Page 90 - Drumul_socialismului_1989_01
P. 90
o 4 /
D p
------------ ------ ------ L*!-#—s—-■------------
v n /
— i
Solemnitatea sărbătoririi
tovarăşului NicoLae Ceăuşescu,
cu prilejui aniversării zilei
de naştere şi îndelungatei
activităţi revoluţionare
CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEĂUŞESCU
Dragi tovarăşi, unei noi orînduiri, mai drepte, mai bune. d u l u i nostru că au reuşit să realizeze uni ferent sub ce formă, înseamnă o activitate
Doresc să exprim, în primul and, cele Criticând orânduirile sociale din trecut, tatea clasei muncitoare, în primul rînd care echivalează cu lichidarea bazelor so
mai calde mulţumiri Comitetului Politic nu negăm şi nu trebuie să negăm nici unitatea Partidului Comunist cu Partidul cialismului în dezvoltarea societăţii I
Executiv, partidului, Consiliului dc Stat, odată pe cei care, în acele împrejurări, Social-Dcmocrat, unitatea mişcării sindi Am avut de gînd să discutăm aceasta
guvernului pentru Scrisoare, pentru apre au avut în vedere dezvăluie.! poporu cale, a mişcării de tineret, ele femei şi a într-o şedinţă specială, dar, profitind de
cierile si urările adresate. lui, a naţiunii. întărirea independenţei altor organizaţii, creînd un puternic faplul că sîntem aici un număr important
De asemenea, mulţumesc tuturor orga ţării noastre. (Aplauze puternice, prelun Front Naţional de luptă pentru progresul dc cadre de bază ale partidului şi sta
nizaţiilor şi tovarăşilor care mi-au înmi gite). României, pentru lichidarea deplină a tului nostru, anticipez, referindu-mă la
eai, cu acest prilej, în numele organiza Anul acesta se împlinesc 9G dc ani de dominaţiei străine şi trecerea la făurirea aceste probleme. Noi ne-am pronunţat în
ţiilor respective, mesaje de felicitări. la făurirea primului partid muncitoresc socialismului în patria noastră. totdeauna şi am acţionat conform tezei
Folosesc acest prilej pentru a adresa în România. Tot în acest an se împli Trebuie să subliniem şi să dăm o înaltă că fiecare popor, fiecare partid trebuie
colo mai vii mulţumiri clasei muncitoare, nesc 100 de ani dc cînd, pentru prima apreciere politicii partidului nostru, tu să-şi elaboreze dc sine stătător linia sa
ţărănimii, intelectualităţii, întregului nos oară, clasa muncitoare şi oamenii progre turor. acelora care, în-lr-o măsură sau alta, general-politică, să ajilice legile generale
tim popor, pentru sentimentele de priete sişti din România au sărbătorit 1 Mai, ca au contribuit şi au făcut totul pentru şi principiile socialismului la realităţile
nie şi căldura cu care sînt înconjurat în zi a solidarităţii muncitorilor dc pretu realizarea acestor obiective ! (Aplauze pu şi condiţiile-din fiecare ţară. Dar am sub
aceste zile . tindeni, de luptă împotriva asupririi, pen ternice, prelungite). liniat întotdeauna — şi nu pot să nu sub
In toate acestea văd expresia încrede tru o viaţă liberă, mai demnă şi mai bu Am fost participant la toate aceste ac liniez şi acum — că toate acestea presupun
riT întregii noastre naţiuni în justeţea nă. în 1921 a fost creat Partidul Comu ţiuni, în muncile încredinţate de partid, o poziţie clară, consecventă faţă de prin
politicii revoluţionare — bazată pc con nist Român — continuatorul, de fapt, ai de popor. Din 1965, partidul mi-a încre cipiile revoluţionare, faţă de apărarea in
cepţia malerialist-dialectică şi istorică, primului partid muncitoresc din Româ dinţat înalta funcţie de secretar general, tereselor clasei muncitoare, care reprezin
pe principiile socialismului ştiinţific — a nia, care şi-a propus să ridice — şi a apoi — prin voinţa întregii naţiuni — de tă forţa şi clasa conducătoare în societate.
partidului nostru, care, prin întreaga sa ridicat — lupta revoluţionară a clasei preşedinte al României socialiste. Este adevărat, în lume sînt multe pro
activitate, a demonstrat şi demonstrează muncitoare, a forţelor înaintate, la un Putem, intr-adevăr, să privim cu mîn- bleme. Criza economică, politică, socială,
că nu are ţel mai înalt deeît acela de a nivel superior, pe baza unei concepţii drie la tot ceea ce am realizat în decursul financiară este foarte gravă. La aceasta se
înfăptui aspiraţiile întregului popor, de. noi. anilor de construcţie socialistă, în cară — adaugă, desigur, situaţia generală — po
libertate, independenţă, de bunăstare şi în ce mă priveşte, în 1930, deci cu 60 fără îndoială — Congresul al IX-lea re litică, militară —, existenţa armelor de
fericire de ani în urmă, am făcut prima cunoş prezintă un moment hotărîtor pentru distrugere în masă, .şi în primul rînd a
lată de ce, în aceste împrejurări, pri tinţă cu mişcarea muncitorească, cu sin dezvoltarea dc astăzi a României. Fără armelor nucleare. Dar, privind această si
mele mele gînduri se îndreaptă către po dicatele din România. (Aplauze puternice, Congresul al IX-lea, fără linia generală tuaţie în comparaţie cu alte perioade şi
porul nostru, căruia îi urez o viaţă tot prelungite). Era o situaţie grea pc plan stabilită de acest congres şi de congresele chiar cu situaţia de astăzi din diferite
mai demnă, măi îmbelşugată, liberă şi in mondial şi, deci, şi in ţara noastră. Avea şi conferinţele naţionale ulterioare, fără ţări cu orînduiri sociale deosebite, putem
dependentă ! (Aplauze puternice). loc marea criză economică, politică şi so măsurile organizatorice, economico, poli* spune — aşa cum ara arătat şi la plenara
In Scrisoarea care s-a citit aici, s-a fă cială a lumii capitaliste. Mulţi — mai în ticc adoptate în această perioadă, Româ comună din noiembrie-— că orînduirea
cut — s-ar putea spune — un bilanţ larg vîrstă, desigur — îşi amintesc de situaţia nia nu s-ar putea prezenta astăzi cu rea capitalistă a demonstrat că este incapa
al realizărilor pe calea înfăptuirii Pro grea, de atunci, din România, de şoma lizările pe care le are. bilă .şi nu poate, istoriceşte, să soluţio
gramului partidului, a dezvoltării socia jul, de reducerea salariilor, de condiţiile Am înţeles, încă dc atunci, că trebuie neze problemele fundamentale ale dezvol
listo a Homânici. Trebuie să mărturisesc înrobitoare din domeniul finnnciar-eco- să rupem cu dogmatismul, cu şabloane tării societăţii. Nu sînt printre cei care
deschis-, şi în aceste împrejurări, că tot nomic impuse României dc capitalul le, cu concepţiile perimate, înapoiate, să- afirmă că societatea capitalistă va dis
ceea ce s-a realizat în România în anii străin şi care au fost acceptate de guver repunem socialismul ştiinţific în dreptu părea mîine. Şi, în orice caz, nu va dis
construcţiei socialiste — şi mai' cu seamă nele de atunci. Aşa se şi cx'plică marile rile sale. Nu socialismul este cel care părea fără lupta clasei muncitoare, a
după Congresul al IX-lea al partidului greve, mişcările revoluţionare din anii a dus la unele stări de lucruri negative popoarelor din ţările respective. Dar nici
— reprezintă! o continuare a preocupă-r’- 1929, 1930, 1931, 1932, culminînd cu ma într-o ţară sau alta, ci încălcarea princi nu sînt — şi nu vreau să fiu — în rîn-
lor de dezvoltare independentă a patriei rile mişcări şi greve din judeţul Prahova piilor ştiinţifice ale socialismului, neso dul acelora care îşi pierd încrederea în
noastre. Toate aceste realizări sînt strîns şi din Bucureşti — de la Griviţa şi din cotirea cerinţelor _ Togilor obiective şi, în justeţea socialismului, a concepţiei revo
legate dc întreaga Istorie, de tot ceea ce alte întreprinderi —, practic din întrea primul rînd, a necesităţii dezvoltării con luţionare despre lume şi care nu văd si
a făcut poporul nostru, în diferite etape ga ţară. tinue a forţelor de producţie — factorul tuaţia reală, perspectivele luptei revo
ale dezvoltării sale, pentru formarea fi S-ar putea spune că, în acele împre revoluţionar hotărîtor pentru construcţia luţionare.
inţei sale naţionale, a naţiunii, a statului jurări, aeeste greve uriaşe au demonstrat socialismului, ca de altfel pentru dezvol După criza din 1929—1933, capitalismul
naţional unitar, pentru scuturarea domi forţa clasei muncitoare, a partidului nos tarea oricărei orînduiri sociale. şi-a găsit o ieşire prin fascism şi război.
naţiei străine, sînt legate de lupta împo tru comunist de 'a organiza şi conduce Nu .se poate vorbi de progresul şi dez Acum, desigur, problema unui război
triva asupririi, moşierilor şi capitaliştilor, luptele maselor muncitoare. Merită, tot voltarea unui popor fără dezvoltarea for mondial c mai grea, armele existente pu
pentru a deveni stâpîn deplin pe desti odată, subliniat că luptele din februarie ţelor de producţie, corespunzător etapei ţind să distrugă, deopotrivă, şi pe unii, şi
nele salo, stăpîn deplin în ţara sa. Fără 1933 — din Prahova, de la Giâviţa şi alte în care se găseşte ţara sau societatea în pe alţii, însăşi viaţa pe planeta noastră.
aceste lupte îndelungate, nici realizările întreprinderi din Bucureşti, şi din tr-un anumit stadiu, fără a pune la baza Deci o recurgere la un război mondial
de astăzi nu ar fi putut fi obţinute ! alte centre muncitoreşti — au fost pri acestui proces cele mai noi cuceriri ale pentru a soluţiona problemele este greu
; Doresc ca, şi în aceste împrejurări, sâ mele mişcări revoluţionare de mare am ştiinţei şi tehnicii, în ţoale domeniile i în de presupus, deşi nu se poate exclude cu
aduc omagiul nostru tuturor acelora care, ploare, după venirea hitlerismului la pu tregul progres al omenirii de la comuna desăvârşire această posibilitate atît timp
în decursul istoriei grele, zbuciumate, tere în Germania, şi care au avut şi un primitivă pînă astăzi, este procesul dezvol cât nu se vor distruge armele nucleare,
de luptă îndelungată, au făcut totul pen net conţinut antifascist, de luptă pentru tării revoluţionare a forţelor de produc chimice şi alte arme do distrugere în
tru libertatea şi progresul patriei noas apărarea libertăţilor democratice, pentru ţie, a ştiinţei, a culturii, a cunoaşterii masă. Omenirea a mai cunoscut oameni
tre. Doresc, în primul rînd, să aduc un independenţa ţării. (Aplauze puternice). umane. Fără o îmbinare dialectică a tu care au dat foc însăşi propriei capitale
— cum a fost cazul Romei — deci, un
omagiu poporului nostru — adevăratul în acest an, la 1 Mai, se împlinesc 50 turor acestora nu se- poate obţine nici un asemenea pericol există şi trebuie să fim
făuritor al propriilor sale destine, al is de ani de la marea demonstraţie anti progres, în nici un domeniu ! Şi subliniez conştienţi de aceasta. De aceea este în-
tăriei naţiunii noastre. Subliniez aceasta războinică şi antifascistă din Capitală, din nou, o dezvoltare care să aibă per tr-adevăr necesar să facem totul pentru
pentru că, întotdeauna, nu trebuie sâ care, după ocuparea Austriei şi Cehoslo manent în vedere interesele maselor popu a înlătura cu desăvîrşire pericolul unui
uităm — şi subliniez aceasta încă o dată vaciei de către Germania nazistă, a fost lare, ale oamenilor muncii, ale întregii război nuclear, al unui război mondial,
— că datorăm totul poporului, că vom prima mişcare puternică în Europa, care naţiuni. Putem spune că partidul nostru in general pentru înlăturarea definitivă
putea asigura dezvoltarea României, in a chemat poporul român, clasa muncitoare, a acţionat cu hotărîre şi a formulat teza a armelor nucleare şi chimice, a altor
ştiinţifică a construirii socialismului cu
dependenţa şi suveranitatea sa numai îm dar a chemat practic, clasa muncitoare de poporul si pentru popor,pe baza legilor arme de distrugere în masă, pentru re
preună cu poporul, făeînd totul pentru pe întregul continent la luptă împotriva obiective generale, a principiilor revolu ducerea radicală a armelor convenţionale.
popor, pentru bunăstarea şi fericirea sa >. fascismului, pentru apărarea independen ţionare ale socialismului ştiinţific. România s-a pronunţat, a acţionat’ şi
(Aplauze puternice, prelungite). ţei tuturor statelor. (Aplauze puternice, Iată de ce pentru noi slut de neînţeles va acţiona cu toată hotăiârea, împreună
Fără îndoială, etapele istoriei sînt mul prelungite). Ceea ce spun este o redare a tezele care-şi fac loc în uncie ţări şi care cu alte state, în această direcţie. Şi fa
te, orînduirile sociale au fost multe. Am aprecierilor presei străine din acea pe deschid calea, din nou, diferitelor forme cem aceasta pornind de la cerinţa creă
vorbit de toate acestea la plenara din rioadă — nu o apreciere făcută aciun —, de proprietate particular-capitalistă. Oare rii condiţiilor pentru dezvoltarea con
luna noiembrie anul trecut — şi nu do reprezintă realitatea şi demonstrează jus muncitorii care au devenit proprietari ai strucţiei socialiste în ţara noastră. Avem
resc să mă mai refer acum la ele. Men teţea politicii partidului nostru, atît pe mijloacelor de producţie trebuie să se în deplina încredere că numai socialismul
ţionez numai că, în diferite etape istorice, plan intern, cit şi pe plan internaţional. toarcă înapoi, să predea din mina lor mij poate să asigure adevărata egalitate între
în formele şi orînduirile sociale corespun Nu doresc să mă, refer la alte momente loacele de producţie unor particulari ? oameni — atît socială, cît şi naţională —,
zătoare, au fost întotdeauna forţe care istorice. Am trecut să construim socia Să devină din nou salariaţi — în număr să creeze condiţii pentru afirmarea per
şi-au propus şi au acţionat pentru unirea lismul. în 1988 am aniversat patru de mai mare sau mai mic — la un capita sonalităţii umane, pentru ca fiecare om
poporului în vederea dezvoltării sale, in cenii de la naţionalizarea industriei, băn list, fie el cetăţean al ţării respective sau să-şi poată pune în valoare, în strînsă co
diferent de greşelile pe care le-au făcut cilor şi a altor sectoare importante dc străin ? Ce arc comun cu socialismul a- laborare şi unitate- cu semenii săi, apti
intr-un moment sau altul, legate, într-un activitate, iar în acest an, la începutul ccst lucru ? tudinile creatoare, în orice domeniu de
anumit sens, de însăşi orânduirea socială, lui martie, se împlinesc 40 de ani de cînd Vă spun drept că, în ce mă priveşte, activitate. Mă refer acum la toate aces
de etapa respectivă de dezvoltare istori plenara Comitetului Central a hotărît tre sînt preocupat şi îngrijorat de această o* tea avînd în vedere experienţa mişcării
că.. Trebuie să preţuim pe toţi cei care au cerea la organizarea, pe baze noi, a agri rientarc care are loc în unele ţări şi, gîn- noastre revoluţionare, dar şi a mişcării
făcut cit de puţin, dar au făcut ceva, culturii — la cooperativizarea agricul dind Ia începuturile mişcării noastre mun comuniste si muncitoreşti revoluţionare,
p'eritrit existenţa-' naţiunii noastre, pentru turii. citoreşti — de la apariţia socialismului internaţionale, a dezvoltării sociale în
existenţa statului nşţional unitar ! (Aplau Am lichidat exploatarea omului de că ştiinţific, de la activitatea mea în miş general, ţinînd seama de faplul că, prac
ze puternice, îndelungate). tre om, am lichidat asuprirea, iar clasa carea revoluţionară — mi-e greu să în tic, de la vîrsta de 10 ani a partidului
Desigur, criticăm şi vom critica întot muncitoare a devenit cu adevărat clasă ţeleg cum se poale justifica o aseme am acţionat în rîndurile sale, arn crescut
deauna vechile orânduiri sociale, pe eare, conducătoare a societăţii şi proprietară a nea dare înapoi. Pentru că, în realitate, o dată cu partidul .şi consider că numai
de altfel, insăji istoria le-a considerat că mijloacelor de producţie. cedarea mijloacelor de producţie din mi
trebuie să părăsească scena şi să facă loc Este un merit al comuniştilor, al parti na clasei muncitoare, a poporului, indi (Continuare in pag. a 2-a)
