Page 59 - Drumul_socialismului_1988_11

DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Pag. 2

q IMI*
T> .ŞIRI
Lucrător
nr. G cl
Agrocoo]
de Susa
înscriu
tabile îi
nulul dc
nînd su
rioadă,
Iei. Dep
preocup;
ADUNAI! GINERALE ALE OAMENSLOR MUNCII lucrători
vederea
comerţ
şi legat
cu fum
„Vocaţia viitorului" — atributul faptelor Un transport auto duse ag
na apro
tot tlmj
de fiecare zi ale constructorilor fluent, în deplină
Noi şi grăitoare dovezi fost ilustrat cu pregnanţă marfă redueîndu-se cu 20 timp s-a situat la 96 la siguranţă
ale responsabilităţii cu ca- ■şi de faptul că centrul de lei. sută, prkitr-o mai susţi­
re sînt traita>lc sarcinile greutate al dezbaterilor în intervenţiile lor în nută muncă de educare a într-o atmosferă arnga- porturile auto, vom găsi o 19
prezente ţi de perspectivă din adunare l-a constituit cadrul dezbaterilor, fieca­ oamenilor în spiritul res­ jantă, muncitorească, co­ destule căi şi mijloace de 19,25 F
izvorite din documentele preocuparea pentru găsi­ re dintre vorbitori a acor­ pectării stricte a progra­ munistă, oamenii muncii îmbunătăţire a întregii tuirii in<
Congresului al XIII-lea şi rea celor mal eficiente dat un spaţiu larg pre­ mului de lucru şi a disci­ de la întreprinderea de activităţi, a muncii de fie­ re • 1
Conferinţei Naţionale ale măsuri şi soluţii capabile zentării minusurilor din plinei de producţie se pu­ transporturi auto Hune- care zi. tote —
partidului, din Tezele din să asigure creşterea ac­ activitatea colectivelor res­ tea obţine o creştere mai doara-Deva şi-au analizat — Eu vreau să subliniez nite, n
aprilie, din magistralele centuată a productivităţii pective, insistând, pe bază însemnată a volumului în mod principial, critic că de noi-, de transportul ve • î
cuvântări ale secretarului şi eficienţei producţiei, de propuneri concrete, a- producţiei" (Cornel Pro- şi autocritic, rezultatele auto, depinde în bună mă­ Festival
general ;il partidului, to­ realizarea ritmică şi de ca­ supra necesităţii elimină­ dea, maistru la brigada dobîndite în cele zece luni sură îndeplinirea planului „Cintar
varăşul Nicolae Ceauşescu litate a tuturor lucrărilor, rii în totalitate a acestora. 63). care au trecut din acest în unităţile miniere, side­ 20,35 I
ia forumurile democraţiei predarea în avans a fie­ Redăm în sinteză cîteva Mai buna aprovizionare an. Vom sublinia doar cî­ rurgice, de materiale de cetatea
muncitoreşti, revol uţiona- cărui obiectiv aflat în e- aspecte consemnate în tim­ tehnlco-materială, întări­ teva dintre ele : 102,6 la construcţii şi altele — a- socialis
re au fost aduse pe par­ xeeuţie. Dar, se considera pul dezbaterilor : rea colaborării dintre fur­ sută la tone transportate, răta Marcel Dina, conta­ serial:
cursul întregii desfăşurări pe drept cuvînt, pentru „Potenţialul productiv a nizor, constructor .şi bene­ 104,6 la sută la călători- bilul şef al întreprinderii. < î". E
a recentei adunări gene­ înfăptuirea unor asemenea fost diminuat datorită, în ficiar pe toate planurile, kilometri, beneficiile 110,7 Greutăţi şi neajunsuri mai ^ctor
rale a oamenilor muncii deziderate trebuie cunos­ primul rînd, insuficientei asigurarea din timp a do­ la sută, productivitatea sînt, legate şi de asigura­ ţie a s
clin întreprinderea antre­ cumentaţiilor, introducerea muncii — 106,4 la sută. rea cu anvelope, cu com­ tice. I
priză construcţii şi repa­ pe scară mai largă a me­ De fapt, din cei zece in­ bustibili. Dar se cere în­ 21,50 T
raţii siderurgice Hune­ I.A.C.R.S. HUNEDOARA canizării lucrărilor au dicatori de bază, toţi au tărită mai mult ordinea şi Inchidt
doara. Relevate succint, fost alte aspecte la care plusuri substanţiale peste disciplina în fiecare uni­
coordonatele de bază în s-au referit, între alţii, sarcinile stabilite iniţial tate, în autobaze, ateliere
care s-nu înscris lucrările cute baza de pe care se preocupări pentru folosi­ Iosif Rîbu, Constantin şi angajamentele asumate şi autogări.
forumului autoconducerii porneşte la drum şi, în rea la maximum a mijloa­ Raicea, Mircea Dumitraş, în întrecerea socialistă. Asupra acestui aspect
şi autogesliunii economi- acelaşi timp, greutăţile şi celor de producţie, dota­ Cornel Sas, Dan Ciubota­ — în lumina indicaţii­ do mare importanţă au
co-financiare din unitate neajunsurile care se mai rea cu noi maşini şi uti­ rii, Ioan Crainic, Ilie Ser­ D E V
au fost următoarele: ana­ manifestă în activitate, laje, întreţinerea şi repa­ bări. Prezenţa pe lista ce­ Pan teri
lizarea detaliată, pătrunsă astfel îneît ele să fie în­ rarea corespunzătoare a lor înscrişi la dezbateri a ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORT AUTO HUNEI
de un puternic spirit cri­ lăturate grabnic. în ceea celor existente" (Nicolae reprezentanţilor tuturor HUNEDOARA-DEVA în i'a
tic şi autocritic, a modului ce priveşte temelia viitoa­ Merfu, maistru la brigada colectivelor din întreprin­ A); D
cord ia
in care s-a acţionat în pe­ relor realizări, rezultatele 52). „S-au manifestat ne­ dere dovedeşte unanimita­ Agenţi,
rioada ce a trecut din a- obţinute în primele trei ajunsuri în recrutarea şi tea preocupărilor îndrep­ lor şi orientărilor formu­ stăruit în cuvîntul lor şi ra); 1
cest an pentru înfăptuirea trimestre din acest an a- pregătirea forţei de mun­ tate spre creşterea nive­ late de secretarul general alţi participanţi la dezba­ dor d
sarcinilor de producţie şi rată că. faţă de aceeaşi că, în special în meseriile lului realizărilor în pro­ al partidului, tovarăşul teri: Cristin Vlasici, Gheor­ PETRC
(Par în
a angajamentelor, stabili­ perioadă din 1987. se înre­ de dulgher, zidar, linior, ducţie, hotărîrea tuturor Nicolae Ceauşescu, în Te­ ghe Andriţoiu, Gheorghe familii
rea căilor de acţiune ca­ gistrează creşteri la lucră­ lăcătuş, sudor, calificarea constructorilor hunedoreni zele din aprilie, la şedin­ Bolcu, Silviu Thiirlheu, Ni­ Zîmbe
rea);
pabile să asigure înfăptui­ rile de construcţii-montaj prin formele de şcolariza­ de a obţine rezultate re­ ţele Comitetului Politic colae Iacob, Marcel Pără- cîntecc
rea întocmai a prevederi­ in valoare de 119 milioa­ re din liceul de profil ne- marcabile în 1989, anul Executiv al C.C. al P.C.R. ianu, Gheorghe Găddeamu, VULC.
lor din trimestrul IV a.c, ne lei, la productivitatea rezolvînd în totalitate pro­ Congresului al XlV-lea al care au avut loc în ultima Dumitru Beu, Attila An- Ză sti
rul);
dezbaterea şi aprobarea muncii — cu 10,5 la sută, blema acoperirii locurilor partidului şi al aniversării perioadă, Irans po r tur i-lo r derlik, Mihad Jula, Sever gul (IN
cifrelor de plan pe 1980 beneficii — cu 22,2 la su­ do muncă" (Gheorghe A- a 45 de ani de la elibe­ auto le revin sarcini cu Ungureanu. V-roble
Constructorii sînt. real­ tă, retribuţia medie — cu nutclie, lăcătuş la briga- rarea patriei. totul deosebite, mobiliza­ Din cuvîntul tuturor am ■at);
mente, oameni cu vocaţia 5,1 la sută, cheltuielile to­ la 62). „Deşi indicele de toare — sublinia tovarăşul reţinut angajarea de a ac­ roşie)
6 i noi
viitorului. Acest adevăr a tale la 1 000 lei producţie utilizare a fondului de MIRCEA DIACONU Ioan Haraiga, secretarul ţiona mai energic pentru Răsco;
comitetului de partid. Da­ ca întreaga activitate să (Mine;
că din darea de seamă am cunoască îmbunătăţiri ca­ Rezon
trla);
a ruina prioritară a proiectanţilor — predarea reţinut că la nivelul în­ litative, atît la transpor­ le I-D
Giu-r
tul de mărfuri, cît şi la
treprinderii ne-am reali­
zat sarcinile perioadei de cel de călători. seriile
cultur
muncă pe care o analizăm, Sarcini de • deosebită tarea
a timp şi de calitate a documentaţiilor aceasta nu înseamnă că importanţă revin între­ ŢEG:
BRAZ
prinderii de transporturi
ne putem declara mulţu­
meu;
miţi ou rezultatele obţinu­ auto H un edoara-Deva în primă
îndeplinirea exemplară rurale din judeţul nostru sînt doar cîteva dintre celor din bupeni şi Uri- te. Toată lauda pentru acest an şi în întregul (Mure
a planului în acest ultim Pentru realizarea sarcini­ sarcinile pe care secreta­ eani, mari centre miniere modul în care au muncit cincinal, mai cu seamă la rjile
prian
trimestru al anului şi pre­ lor de plan puse în faţa rul general al parti­ prezente şi de perspectivă. colectivele autobazelor din Tianişeni, Jieţ, Rovinari,
gătirea condiţiilor pentru institutului nostru, consi­ dului, tovarăşul Nicolae Şi alte teme de actuali­ Orăştie, Petroşani şi De­ Grăciiuneşti. Sînt locuri
înfăptuirea sarcinilor mo­ liul oamenilor muncii, bi­ Ceauşescu, ni le pune în tate au fost relevate în va, clasate în această or­ care înseamnă cărbune şi
bilizatoare care stau în fa­ roul său executiv, sub di­ faţă. Trebuie să întărim cadrul dezbaterilor din dine pe primele locuri în calcar pentru energia şi
ţa proiectanţilor şi arhi­ recta şi permanenta con­ mai mult colaborarea cu adunarea generală: proiec­ întrecerea socialistă, co­ siderurgia ţării !
tecţilor în anul viitor — ducere a comitetului de constructorii, cu oamenii tele pentru obiectivele de lective care se prezintă cu Iată comandamente ma­ rtez
iată cele două teme de partid, are un program de care pun în operă prO'ee- gospodărire comunală şi toţi indicatorii îndepliniţi jore, la care activul de 16 ni
bază care au fost dezbă­ acţiune bine pus la punct, leie noastre. loca ti vă, pentru industria şi depăşiţi. Cu bune re­ partid, comuniştii, colecti­ Ext
tute în adunarea generală cu termene şi răspunderi — Sin tem da tori să ne mică şi prestatoare de ser­ zultate se prezintă şi au­ vul muncitoresc de la 36, 21
Ext
a oamenilor muncii din la fiecare obiectiv. implicăm mai mult, să ne vicii, obiective social-cul- tobazele din Hunedoara, l.T.A. Hunedoara-Deva 41, 11
institut. turale, pentru sistematiza­ Ilaţeg şi Brad. Dar dacă s-au angajat să răspundă 603 14
For
Firesc, acestor idei de rea centrelor civice ale ne analizăm munca prin cu toată capacitatea şi pu­ lei, i
bază li s-au alăturat mul­ INSTITUTUL DE PROIECTĂRI localităţilor judeţului. prisma exigenţelor caro se terea lor de muncă.
te altele, cu contribuţie HUNEDOARA—DEVA pun în faţa noastră, a ce­ I. GHEORGHE
directă, nemijlocită la rea­ G. IGNAT lor care muncim în trans­ fv
lizarea obiectivelor puse
în seama lucrătorilor in­ — O nouă calitate a unim eforturile cu oame­ Pei
stitutului. în anul 1989 şi muncii se impune şi în nii din construcţii, de fi P
pînâ la sfîrşitul actualu­ activitatea noastră — spu­ fapt, cu aceia care trans­ să,
lui cincinal. nea arhitectul Ilie Popa. pun in realitate proiectele VÎQtl
din
— Activitatea noastră de Aşa cum ne cere secreta­ noastre — sublinia şi in­ pera
proiectare este chemată să rul general al parti­ ginerul Teodor Gavrilă. cupr
mim
asigure documentaţiile dului, tovarăşul Nicolae Din intervenţiile altor max
pentru planul de investiţii Ceauşescu, aşa cum se participanţi la dezbateri de.
al Consiliului popular ju­ prevede în Tezele din a- — Tiberiu Cucerzan, Lu­ ceaţî
deţean — sublinia tovară­ prilie, nouă. proiectanţilor, cia Fleşeru, Cornel Jibe Ea
şul Dumitru Armăşescu ne revin sarcini cu totul teanu, Cornel Crîng — am fl P
directorul institutului. Prin deosebite. Pentru că de reţinut că toate colective­ să,
programul de proiectare noi depinde în bună mă­ le şi nncrocolectiveîe din Izolr
de
stabilit. în acest an avem sură finalizarea obiective­ cadrul institutului sînt an­ suflt
sarcina elaborării docu­ lor de investiţii în fiecare gajate eu forţe sporite dic,
60—1
mentaţiilor de execuţie tâ <
pentru un număr de 5 500 localitate a judeţului pentru îndeplinirea sarci­ ciur
apartamente, precum şi — Mai avem multe pro­ nilor din acest an, din serv
pentru o serie de lucrări bleme de rezolvat — ară­ întregul cincinal.
ta in cuvîntul său dr. ing.
1 (>hn ieo . ■ ;1 i 1 i ta re, soci a! - în mod deosebit a fost
culturale, do sistematizare, Alexandru Pop. Ridicarea accentuată necesitatea ur­
de definitivare a perime- calităţii documentaţiilor gentării finalizării proiec­ Blocuri ilo locuinţe moderne, estetice — în care se regăseşte şl munca proiectau- ,
treior construibile ale u- noastre, a conţinutului lor. telor de locuinţe din Va­ ţilor — constituie ansambluri în peisajul nou al oraşului Slmerla.
nor localităţi urbane şi operativitatea în finalizare lea Jiului, cu deosebire a
\