Page 61 - Drumul_socialismului_1988_11
        P. 61
     Pag. 4                                                                                 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 642 @ JOI, 17 NOIEMBRIE 1988
                                                                                                                                 0 expresie concludentă
                     SCHIMB DE MESAJE LA NIVEL ÎNALT
                                                                                              mă  îngrijorarea  O.S.A.  faţă
                             ROMÂNO-EGIPTEAN                                                  de  „lipsa  de  progres"  în           a unei colaborări
                CAIRO 1G (Agerpres). —   viaţă  îndelungată  şi  mul                         aplicarea  rezoluţiilor  asu
              DLn    partea   tovarăşului   tă  putere  de  muncă,  iar                       pra  soluţionării  conflictu               fructuoase
              Nieolae  Ceauş  eseu,  pre  poporului  român  prieten                          lui   dintre   Argentina   şi
              şedintele  Republicii  Socia  urări  de  noi  şi  importan  ^   SAN   SALVADOR.   -   Marea Brita.nie.        Pornind  spre  oraşul  Bem-  cultivate  in  R.D.G.  au  fost
              liste  România,  şi  a  tovară  te  succese  în  dezvoltarea   Nicaragua este dispusă să                     burg,  aliat  la  50  de  km  de  create  şi  ameliorate  de  a-
              şei  Elena  Ceauşescu,  a  fost   social-economică  a  Româ  negocieze  cu  S.U.A.  orice   SI CIUDAD DE PANA  reşedinţa   regiunii   Halle,  cest  institut.  Incepind  din
              transmis  preşedintelui  Re  niei.                     temă  privind  normaliza  MA. — O reuniune a con    Spre   nord,   am   străbătut  anul  1960,  aici  a  început
              publicii  Arabe  Egipt,  Mo-   Schimbul  de  mesaje  a   rea  relaţiilor  bilaterale  —   ducătorilor  agenţiilor  na  cimpii  întinse  şi  mănoase,  cercetarea   asupra   rezis
              hamed  Hosnd  Mubairak,    fost  prilejuit  de  primirea   a  declarat,  la  San  Salva  ţionale  de  cooperare  teh  cultivate  cu  porumb,  sfe  tenţei  soiurilor  la  condiţii
              şi doamnei Suizan;n.e Muba-  de  către  preşedintele  Mo-   dor,  reprezentantul  Nica-   nică din ţările membre ale   clă,   legume   şl   cartofi.  le  climatice  —  in  special
              rak un cordial salut   de  harned  Hosnl  Mubarak  a    raguei la Organizaţia Sta  „Grupului  celor  17"  ur  Bernburgul,   care   de   cu-  la  îngheţ,  in  care  scop
              prietenie, împreună   cu   tovarăşului  General  Co    telor  Americane,  Carlos   mează să se desfăşoare la   firid   a   sărbătorit   peste  cultivarea  plantelor  se  lace
              cele  mai  bune  urări  de   loniei  Vasile  Milea,  mi  Tunnermann, potrivit agen  Ciudad de Panama, in pe  1  000  de  ani  de  existenţă,  in  cabine  climatice,  unde
              sănătate,  fericire  şi  suc  nistrul  apărării  naţionale   ţiei  EFE.  El  a  arătat  că   rioada  29  noiembrie  -  2   ne   apare   acum   ca   un  se   realizează   temperaturi
              ces  în  activitatea  dedicată   al   Republicii   Socialiste   voinţa   politică   a   Nica-   decembrie — a anunţai mi  oraş  modern,  cu  o  puter  de  pină  la  minus  15  gra
              propăşirii   economico-sd-   România,  care  a  efectuat   raguei  de  a-şi  normaliza   nistrul  panamez  al  planifi  nică  .industrie  chimică.  In  de C.
              ciale  a  ţării,  de  prosperi  o  vizită  în  Republica  A-   relaţiile   cu   S.U.A.  con  cării  şi  politicii  economi  apropierea  acestui  oraş  —   In  cimpurile  experimen
              tate  şi  pace  poporului  e-   raibă Egipt.            trastează  cu  refuzul  Admi  ce, citat de agenţia IPS.  la  Hadmersleben,  se  află  tale  ale  institutului,  unde   f
              giptean prieten.             Preşedintele  Hosni  Mu   nistraţiei  nord-americane  şi                        un   institut   de   cercetări  se  cultivă  36  de  soluri  şi   ff
                Preşedintele   Republicii   barak  a  dat  o  înaltă  a-   cu  ajutorul  pe  care  îl   fl ROMA. - La Tribuna  pentru   cereale.   Directorul  hibrizi,  am  avut  plăcerea
              Arabe  Egipt  a  adresat  cal  preciere  demersurilor  şi   acordă   aceasta   forţelor   lul  militar  din Verona s-a   institutului,  praf.  dr.  ing.  şi  surpriza  să-l  avem  ca
              de  mulţumiri  pentru  me  iniţiativelor   tovarăşului   „contras".            deschis procesul împotriva    Georg  Kratzsch,  ne  spune  interlocutor   pe   prof.   dr.
              sajul  primit  şi  a  rugat  să   Nieolae  Ceauşescu,  vizînd   fl  COPENHAGA.  -  In   a  doi  nazişti  -  fostul  că  că profilul şi sarcina de  ing. Willy Kappel. El ne-a
              se  transmită  preşedintelui   soluţionarea  justă  şi  du                     pitan  S.S.  Aiois  Schint-
              Nieolae  Ceauşescu  şi  to  rabilă  a  situaţiei  din  O-   localitatea  daneză  Helsin-   holzer  şi  fostul  subofiţer
                                                                      gor se desfăşoară cea de-a
              varăşei  Elena Ceauşescu,  r ie nitul Mijlociu, subliniind                      S.S.  Erwin  Fritz  -  acuzaţi          N   O  T  E     D  I  N
              în  numele  său  şi  al  doam  sprijinul  constant  şi  activ   doua sesiune extraordina  de  violenţă  în  timpul  ce-    R.D. GERMANĂ                              1
              nei  Suzanne  Mubarrak,  ex  aii  preşedintelui  României   ră a Consiliului Nordic —   lui  de-al  doilea  război
              presia   sentimentelor   de   pentru   instaurarea   unei   organism  de  cooperare  al  mondial împotriva unor ce
              profundă  stimă  şi  pre  păci  trainice  în  zonă  şî   parlamentelor şi guverne  tăţeni  italieni,  incendiere   bază a unităţii respective   vorbit   in   termeni   elo-
              ţuire. urări de sănătate.  în lume.                    lor  din  Finlanda,  Islanda.  şi  jaf,  precum  şi  de  acte   «     le reprezintă crearea de  gioşi   despre   colaborarea
                                                                     Norvegia, Suedia şi Dane  de  represalii  soldate  cu   I     noi soiuri şi hibrizi da  deosebit  de  fructuoasă  pe
              SESIUNEA ADUNĂRII             GENERALE A O.N.U.        marca.  Participanţii  exa  uciderea  a  38  de  persoa  I     plante - griu, secară, orz  care  o  au  cu  unele  sta
                                                                     minează  în  principal  as  ne, la Caviola (Belluno).
                NAŢIUNILE  UNITE  16     mandă  celei  de-a  43-a  se                                                   J      şi porumb — cu caracteris-ţiuni  de  cercetări  agricole
              (Agerpres).  —  Comitetul   siuni  a  Adunării  Generale   pecte  legate  de  comba  M WASHINGTON. - In  ,      tici biologice ridicate, cit  din  ţara  noastră,  in  spe
              nr.  1  al  Adunării  Gene  a  O.N.U.  să  declare  că   terea   poluării   mediului   stitutul  American  al  Pe  I mai timpurii, rezistente la   cial   cu  cea  din  Turda,  cu
                                                                     înconjurător  în  ţările  res
              rale  a  O.N.U.  a  adoptat,   programele  militare  ac                        trolului a publicat un stu   boli şi dăunători, care să   care  întreţin  relaţii  de  pe
              la  iniţiativa  unui  mare   tuale  duc  la  irosirea  unor   pective  şi  în  zona  apelor   diu potrivit căruia indus  2     asigure o înaltă producti-ste  20  de  ani.  Interlocuto
                                                                     teritoriale,  precum  şi  pro
              grup  de  ţări  socialiste,   mari  resurse,  care  ar  pu                     tria  energetică  a  S.U.A.   |     vitate. Cei 250 de lucrători rul  ne-a  spus  că,  datorită
              nealiniate  şi  neutre,  un   tea   fi   utilizate   pentru   bleme   privind   finanţarea   are de înfruntat probleme   s     din cadrul institutului res colaborării   cu   cercetătorii
                                                                     programelor  de  colaborare
              proiect   de rezoluţie în  creşterea  nivelului  de  trai                       grave, în condiţiile în care   pectiv se ocupă de tehno-   români,  aici  s-au  extins  in
              care  atrage  atenţia  asu  al  tuturor  popoarelor  şi   reciprocă  în  cadrul  Con  producţia  a  scăzut  consi  *  logia de cultură, litopato-  cultură  hibrizii  noi  de  po
              pra  consecinţelor  econo  pentru  soluţionarea  pro  siliului Nordic.       derabil şi există riscul pa   logia şi protecţia plantelor.   rumb  Betura,  Opac,  Betu-
              mice  şi  sociale  ale  cursei   blemelor  privind  dezvolta  g   SAN   SALVADOR.   -   ralizării investiţiilor pentru   J  Pe terenurile de cultură  fior  şi  alţii,  care  au  o  bună
              înarmărilor  şi  impactului   rea  economică  şi  socială   Comisia  generală  a  celei   noi explorări.   I ale institutului s-a ajuns   comportare  in  producţie  in
              extrem  de  negativ  al  a-   a  ţărilor  în  curs  de  dez                     După  cum  relevă  stu      la o serie de perlorman-   condiţiile   pedoclimatice
              cesteia   asupra păcii şi  voltare  —  relatează  agen  de-a  XVIII-a  Adunări  Ge  diul  citat  de  agenţia  EFE,   J     ţe. Intre acestea este no- specifice  ale  R.D.G.  Gaz
                                                                     nerale  a  Organizaţiei  Sta
              secuntăţii   internaţionale.   ţia TASS.               telor  Americane  (O.S  A.)  —   numărul  instalaţiilor  petro  5   tabil faptul că pe teren u-  dele  şi-au  exprimat  satis
              Comitetul  îşi  exprimă  în                           ale  cărei  lucrări  se  desfă  liere  a  scăzut,  din  1981,   '  rile proprii s-a ajuns la o  facţia   deosebită   pentru
              grijorarea  profundă  în  le  NAŢIUNILE  UNITE  16    şoară  la  San  Salvador  —   de  la  4  530  la  921  cu  o   I     producţie medie de 10 to-  rodnicia   colaborării   ştiin
              gătură   cu accelerarea    (Agerpres).  —  Adunarea    a  aprobat  o  rezoluţie  care   reducere   corespunzătoare   '     ne griu la ha, iar in cele  ţifice  şi  tehnice  cu  uni
              cursei  înarmărilor,  îndeo  Generală  a  O.N.U.  a  apro  reînnoieşte  cererea  adre  a  producţiei  zilnice,  ceea   |     25 de unităţi agricole coo-  tăţile  de  profil  din  ţara
              sebi  a  celor  nucleare,  pre  bat  prin  consens  o  rezo                  ce  a  făcut  să  sporească   *     peratiste şi de stat cu  noastră,   relevind   totodată
              cum  şi  cu  creşterea  chel  luţie  asupra  situaţiei  din   sată   Argentinei   şi   Marii   dependenţa  S.U.A.  de  im  care colaborează,   di fu-  dorinţa  de  a  le  amplifica,
              tuielilor  militare.  Subli  America  Centrală  în  care   Britanii  de  a  relua  nego  porturi.        *      zînd tehnologii înaintate şi  ceea  ce  este  în  lolosul
              niind  că  aceasta  grevează   cere   celor   cinci   ţări   cierile  referitoare  la  dife               9      seminţe din soiuri valo-  şi   spre   binele   ambelor
              serios  asupra  economiei   centroamerlcane  să-şi  ac  rendul  privind  suveranita                      J      roase, media recoltei pe  ţâri  şi  popoare,  preocupa
              tuturor  statelor  şi  consti  celereze  .eforturile  în  ve  tea  asupra  Insulelor  Mal-               j     ultimii trei ani a fost de  rea  asiduă  pentru  creşte
                                                                                                                                                    rea  necontenită  a  produc
              tuie  un  pericol  la  adresa   derea  instituirii  unei  păci   vine   (Arhipelagul   Falk-               J      8     000 kg boabe la ha, ţiei
              păcii  şi  securităţii  interna  ferme  şi  durabile  in  re  land). Documentul expri                     dublindu-se faţă de reali    agricole,   evidenţiind
              ţionale.   Comitetul   reco-  giune.                                                                       I  zările din anii 1980—1982.  grija  permanentă  faţă  de
                                                                                                                                                    ridicarea  nivelului  de  trai
                                                                                                                         I Demn de remarcat este    al oamenilor muncii.
                                                                                                                            faptul că peste 80 la sută
                                                                                                                           I      din soiurile de cereale  NICOLAE T1RCOB
                       NOI NAVETE           zice arderea de călre lo  Administrarea  vitaminei   treimi  din  cei_  1  800  mi
                        SPAŢIALE           cuitori a frunzelor căzute   E  se  poate  face  ca  atare,   lioane  de  locuitori  cîţi
                                            toamna. Ziarul remarcă !   dar  şi  prin  alimente,  cum   numără  oraşele  .  lumii
                  în  Statele  Unite  a  fost   Imprăştierea lor pe străzi   ar fi legumele proaspete.  respiră  aer  cu  un  grad
                pusă  la  punct  tehnologia   şi în parcuri creează o                        înalt de contaminare. Ra
                pentru  crearea  unei  noi    senzaţie de dezordine,      DIABETICII Şl      portul  stabileşte  şi  o  ie   CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL
                clase  de  navete  spaţiale   dar, atunci cînd sînt to    SPORTUL           rarhie  a  principalelor  o-
                —  relatează  revista  „Ae-   cate cu maşini de tuns                         raşe  a  căror  atmosferă                    Seria I — seniori
                rospace",  citată  de  agen  iarbă, ele îmbogăţesc so  Exerciţiile  fizice  regu  conţine  o  proporţie  alar
                ţia  TASS.  Noul  shuttle   lul. Iar dacă sînt aduna  late sînt recomandate bol  mantă  de  bioxid  de  sulf,   REZULTATE  :  Minerul  Gheţari  —  Minerul  Uri-
                va  avea  două  trepte  şi    te într-un morman, în   navilor  de  diabet,  ele   considerată  a  fi  dăună  cani  1—0  ;  Minerul  Aninoasa  —  Dacia  Orăştie  0—0  ;
                va  putea  plasa  diferite   locuri mai ferite de pri  contribuind  la  reducerea   toare  pentru  sănătatea   Voinţa  Ilia  —  Rapid  Simeria  Triaj  0—1  ;  Preparato
                încărcături  atît  pe  orbite   vire, se descompun în-  nevoilor  de  insulina  ale  locuitorilor.         rul Petrila — Constructorul Hunedoara 2—2 ; Parîngul
                geostaţionare,  cît  şi  în                                                                                Lonea  —  Metalul  Crişcior  5—0  ;  Mecanizatorul  Sîn-
                afara   acestora.   Prima                                                             LUPTA               tandrei  —  C.F.R.  Petroşani  3—0  ;  Victoria  Călan  —
                treaptă  a  noii  navete  va                                                      ÎMPOTRIVA SIDA           E.G.C.L.  Călan  6—0;  Mineral  Cortej  —  Inox  Hu
                constitui   de   fapt   un                                                                                 nedoara 5—0 ; Utilajul Petroşani — a stat.
                 prototip  al  unui  shuttle                                                   Guvernul  Franţei  a  a-
                                                                                                           -
                obişnuit  şi  va  servi  pen                                                doptat  un  plan'   naţional                C  L  A  S A  M  E  N  T  U  L
                tru  transportul  pe  orbite   tr-un humus fin, propice   organismului,  la  preve  de  luptă  împotriva  Sin  1 .  Dacia Orăştie  15 11 2 2   37—12   24
                 joase   a   aşa-numitei    îngrăşăriii pajiştile, gră  nirea  formării  de  ţesu  dromului  Imunodeficien-   2. Victoria Călan  15 12 0 3     32— 9   24
                super-navete. Duipâ plasa  dinilor şi serelor...   turi  adipoase,  ca  şi  a   ţei Dobîndite (SIDA) pen  3. Minerul Uricani     15 12 0 3     28— 8   24
                 rea  pe  orbită,  super-                           tulburărilor   circulatorii.   tru  următorii  ani,  avînd   4. Minerul Ghelari  15 10 2 3   30— 9   22
                 naveta  se  va  desprinde   VITAMINA E Şl CANCERUL   Aceasta  este  concluzia   în   vedere   proliferarea   5. Minerul Certej    15 10 1 4     39—21   21
                 de  naveta  obişnuită  şi,      PULMONAR           unei  reuniuni  a  specia  periculoasă  a  acestei  ma  6. Utilajul Petroşani  15  8 3 4   32—20   19
                 cu  ajutorul  motoarelor                           liştilor  în  diabet  şi  în   ladii  în  ultima  perioadă.   7. Minerul Aninoasa  15  8 3 4  27—17  19
                 proprii,  îşi  va  putea  con  Un grup de oameni de   medicina   sportivă  din   După  cum  au  declarat   8. Parîngul Lonea     15   7 3 5    36—26   17
                 tinua  zborul  în  regim      ştiinţă britanici, de la   R.  D.  Germană,  care  a   autorităţile,   o   atenţie   9. Constr. Hunedoara  15  G 4 5  36—24  16
                 automat  sau  cu  echipaj    Institutul Rowett, din   avut  loc  la  Berlin  —  in  deosebită  va  fi  acordată   10. Inox Hunedoara  15  6 2 7  22—24  14
                 uman.                       Aberdeen, apreciază că   formează  agenţia  ADN.   acţiunilor  de  profilaxie,   11. Metalul Crişcior  14  6 1 7    30—31   13
                                            administrarea vitaminei   Ciclismul,  înotul,  plim  ca  şi  campaniilor  de  in  12. Mecaniz. Sînt andrei  15  5 3 7  27—35  13
                    FRUNZELE USCATE -        E poate contribui la re  bările  şi  alergările  uşoa  formare  a  populaţiei.  în  13. E.G.C.L. Călan  15  3 1 11  18—35  7
                 1NGRĂŞĂM1NT AL SOLULUI       ducerea numărului de   re,  jocurile  sportive  sînt   deosebi  a  tineretului.  O-   14. Voinţa Ilia  16  3 1 12  16—43    7
                                             cazuri mortale în rîndul   formele  de  mişcare  re  ficialităţile  apreciază  că   15. Rapid Simeria Tr.  15  3 0 12  15—35  6
                  Frunzele  căzute  toam    bolnavilor de cancer la   comandate  în  cazul  su  în  momentul  de  faţă  în   16. Preparat. Petrila  14  1 2 11  15—39   4
                 na  nu  ar  trebui  să  fie   plămîn. Administrată în   ferinzilor de diabet.  Franţa   există   circa    17. C.F.R. Petroşani    15   2 0 13   10—62    4
                 tratate  ca  simple  gunoaie   doze mai mari, această                       150 000—200 000 de pur
                 şi  cărate  către  terenuri   vitamină are ca efect în  AERUL... ORAŞELOR  tători  ai  virsului  SIDA.     ETAPA  VIITOARE  (ultima)  :  Mineral  Uricani  —
                 supraaglomerate  —  scrie   tărirea celulei globulelor                      Numărul  bolnavilor  se      Utilajul  Petroşani  ;  Dacia  Orăştie  —  Minerul  Ghelari;
                 ziarul  „The  New  York     roşii din sînge, mai ales   Un  raport  al  Progra  dublează  la  fiecare  11   Inox Hunedoara — Mineral And.noasa ; Metalul Criş
                 Times".   Oraşul   New       în rîndul fumătorilor,   mului  Naţiunilor  Unite   luni.  iar  în  anul  1990  el   cior  —  Minerul  Certej  ;  E.G.C.L.  Călan  —  Parîngul
                 York,  ca  şi  muilte  alte  a-   care sînt cei mai expuşi   pentru  Mediul  înconju  poate  să  atingă  20  000  de   Lonea  ;  Constr.  Hunedoara  —  Victoria  Călan  ;  C.F.R.
                 glomerăni urbane, inter     la o astfel de maladie.  rător relevă că două  persoane.                     Petroşanii  —  Preparatorul  Petrila  ;  Rapid  Siimeria  Tr.
                                                                                                                           — Mecanizatorul Sîntandrei ; Voinţa Ilia — stă.
              COLEGIUL DE REDACŢIE : Minei Bodea, Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu îstrate (redactor şef). Gheorghe Pavei (redactor şef adjunct), Nieolae Tîrcob.   | rincr. j
              REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA; 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL; Tipografia Deva, str. 23 August, nr.275.





