Page 83 - Drumul_socialismului_1988_09
        P. 83
     > DUMINICĂ, 25 SEPTEMBRIE 1988                                                                                                                                 Pag. 3
                                                               Modernizarea — o problemă vitală                         Lucrările de pe           Faza republicană
              rubrica tineretului                                                                                                                   a „Olimpiadei
   IE                                                               (Urmare din pag. 1)   în.  prezent,  beneficiază  de   ogoare se cer
                                                                                          acest  tip  de  centrală  un                              metalurgistului"
             Aducem  în  atenţie,  în   «   Masa   rotundă   ini  tipurile,   taxarea   interur  n u m  ă r   de  9  localităţi  ru
            rîndurile  de  fată,  o  sea  ţiată   la   întreprinderea   bană,   interfeţe   tu   centra  rale.  Sînt  Jn  curs  ,  de  in  mult amplificate!  La  Cîmpia  Turzii  a  avut
            mă   de   acţiuni   polilico-   minieră   Petrila   a   avut   la interurbană ş.a.  stalare   astfel   de   echipa                 loc  recent  faza  republica
            kleologice   şi   educative   tema   „Chipul   minerului   —   înlrucît  efectele  po  mente   .şi   în   localităţile   (Urmare din pag. 1)  nă  a  „Olimpiadei  metalur
   opn-    iniţiate   în   ultima   peri  oglindit   în   literatură".   zitive   pe   plan  social  se   Băcia,   Cristur   şi   Romos.       gistului"  care  a  reunit  pe
   1  de   oadă  de  organele  şi  or-   La   reuşita   acţiunii   şi-a   cunosc,  vă  rugăm  să  ne   Pînă  la  finele  acestui  an   nai.  Este  adevărat  că  lu  coi  mai  buni  în  acest  do
   ? in-   , ganizaţiile de tineret.  dat   concursul   cenaclul   spuneţi  caro  este  eficien  vor  fi  date  în  folosinţă,   crătorii   primăriei   se   află   mini iu din întreaga ţară.
   2  o                             literar „Venus".           ţa economică ?             în  trimestrul  IV  a.c.  vor   zi  de  zi  în  cîmp,  numai  că   O   prezenţă   remarcabilă
   Ji  •     e  Comitetul  U.T.C.  de                            —   Fără  să  dăm  cifre,   începe  lucrările  şi  la  Bre  acest  fapt  nu  se  relevă  în   la  acest  nivel  au  avut-o
   i  Al-   la   Combinatul   siderurgic   o  „Uricani  —  un  oraş   amintesc  că  se  reduce  nu  tea  Română.  Iar  în  per  mobilizarea   lă   muncă   a   concurenţii   hunedorenî,
   Con-     Hunedoara   a   organizat   al  „12  p o c i i   Nicolae   mărul   de   persoane   din   spectivă   (tot   în   actualul   tuturor   cooperatorilor,   di  care   s-au   dovedit   printre
   intec   dezbaterea  cu  tema  ..Pro  Ceauşescu"  a  fost  gene  centrale,   creşte   producti  cincinal)   avem   în   vedere   recţie  în  care  se  poate  ac  cei  mai  bine  pregătiţi,  alît
                                                                                                                                                teoretic, cît şi practic.
   e a-     gresul    tc'hnico-şliinţific   ricul  dezbaterii  organiza  vitatea   muncii,   cresc   şi   montarea   unor   centrale   ţiona  cu  mai  multă  perse
   I  in-   şi  implicarea  lui  în  va  te  la  Centrul  de  cultură   veniturile  şi,  desigur,  spo  „tip   Deva"   şi   la   Sălaş,   verenţă.  Iată  şi  rezultatele  obţi
   s  E-    lorificarea   superioară   a   din localitate.     reşte operativitatea. Piuă  Băiţa, Geoagiu, Crî.şeior.  în  ambele  unităţi  se  lu  n u t e   de  aceştia  :  cocsari
   »use-   produselor siderurgice".                                                                                  crează  intens  la  arături  şi   —  primele  trei  locuri  au
   idii...                            o  I.a  Combinatul  side                                                      pregătirea   terenului   —   la   fost  ocupate,  în  ordine,  de
   •rt *     ®   Centrul   de  cultură   rurgic  Hunedoara  a  fost   Sâpfcâmînei Crucii Roşii                       C.A.P.   Tîmpa   —   Viorel   loan   Plo.ş,   Nicolae   Balo-
   nuzi-    şi  creaţie  „Cînlarea  Ro  iniţiată   masa   rotundă                                                   Rad,  Dumitru  Gaitt,  Aurel   sin  şi  Florinei  Gheară  de
   Iclo-   mâniei"  din  oraşul  Călan   „Tineretul   lumii   contem  Săptămînn   Crucii   Roşii,   la C.S.H.,   1. A.C.R.S.I I.,  Herţa   şi   Nicolae   Gheaţă,   la   secţia   cocsificare   a
                                                                                                                                                Combinatului
                                                                                                                                                               siderurgic)
    cir-    a  fost  gazda  unui  reuşit                       care   s-a   încheiat   ieri,   a   l.M.II.,   secţia   „Vidra"   şi   iar  la  C.A.P.  Băcia  —  Al-   Hunedoara.
   ilbe,    spectacol   artistic   susţi  porane  —  prezenţă  acti  fost  marcată  şi  în  judeţul   întreprinderea   do   trico  bert   Ziegfrid,   Iosif   Liî-   De  asemenea,  Csaba  To-
                                                  popoarelor
                                            lupta
   • Un     nut  de  brigăzile  satirice   vă   în   pace,   dezvoltare,   nostru  de  o  serie  de  ac  taje.      rinez,  Gheorghe  Danciu  şi   luay,  de  ia  secţia  I  fur
                                    pentru
   ?ce!e    de  la  Combinatul  side  destindere şi colaborare".  ţiuni.  Dintre  acestea  con  ©  La  căminele  de  bă  Coslol   Bostacă.   Pînă   în   nale  şi  Tlie  Coptavi,  de  la
   te!e-    rurgic  din  localitate,  în                      semnăm :                   trâni  din  I.onea  şi  Geoa  prezent,   la   C.A.P.   Tîmpa   O.S.M.,  din  acelaşi  com
    5,00    treprinderea   comercială   o  Dezbaterea  organiza  o  Deschiderea  unui  curs   giu,   copiii   din   clasele   au  fost  arate  85  de  ha  şi   binat,   au   cî.ştigat   locul
    ului    mixtă   şi   Cooperativa  tă  la  întreprinderea  elec-   de  surori  de  Cruce  Roşie   I I I —  I V    ale  şcolilor  gene  s-au   pregătit   pentru   a   IV,   şi   respectiv,   III   pe
   II  9    meşteşugărească   ..Şiro                          cu  G0  de  cursante  în  ora-                        primi  sămînţa  1G  ha.  De   ţară.  la  furnalişti  şi  ote-
            iul''.  Acţiunea  a  fost  ur  trocentrale  Deva  a  avut                    rale   din   localităţile   res
   »mâ-                             tema   „Cuceririle   ştiinţei   'şul  Vulcan.  Acesta  se  a-   pective  au  prezentat  inte  altfel,   aici   a   şi   început   lari.
   :on-    mată  de  o  seară  cultu-   şi   tehnicii   contemporane   daugă   cursurilor   existente   resante   programe   artistice   încorporarea   seminţei   de
     o     ral-educativă   pentru   ti                        la  Deva,  Hunedoara,  Că  şi  au  înmînat  pensionari  orz  în  sol  —  fiind  însă
           neret, cu   participarea  —  factor  esenţial  în  e-   lan,   Petroşani,   Lupcni   şi                   mânţate  8  ha  do  către  me
    Ma-                             ducarca   materialist-ştiin-                          lor   căminului   mici   aten
   Tele-   formaţiei   de   muzică   u-   ţifică a tineretului".  Petrila,  aflate  în  al  II-leu   ţii.            canizatorul   loan   Aruncu-
   lide-   şoară „Solaris".                                    an de studiu.                                         teanu.   La   C.A.P.   Băcia
                                                                                            a  La  Centrul  de.  cultu  s-au  arat  116  ha  şi  s-au
                                                                 ©  O  suită  de  expuneri   ră  şi  creaţie,  tot  do  aici,   pregătit 55 de ha.
                                                               pe  tema  „Ocrotirea  mamei                            Şi  în  ce  priveşte  însă-
   3RIE                                                                                   nu  fost  prezentate  filmele
            Dragostea de muncă a elevilor                      şi  copilului"  —  temă  caro   „Mere   de   acasă",   „Vin   mînţnroa   cerealelor   păioa-
                                                                          şi
                                                                                genericul
                                                               constituie
    il o                                                       Săptămînii  Crucii  Roşii  —   berzele"  şi  „La  18  ani",   se  activitatea  poate  fi  mai   A  N  I V  E  R  S  A  R
   pro-      (Urmare din pag 1)     de  lucru  impus  de  eleva   organizate   la   clubul   „Fe-   cu tematică educativ sa-  bine   organizată   şi   coor
                                                                                                                                        Tîmpa
                                                                                                                     donată.
   !0,45                            coordonaţi  de  Vasile  Bur-   mina"  al  Centrului  de  cul                    trebuie   La   C.A.P.  pregătirea   lor  o  „I.A  mulţi  ani  !“  dragi
                                                                                                                                                                şi
                                                                                                                             grăbită
                                                                                                                                                    noştri
                                                                                                                                                         părinţi
                                                                                                                                                                   bunici
    .. O   lost  primenite,  in  cămara   za,   administratorul   şcolii.   tură   şi   creaţie   „Cînlarea   a  La  Deva,  copiii  cei   terenului,   iar   la   C.A.P   vioria  şi  Axento  Neidoni,  din
    01-    cantinei  şcolare  s-au  de  La  capătul  tarlalei,  miinl   României"   al   constructo  mai  talentaţi  de  la  grădi  Băcia   însămînţarea   orzu  brie   I98S,   sărbătoresc   50   de
                                                                                                                                                •Inţ'sg,  care  azi,  25  septem
           pozitat  deja  100  !  .buiion,   harnice  sint  prinse  in  a-   rilor  din  Deva  şi  la  „Avi  niţele  cu  program  normal   lui.  Vremea  este  destul  de   ani  de  cînd  şi-au  unit  des
     ,-0   150  borcane  cu  conopidă,   ceeaşi  competiţie  a  vred  cola" Mintia.      şi  prelungit  din  municipiu                         tinele   prin   inelul   de   logod
                                                                                                                                      condiţiile
   ien-    350  kg  ceapă  şi  sint  in   niciei.   Fetele   sortează   şi                s-au   întrecut   în   tradiţio  înaintată,   iar   ciuda   va  nă. (5320)
                                                                                                                                în
                                                                                                                     climaterice,
                                                                                                                                                 •
   otis-   curs  de  insilozare  3  000  kg  pun  in  lăzi  cartofii  adunaţi   ©  Dezbateri  pc  aceeaşi   nalele  desene  pe  asfalt  pe   lului  do  ploi  din  ultima   dăuţi   MAMA,  tain,  fratele  Ră
                                                                                                                                                     şi
                                                                                                                                                         bunica
                                                                                                                                                                   urează
                                                                                                                                                               le
   f ie   cartofi,  urmind  să  se  re  de  colegii  lor.  Prof.  Ma  temă  au  fost  organizate  şi   tema  „Ocrotirea  mamei  şi   vreme,   permit   buna   des  mulţi   ani   şi   fericire   celor
     şi    colteze   porumbul,   sfecla,   rja  Biaun  are  cuvinte  de   la   Întreprinderea   de   tri  copilului".  făşurare a acestor lucrări.  doi  gemeni  ciprioţi  şi  Nadia,
                                                                                                                                                cu  prilejul  împlinirii  celor  12
     î o   celelalte   legume   de   pe   laudă   la  adresa  ele/.Io ,   cotaje,  secţia  „Vidra",  coo                                       uni. (5312)
                                                         r
   2,00    lotul  şcolar.  La  toate  a-   pentru   „răspunsul"   de   perativa   „Drum   nou",                                                  •   CU  ocazia  pensionării  şi
   jI ui.  ceste  lucrări,  ca  şi  la  cele   nota  10  dat  la  activitatea   I.A.C.R.S.  şi  l.M.  din  Hu  1  •  în  chemarea  la  între  elemente  de  modern  şi  e-   a  împlinirii  -vîrstei  dc  50  de
           care  au  condus  la  reali  practică.             nedoara.                      cere  socialistă  pe  1988  a-  leganţă  pentru  orice  urbe   ani   arăm   Iui   Ditbnru   Viorel
                                                                                                                                                şi  Iui  Ana,  la  11  ani,  multă
           zarea  (cu  excepta  măce  Am  părăsit  tarlaua  im-                             dresată   tuturor   unităţilor  care  se  respectă  »  După   sănătate.  Nora,  fiul  şi  părittr
           şelor),  a  planului  econo  pinzită  de  elevi,  cu  senti  •  O  masă  rotundă  pe   de  extracţie  a  cărbunelui  opt  luni  din  acest  an,  des  ţii din Hărţăgani. (5333)
           mic  al  unităţii  de  pionieri,  mentul  că  cea  mai  instruc  tema   îngrijirii   copilului   din  subteran  din  ţară,  co  toinicul  colectiv  al  Minei   •   I.A  mulţi  ani  !  pentru
                                                                                                                                                       Atulricn,
                                                                                                                                                               din
           elevii  au  avut  o  contribu  tivă  şi  eficientă  lecţie  de  mic   a   avut   loc   la   lectivul  întreprinderii  mi  Deva  se  menţine  pe  pri  Valorica   Nelu,   surorii   partea
                                                                                                                                                soţului
                                                                                                                                                                   Delta,
           ţie  importantă.  Am  reţi  spre   muncă   n-o   poate   T.P.I.L.F.   şi   Fabrica   de                                             părinţilor şi socrilor. (3344)
    (Pa-   nut  şi  ciieva  nume  ds   preda"  decit  munca  insăşi.   bere Haţeg.           niere  Lonea  şi-a  asumat  mul  loc  în  întrecerea  so
                                 %
   IIU-    pionieri   harnici:   Ghiocel   Cu  convingerea  că  nu  se                       ca   angajament   extrage  cialistă  pe  ţară  -  dova
    tibi-                                                        »  Concurs  pe  tema  „Cel   rea  suplimentară  a  cel  pu  dă  a  hărniciei  şi  angajă  V ÎN Z  Ă  R  I
                               r
   (Mo-     Deheleanu,   Florin   lg eţ,   poate  larma  linăra  genera  mai   îngrijit   cămin,   cea   ţin  15  000  tone  de  cărbu  rii  revoluţionare  în  muncă
    ; cu   bionica   Cioază,   Claudia   ţie  in  spiritul  dragostei  de
    dorn   Crăciun ş.a.             muncă,  decit  muncind.  Şi   mai  frumoasă  cameră"  s-a   ne.  Cu  cele  peste  20  000  Foarte  aproape  —  la  nu  •  VINI) Dacia break, nouă.
   mi-o                 :                                      desfăşurat   la   căminele    tone  de  cărbune  extras  în  mai  un  loc  distanţă  -  se   Şoimuş, nr. 220. (5348)
    oa-      Tarlaua  „La  nsip".  Zglo  vocile  cristaline,  ce  răsu  pentru   nefamilişli   de   la   plus  de  la  începutul  anu  situează   colectivul   Minei   •  VINI) casă. Comuna Gu-
   îa.şi-   bii  şi  dornici  să-şi  umple   nau  in  miezul  zilei  liniş  I.A.C.R.S. din Hunedoara.  lui,  minerii  de  la  Lonea  Coranda-Certej.  Succes  in   rasada, nr. 171 (lingă pîriu).
    i’la-   cit  mai  cu  ir.d  găleţile  cu   tite  de  septembrie,  expri-                                                                                       (5310)
                                                                                                                                                 c VINI) casă trei camere,
    Cci                                                                                      şi-au  îndeplinit  şi  depăşit  continuare  minerilor  frun  dop: mdinţe.  Uroi, n r. 30 . ue-
   ■riile   tuberculi,   băieţii   păşesc   mind  bucuria  şi  plăce'ea   ©   Donări   onorifice   de   angajamentul  anual,  con-  taşi  din  judeţul  nostru  !  •   va,  telefon  15221. ( 5319)
                          r
    eşti   grăbiţi  in  urma  c   -ruină  de  a  munci,  veneau  să   sînge,  zilnic  cu  cîte  50—                 La  Crişcior  se  află  încă  în
   iem-    torului.  Mecuu  ra'o'ul  fa  confirme  această  convin                         tinuînd  în  ritm  susţinut  în                    ®  VÎND  \ ideo player  sigl-
    antâ                                                       60  de  donatori,  la  Hune  trecerea  pentru  mai  mult  funcţiune  cea  mai  veche   lat,  radi o ciasetofon  dubluca-
           ce faţă cu greu ritmului  gere.                     doara,  la  -care  au  partici  cărbune dat tării • Sec-  centrală telefonică din  soi  Cil og; di/.ator,  înregistra-
                                                               pat oameni ai muncii de                                                          re i rapidă,  2 x 30  IV. Deva,
                                                                                                                                                toloi ou 2 P.K 77, după  ora  20.
   cen-                                                                                                                                                             (5310)
   tinl-
   iine-                                                                                                E   C   R    A   N
    igu-                                                                                                                                        OFERTĂ DE SERVICIU
   I—II              du toată                            onergia mai
   OA-                                                                                                                                           o   CAUT   femeie   îngrijire
   timă                                                                                      ţia  reparaţii  cazane  de  la  judeţul   Hunedoara.   Este   copil.  Deva,  telefon  12201,  du
   \Nl:                                                                                      termocentrala   Mintia   s-a  vorba  de  o  centrală  „pas   pă ora 12. (5303)
   ;iîc-                                     m      u    l   t    ă    u
    oste                                                                                     mutat  într-un  spaţiu  nou,  cu  pas"  -  primul  tip  de
   şaua                                                                                      mai  luminos  şi  mai  încă  centrală  instalată  in  ţara   SCHIMB  DE
   /.A :     (Urmare din pag. 1)                                                             pător,  dotat  in  mod  co  noastră.  Nu  mai  tirziu  de
   ntru                              ta,  funcţionarea  optimă  a   trală  este  opera  lor.  Şi                                                      LOCUINŢĂ
   ui) ;                             centralei,   scurgerea   kilo  nu-i  puţin,  nu-i  uşor,  ca   respunzător,  în  care  acti  cit  în  trimestrul  I  1989,
    Ofili                            waţilor  in  sistemul  energe  la  zeci  de  kilometri  de   vitatea  se  desfăşoară  în  respectiva  instalaţie  va  de
   in)  ;   te  a  cazonelor,  dar  şi  cu   tic  naţional  şi  al  agentu  conducte,  de  diferite  mă  condiţii  superioare  de  or  veni  o...  piesă  de  muzeu,   o   SCHIMB   una   sau   două
    ria-   cazonele  in  funcţiune,  e-                                                      ganizare  şi  eficienţă  •  Tâ  intrucit  va  fi  înlocuită  cu   garsoniere   cu   apartament
    AI :   xecută  lucrări  de  anver  lui   termic   spre   casele   rimi,  h  condiţii  de  pral                                             două   camere,   situat   in   zonă
   I  —                              noastre.                 şi  temperaturi  ridicate,  să   nărul  Dănuţ  Diaconu,  din  o  modernă  centrală  pen-   convenabilă.   Deva,   telefon
     <|f   gură  şi  de  calitate  la  a-                                                    Hunedoara,   lucrător   la   taconta  •  in  centrul  co  177li sau 12236, ing. Doboş.
   Cîll-   cesle  instalaţii  sensibile  şi   La  reparaţii  ventilatoare   le  pui  Îmbrăcăminte  trai  brigada  nr.  53  Călan  a   munei  Sălaşu  de  Sus  oa  (5315)
   1IA-    complicate,  pentru  că  şi   şi  pompe  lucrează  in  „foc   nică  de  tablă  şi  materia
   ian-    noi  trăim  in  Deva  şi  in  continuu"  16  meseriaşi,  in  le  izolatoare,  pentru  a  nu   I.A.C.R.S.H.,  a  făcut  turul   menii  şi-au  construit  în
   i  a);                            tre  care  lăcătuşii  han  Di-                          ţării,  cu  o  bicicletă  „Pegas   stil  specific  locului  o  f  u-   P  I  E  R  D  E  R  E
    vil-   spirăm  aerul  acestui  oraş                       risipi  apa,  aburul,  căldu                          moasă  staţie  de  autobuz.
   ■ 11    şi  nu  ne  este  indiferent   nea,   Ghcorghe   Lăpugean,   ra.  Conştiinţa  revoluţiona  Standard",  intre  13  august             •   IMKRDCT   portchcl   maro,
   i  şi   cum este acest aer".      Alexandru  Epure  şi  coor  ră  şl  dăruirea  patriotică,   şi  18  septembrie,  pe  un   O  mînă  de  meşter  a  scris   5—7  chei.  Găsitorul  este  ru
    mă-                                                                                     traseu  însumînd  peste  3  640   cu  litere  mari  din  lemn   gat   să   anunţe   redacţia,  bi
   listc     Dar   armaluriştii   cine   donatorul   lor  -   Ludovic   spiritul  de  angajare  ce-l                 prelucrat   aTzaral   ,D um   roul  de  mică  publicitate.  Re
                                                                                                                                        r
   II      l'c- sint ? Ce fac ei ?   Sepniczki  —,  asigurind  re  caracterizează   pe   Niculai   km,  străbătînd  27  de  ju                compensă. (5350)
     în      Sint,  de  asemenea,  me  pararea  agregatelor  şi  in  Lazăr  au  fost  transmise  şi   deţe  şi  Capitala.  Un  mic   bun  I".  în  alte  părţi  n-am
    nr-                              stalaţiilor  din  fluxul  eva                          record  pentru  un  cicl.st  a-   văzut  •  Emil  Toina,  Vasi'e
   11(1*11  seriaşi  ordonaţi  şi  con                       oamenilor   din   subordine,                           Dumitriu,   Doinei   Onescu,   COMEMORARE
   (Mi-    ştiincioşi,   precum   lăcătu  cuării  zgurii  şi  cenuşii  re  Vasile   Ferencz,   Angela   i i mator  •  Pe  lingă  Consi-   Olimpiu  Moldovan,  Aure:
           şii  han  Nicula,  Florin  Ha-   zultate  in  procesul  arderii   Crăciun  şi  Vasile  Crăciun,   t  1 ul  popular  al  comunei   Năucu  —  oa  Ticni  ai  mun
           ţegan,  Ştefan  Szekejy,  Gli-   cărbunelui,   precum   şi   a   Elena  Cimpeanu  liind  doar   Bulzeştii  de  Sus  a  fost  în  cii   în   atelierul   mecanic
           g   or   Muntean,   Marinei   pompelor  de  mare  capaci  ciţiva  dintre  meseriaşii  de   fiinţată  o  secţie  de  con  din   cadrul   Autocoloanei   •  PE  tristul  şi  în
           Muntean,   sudorii   Matei   tate.  Fiecare  işi  cunoaşte   nădejde  pe  care  maistrul   fecţionat  mături  din  nu  de  transport  local  Călan   tunecatul  mormînl  al
           Schusler   şi   Melania   Bu-   la  perfecţie  atribuţiile,  îşi   se bizuie orieind.  iele.  2  500  bucăţi  de  mă  —  îşi  pun  mereu  semnă  celui  drag  nouă,  loan
           nea,  in  frunte  cu  maistrul   organizează  judicios  acti                     turi  de  Bulzeşti  au  fost   tura  pe  acţiunile  de  outo-   lîiseariu,  s-au  aşternut
           lor  inovator  Eugen  Sze-   vitatea,  reuşind  să  se  în  Ei,  toţi  cei  despre  care   vîndute  pînă  acum  popu                 13  toamne.  De  veghe
    a va                             scrie  inlotdeauna  in  ter  am  scris  in  aceste  rinduri,                   gospodă-ire  şi  autodotare   stau   florile   ce   i-au
     cu    restely.  EF  lucrează  in  toa                   constituie  unul  dintre  nu  laţiei  •  Dintr-o  iniţiativă  ce  au  loc.  Din  mîinile  lor   fost dragi. (5327)
   ■ros.   tă  centrala,  de  Ia  cola   menele   planificate,   chiar                       lăudabilă,   în   municipiul  au  ieşit  pînă  acum:  o  pre
    ploi   zero  la  cota  46,  făcind  ca   să  le  devanseze,  să  efec  cleele   muncitoreşti   cele   Deva  au  fost  montate  fru
    rac-                             tueze   numai   lucrări   de   mai  solide,  mai  angajate                      să  pentru  vulcanizat,  mai
     va    mii  de  robineţi,  cu  diame                                                    moase  indicatoare  cu  de  multe  bancuri  de  lucru  a-
    'rat.   trul  de  la  10  la  2  600  de   calitate.      şi  mai  statornice  de  la    numirea  străzilor  şi  noilor  menajate  cu  tot  ce  tre  D  E  C  E  S
    ui e   milimetri,  să  permită  cir  Şi  ar  mai  fi  de  spus  cîte-   C.T.E.  Mintia,  aliniate  zi
    e 9                                                                                      bulevarde  care  traversea  buie,   polizoare   şi   chiar
   ma     cuitul  normal  al  apei  şl   va  cuvinte  despre  izolato-   şi  noapte  la  imperativul   ză  oraşul  de  la  poalele  cîteva  modificări  esenţiale   #    FAMILIILE   renea,   Mă
    cle    aburului  la  temperaturi  de   riştii  şi  tinichigiii  coordo  patriotic  de  azi  şi  de  mil-   Cetăţii.  Sînt  nu  doar  sem  la  un  mic  strung.  Şi,  lu  ciucă  şi  Mihuţ  sînt  alături  de
    dl-    pină  la  550  grade  Celsius   naţi  de  maistrul  Niculai   ne  al  economiei  naţiona                                            prietena  lor  Li  via  Gîrbu  în
    dC                               Lazăr.   Tot   ce   înseamnă   le:  „Ţârii  —  cit  mai  multă   ne  distinctive  de  orienta  cru  cert,  nu  se  vor  opri   nemărginita durere pricinui-
    O).    şi  presiuni  de  la  2  la  230                                                  re deosebit de utile, ci şi  aici I                *.'t (I • moartea mamei sale şl
           atmosfere, şi, prin aceas  conductă izolată in cen  energie electrică".                                                               • mit condoleanţe faml-
                                                                                                                                                 «ei îndoliate. (5343)





