                                                                  milioane lei. .         ţ
                azi,  unicul  preşedinte  al   kg  porumb,  şi  cel  mult  10
                cooperativei  —  aproape  toţi   tone  de  cartofi  la  hectar,   Boşorodul este astăzi o comună frumoasă, cu case trainice şi cu o reţea de uni  MIRCEA LEPĂDAŢII   \
                gospodarii  din  Boşorod  şi   am  ajuns  să  obţinem  acum   tăţi prestatoare de servicii, comerciale şi cuitural-educati ve bine pusă ia punct.
                Chitid. Ne -am unit pămin-  recolte de peste 5 000 kg                                                   Foto NICOLAE GHEORGH1U   (Continuare in pag. o 2-a)   |
     	
