Page 89 - Drumul_socialismului_1989_01

T
Vag. 4 D”» \ui| SOC» M 11 \ K. 9 702 * VINEI?!, 27 IYNT\WE 0

TUNIS. - Secretarul
Aniversării zilei de naş­ cele ale „Epocii Nicolae general al Ligii Arabe,
ale Manifestări consacrate
tere şi îndelungatei acti­ Ceauşescu", politica ex­ BiiâJseB Chedli Klibi, a lansat un
vităţi revoluţionare ternă de pace şi colabora­ apel opiniei publice inter­
i o va r ă ş u 1 u i Nicolae re promovată de partidul naţionale, ţărilor membre
Ceauşescu ii sînt consa­ şi statul nostru au fost m TEHERAN. - Repre­ permanente ale Consiliului
crate peste hotare mani­ omagiem prezentate în cadrul unei zentantul personal al se­ de Securitate, cerindu-le să
festări în cadrul cărora manifestări festive omagia­ cretarului general al O.N.U. acţioneze pentru salvarea
este omagiată. personali­ le care a avut Loc la in problema negocierilor populaţiei arabe din teri­
tatea preşedintelui Româ­ preşedintelui României, Ankara ; La Viena s-a iraniano-irakiene, Jan Elias- toriile ocupate.
niei, evidenţiindu-se iniţia­ desfăşurat sub auspiciile son, a conferit la Teheran intr-o declaraţie dată pu­
tivele şi acţiunile sale Asociaţiei „Unirea — Prie­ cu ministrul iranian de ex­ blicităţii te Tu-nis, Chedli ’
privind soluţionarea pro­ tovarăşul tenii României în Austria", terne, Aii Akhbar Velayati Klibi a arătat că în terito­
blemelor fundamentam a e - a anunţat postul de ra­ riile arabe ocupate de
!
omenirii, marile înfăptuiri o manifestare omagială ; dio Teheran, citat de agen­ Israel se înregistrează o
ale poporului nostim în Nicolae Ceauşescu în oraşul.-belgian Anvcrs ţia KUNA. Au fost analiza­ nouă escaladare a repre­
a fost organizată o expo­
perioada inaugurată de te modalităţile do realizare siunii împotriva populaţiei
ziţie dedicată evenimentu­
Congresul al IX-Iea al lui, în care nu fost înfă­ a unui progres în procesul palestiniene, precizînd că
P.C.R. şi de stat al României, e- borat de t o v a r ă ş u ! ţişate prin imagini repre­ do pace in regiune. autorităţile -israeliene au
La Beijing a avut loc, minenlă personalitate po­ Nicolae Ceauşescu, a con­ zentative marile rcaliz 1; i transformat Cisiordania şi
sub egida Societăţii Chi­ litică a lumii contempo­ firmat justeţea strategiei obţinute de poporul ro­ Si AUCKLAND. - Premie­ Gaza într-o enormă tabără
rane ; La Belgrad, în ca­ partidului, a liniei sale rul Noii Zeelande, David de detenţie, informează a-
neze de Istorie a Relaţiilor drul unei manifestări oma­ mân în anii edificării so­ Lange, a declarat, in ca­
Internaţionale, o sesiune giale, a fost reliefată im­ politice generale ; Persona- cialismului ; Cu prilejul drul unei conferinţe de pre­ gentia KUNA.
i
1 i Iuţea
t o
ş u
l u
v a
r ă
de comunicări ştiinţifice. portanţa celui de-al IX-lca Nicolae Ceauşescu, tezele, aniversării zilei de naş să, după prima reuniune din @ WASHINGTON. - La
Rectorul Institutului dc Congres al P.C.R., care a tere şi îndelungatei acti­ acest an a cabinetului, că Washington a fost dat pu­
Relaţii Internaţionale, deschis în România o epo­ ideile şi aprecierile sale vităţi revoluţionare ale una dintre principalele sar­ blicităţii raportul anual cu
Zhang Shu. a relevat că că de mari realizări şi în­ referitoare la istoria mile­ t o v a r ă ş u l u i Nicolae cini ale guvernului va fi privire te situaţia populaţiei
sesiunea reprezintă un o- noiri pe toate planurile. nară a poporului nostru, Ceauşescu, la Biblioteca reducerea şomajului. Potri­ de culoare din Statele Uni­
m'agiu adus de specialiştii S-a evidenţiat că viaţa a marile înfăptuiri în dezvol­ Centrală din Tokio s-a vit datelor Ministerului neo­ te. Raportul, al cărui auto'
chinezi în ştiinţe politice validat pe deplin noul curs tarea economico-socială a deschis o expoziţie oma­ zeelandez al Mu-ncii, în lu­ este L : ga Naţională a Ora­
1
conducătorului de partid de dezvoltare a ţării, ela­ României, cu deosebire gială dc carte. na decembrie au fost inre- şelor, u ; na dintre cele mai
gistraţi 149 630 de şomeri, vechi organizaţii ale popu­
reprezentînd 11,2 la sută laţiei da culoare, arată co
din ansamblul forţei de de fapl în viaţa economico
muncă. In decembrie 1987 a Slatclor Unite s-a dez­
rata şomajului era de 7,3 voltat o adevărată inega­
Lq Paris a ieşit de sub tipar lucrarea la sută. litate rasială, lucru atestat
de o serie întreagă de date
m TOKIO. - Cu prilejul statistice. Astfel, în ultimi 1
„România: 0 politică externă independentă" unei conferinţe de presă des­ 20 de ani numărul celor
Tokio,
preşedin­
făşurate
la
tele Băncii Africane de care trăiesc în sărace din
PARIS 2(i (Agcrpres). — La Paris a ieşit de sub tul că p r e ş e d i n t e 1 e ' nici, problemele econo­ Dezvoltare (B.A.D.), Babacar riadul familiilor de negri
tipar lucrarea „ROMÂNIA: O POLITICA EXTERNA Nicolae Ceauşescu a dat mice, politice, militare se N‘Diaye, a subliniat că di­ a crescut la 700 000. Nive­
INDEPENDENTA" a scriitorului şi publicistului N. politicii internaţionale a găsesc într-un raport si­ feritele iniţiative sau pro­ lul şomajului ’ in ri'ndul
Asloura, care prezintă principalele opţiuni şi iniţia­ României Un profil deose­ puneri aie ţărilor bogate populaţiei do culoare a fost
tive ale ţării noastre în acest domeniu, concepţia bit, ea o trăsătură fun­ gur de interdependenţă şi pentru a se face faţă da­ în 1988 de 12 la sută, ceea
novatoare a preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi pro­ damentală şi de neînlocuit se condiţionează reciproc ; toriilor lumii a treia „nu ce înseamnă de două or-
punerile sale constructive pentru soluţionarea pro­ rezolvarea lor reclamă tratează fondul problemei". - mai mult decît în 1969.
blemelor cardinale ce confruntă umanitatea. regăsi ndu-sc ideea do in­ opţiuni, care sînt întot­ De asemenea, el a arătat că Anul trecut, 1,7 milioane de
Publicată în condiţii grafice deosebite, cartea — dependenţă naţională; o programul preconizat de americani de culoare a.pţi
apărută în Editura „E. C. R. Editions" — subliniază independenţă concepută deauna politice. conferinţa ţărilor celor mai de lucru nu au avut un
contribuţia şefului statului român Ia cauza înţelegerii, într-o lume din ce în ce Partizan al unei diploma­ industrializate de la To- loc de muncă.
cooperării şi păcii internaţionale. Lucrarea este înso­ mai supusă interdepen­ ţii a păcii, preşedintele ronto pdvind sprijinirea ţă­
-
LIMA.
Sjj
ţită de un portret în culori al preşedintelui României. denţelor. Nicolae Ceauşescu o vede rilor celor mai sărace în personalităţi politice Importante
peruo-
Dacă latura relaţiilor cu ca o diplomaţie deschisă, legătură cu datoriile exter­ no au respins exigenţele
In Prefaţa la carte, au­ deosebită, este acordată re­ alte state a 'politicii sale ne nu este în măsură să Fondului Monetar Interna­
torul menţionează că . şi-a voluţiei de. eliberare so­ externe a permis Româ­ în care întîlnirlle la cel dea un răspuns viabil pro­ ţional (F.M.I.) pentru norma­
propus să. prezinte publi­ cială şi naţională, anti­ niei să se bucure în ma­ mai înalt nivel au un rol blemei cruciale reprezentate lizarea relaţiilor cu acest
de cfobînzile la datoriile ex­
cului de limbă franceză fascistă şi an tiimperiallstă joritatea ţărilor lumii de , stimulator, important, la terne. organism şi obţinerea drep­
opţiunile fundamentale şi de ia 23 August 1944. Se o audienţă şi dc mi pres­ care opinia publică inter­ tului ia viitoare credite -
căile dc acţiune ale poli­ subliniază, totodată, că tigiu semnificative — scrie naţională să poată avea M BERLIN. - Reprezen­ relevă agenţia Prensa La-
ticii externe a României autorul cărţii — se cu­ cuvântul ei. de spus, căci, tanţi °i R.D. Germane şi Se­ tma. In declaraţii făcute
începînd din 1965 Româ­ presei, primul minisţiu Ar-
de azi şi să desprindă sem­ vine să relevăm rolul, im­ în gîndirCa conducătorului natului Berlinului Occiden­
nificaţiile acesteia în con­ nia duce o politică acti­ portant pe care această României, popoarele sînt tal au semnat, Io Berlin, un ma-ndo Villa.nueva a afir­
mat că ţara sa nu va plăti
textul situaţiei politice vă de pace şi cooperare ţară n-a încetat să-l joace acelea care reprezintă fac­ acord cu privire Io dez­ datoria externă, calculată
mondiale actuale. Se evi­ internaţională, deschizînd de peste douăzeci de ani voltarea transporturilor fe­ 1a 16 miliarde de dolari,
denţiază îndeosebi Ideile un amplu dialog eu imen­ în instanţele internaţio­ torul hotărîtor al schimbă­ roviare de mărfuri şi con­ cu dobînzi foarte mari. Mi­
pre.şed i n t e 1 u i Nicolae sa majoritate a ţărilor lu­ nale multilaterale. Există rilor ce sc operează in struirea de către R.D.G. de nistrul economiei, Carlos
de
obiective
noi
profil
îr>
Ceauşescu, . propunerile mii. intr-adevăr puţine ţări politica mondială; ele sînt Berlinul occidental, infor­ Rivos Da vi ta, a arătat că
României eu privire la so­ Raportul de forţe exis­ mijlocii care să fi abor­ acelea care dispun de mează agenţia ADN. politica F.M.I. aduce preju­
luţionarea unor probleme tent in lume face obiec­ dat în Europa sau în altă forţa necesară pentru a fi dicii ţării pe plan eeo-
stringente, cam sînt dez-' parte a lumii, cu atîta per­ instaurată o politică nouă, H HARARE. - Parlamen­ nomicc-soctal.
tul unei interpretări dia­
armarea, securitatea şl co­ severenţă, toate marile democratică, aptă să asi­ tul Republicii Zimbabwe a După cum se ştie, guve r -
operarea în Europa, con­ lectice marxiste care n-are probleme — de la dezar­ gure pacea lumii. adoptat hotărîrea cu privire nul peruan olocă pentru
nimic dogmatic şi pe care Ia prelungirea stării de ur­ plata datoriei externe nu­
flictele regionale, lichida­ mare la ecologie — care Cu un asemenea profil, mai 10 te sută din veni­
rea colonialismului şi a p r e ş e d i- ft t e l e Nicolae se pun în prezent comuni­ rezultat din gîndirea ori­ genţă cu încă şase luni în turile obţinute din expor­
După
cum
întreaga
ţară.
sufodezvol tării, problemele Ceauşescu o foloseşte ca tăţii internaţionale. Pre­ ginală a preşedintelui o subliniat ministrul zim- turi.
sociale şi umanitare, de­ pe o meto'dă în activita­ şedintele Nicolae Ceauşescu N ieolae Ceau şescu — se a - babweon de interne, Moven
mocratizarea relaţiilor in­ tea sa politică. Aplicînd le-a abordat eu un interes rată în încheiere —, poli­ Ma-ho-chi, decfzkf este im­ ■ CIUDAD DE GUATE
Intr-o
declaraţie
ternaţionale. Autorul sub­ legile generale ale mate­ egal, a propus soluţii, a tica externă românească pusă dc necesitatea com­ MALA. la - Ciudad de Gua­
făcută
de
liniază că independenţa rialismului istoric la con­ avut iniţiative, revenind s-a putut impune de la baterii actelor dedau terorism temala — prima etapă o
se
te
bandele
care
naţională a constituit în­ diţiile specifice şi la eta­ la aceste probleme de fie­ bun început prin curajul mişcării contrarevoluţionare turneului pe care-l între­
totdeauna o opţiune fun­ pa actuală a dezvoltării care dată cînd considera soluţiilor, prin dinamis­ mozambica-me M.N.R., sub­ prinde în America Centra­
omenirii, şeful statului oportun. Concepţia sa po­ mul şi spiritul ei de con­
damentală a românilor. venţionată de regimul ra­ lă ministrul mexican at
român rămlne deschis nou­ tinuitate, fiind O politică relaţiilor externe, Fernando
Tocmai ne această idee litică a dovedit că o- ţară sist din Africa de Sud, care
lui. Cercetarea atentă pe ca România nu trebuie să de anticipare, pe care rea­ atacă şi localităţile neapă­ Solan-a, a arătat că politica
de indeucndenţă — care
care o face fenomenelor se limiteze la interese lităţile nu încetează de a rate din Zimbabwe, irr externă a ţării sale este o-
revine de a lungul seco­ îi permite să discearnă locale şi că’ ţările mici şi o consacra şi a o legitima scopul destabilizării situaţiei rientată spre sprijinirea ini­
lelor ea un laitmotiv — viitorul. Dcimnţînd absur­ mijlocii, în general, au în rîndul naţiunilor lumii,- dl r ţară — anunţă cgentia ţiativelor centroamericanilor
poporul rumân şi-a grefat ditatea cursei înarmărilor un cuvînt de spus în con­ fapt pentru care Româ­ ZIANA. înşişi vizind soluţionarea
libertatea socială şi naţio­ sau a neocolomalismului certul naţiunilor. nia poate, pe bună drep­ ■ STOCKHOLM. - Parti­ problemelor din zonă -
nală. unitatea naţională generator de mizerie pen­ Cuprinzînd marile pro­ tate, să fie mîndră. transmite agenţia Notimex.
dul de Centru din Suedia
î» dreptate, pacea şi pros­ tru ţările sărace, preşedin­ bleme ale vieţii interna­ s-a pronunţat împotriva in­ El a subliniat că Mexicul
unui
instaurarea
doreşte
peri taica — arată autorul. tele Nicolae Ceauşescu este ţionale, demersul teoretic, trării acestei ţări in Piaţa climat real de pace în Ame­
Io Prefaţă sînt amintite animat de un umanism analizele şi soluţiile pre­ La festivitatea de pre­ Comună. într-o declaraţie rica Centrală, factor indis­
revoluţionar care îi per­ dată publicităţii 1a Stoc-
apoi marile momente ale conizate de preşedintele zentare a cărţii „România: kholm, citată de agenţia pensabil redresării econo­
Istoriei românilor, eviden- mite să creadă în victo­ Nicolae Ceauşescu sînt O politică externă inde­ Taniug, centr.iştii suedezi a- mice a statelor din re­
ria finală a forţelor socia­ pendentă", desfăşurată la giune.
ţiindn-se voinţa de păstra­ întotdeauna marcate de preciazâ că apropierea Sue­
le ce luptă pentru pacea Paris, au participat oa­
re a identităţii naţionale şi securitatea internaţio­ factorul politic, prezentat diei de C.E.E. ar putea a-
de asigurare a indepen­ nală, pentru libertatea şi ca un imbold necesar ori­ meni. politici, reprezen­ fecta relaţiile ei cu alte or­
tanţi ai cercurilor de a*
pre­
denţei şi libertăţii de-a prosperitatea naţiunilor. cărei soluţii valabile. Pen­ faceri, oameni de cultură ganizaţii lnternaţiona?!e, neutra­
cum
statutul
de
şi
lungul secolelor. O atenţie Autorul evidenţiază fap­ tru preşedintele Româ- şi artă. litate şi dezvoltarea ţării.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Minei Bodeo, Sabin Cerbu, Ion Ciocleî, Dumitru Ghecnea, Tiberiu Istrat# (redactor şef). Gheorghe Păvel (redactor şef adjunct), Nicolae TSrcob. f hqcî (
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, sîr, Dr. Petru Groza, ar, 35. Telefoane: 11275, 12157, 11583, Teîexi 72288. TIPA&JLi Tipografia Deva, str. 23 August, ar. 275.