Page 81 - Drumul_socialismului_1988_09

Tovarăşul Nicola? Ceauşascu, împreună cu
PROLETARI DIN TOATE TARILE ..UNIŢI -VĂ j tovarăşa Ele<ia Ceauş eseu, va efectua o vizită

l i T o v a r ă ş u 1 Nicolac nia, împreună cu tovarăşa U.R.S.S., o vizită oficială
v
t
1
oficială de prietenie in Uniunea Sovietică

secretar
rin’
Uniunea
S O C I A L I S M U L Ceauşescu, preşedintele general Elena Ceauşescu, va efec­ de prietenie lunii prima de­
la
tua,
invitaţia
C.C. al
în
Sovietică,
Comunist
Partidului
al
octombrie
a
cadă
P.C.U.S.
Prezidiului
.şi
a
Român,
Re­
1988.
publicii Socialiste Româ­
Sovietului Suprem al
ftt COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL Bl încheierea lucrărilor celui de-al
WeaNSItltUliUTBOPUlA RJ ttttlîEM
III-lea Congres Naţional de Chimie
Anul XL, nr. 9 597 DUMINICĂ, 25 SEPTEMBRIE 1988 ■i pagini - 50 bani I,a Bucureşti s-au înche­ mînd ho târî rea de a întări NICOLAE CEAUŞI, seu,
iat, sîmbătă. lucrările ce­ conlucrarea pe plan in­ secretarul general al Parti­
lui de-al III-lea Congres ternaţional, participanţii dului Comunist Român,
Naţional de Chimic. au adoptat, în ultima şo preşedintele Republicii So­
in
România,
care
cialiste
in întreaga activitate ecdnbmico- social â cii Prin importanţa temati­ dinţa plenară. Apelul dau expresie sentimente­
adresat
chi-
Congresului
nivelul
prin
abordate,
ig ■ înalt al dezbaterilor, des­ miştilor, oanien'lor de lor lor de profundă ciri-
făşurate în spiritul holă- şpinţă de prelulinden' de goste, de aieasâ stimă şi
ririlor Congresului al a milita activ pentru o recunoştinţă. de înaltă
XTII-lea şi Conferinţei politică de pace, dezarma­ preţrrre, pentru sprj nut
NICOLÂE CEAUŞESCU IZVOR AL ACŢIUNII Naţionale alo P.C.R., al re, înţelegere şi coopera permanent acordat ş t i M l r i ,
re, de a face totul pentru
tehnologiei
şi
învăţamîn-
indicaţiilor
exigenţelor
şi
secretarului general al ca ştiinţa să servească tului şi se angajează să-şi
FAPTEI REVOLUŢIONARE partidului, preşedintele exclusiv progresului şi consacre eforturile, în­
Republicii, t o v a r ă ş u l bunăstării întregii ome­ treaga capacitate dezvol­
Nicolne Ceauşescu, al Te­ niri. tării cei cotării şi indus­
zelor din aprilie, această în încheierea lucrărilor, triei chimico româneştri
Modernizarea — o problemă vitală manifestare ştiinţifică a înlr-o atmosferă de pu sporirii contribuţiei lor la
marcat un moment de ternică însufleţire şi fer­ progresul general al tării,
deosebită însemnătate în mă angajare patriotică, re­ la înfăptuirea Programu­
în cadrul Direcţiei ju­ — Vă rugăm să vă re­ şi modernizare a activită­ dezvoltarea chimiei româ­ voluţionară, participanţii lui de edificare a societă­
deţene de poştă şi teleco­ feriţi la cîteva momente ţii de producţie. Şi sîntem neşti, ramură de bază a la Congresul Naţional de ţii socialiste multilateral
municaţii I Iun ed oa ra-Devn mai importante ale moder­ conştienţi că prin aceasta economiei naţionale. Chimie au adresat o te­ dezvoltate şi înaintare a
funcţionează, ţlc mulţi nizării telefonici, în jude­ contribuim, pe măsura In acelaşi timp, rcafir- legramă, t o v a r ă ş u l u i patriei spre comunism.
ani, atelierul de comuta­ ţul nostru. forţelor noastre, la dez­
:
ţii. Această subunitate — Au fost multe ase­ voltarea intens vă, ia rea­
este un fel de „inimă" menea momente. însă ceea lizarea unei noi calităţi în
:
e-
pentru direcţia de poştă ce vreau să remarc este toate domeniile v eţu sarci­ Lucrările de pe ogoare se cer mult amplificate!
a judeţului nostru. Arc în tclefonizarea automată în conomico-socialo —
răspundere toate centra­ mediul rural. De la vechi­ nă stabilită de conducăto­
lele telefonice de abonat le centrale tip „BL" şi rul iubit al partidului şi Cele două cooperative Din dalele prezentate nici numărîndu-se Andor
.şi de oficiu din întregul „BC" s-a ajuns, în pre­ statului nostru. Aş aminti, agricole de producţie din rezultă că recoltarea car­ Feroncz, Elisabeta M u n ­
judeţ, contribuind în acest zent, la posibilitatea oa­ în acest sens, modificările comuna Băcia au de strîns tofilor este întîrziată la tean, Rozalia Kiss, Petru
fel nu doar la apropierea menilor din localităţile aduse în cadrul atelieru­ recolta dc cartofi de pc Cooperativa agricolă do Pirva, Petru Ripoşan ş.a.
oamenilor -şi a colective­ rurale de a „ieşi", direct, lui nostru unei centrale 90 ha, de porumb de pe producţie din Tîmpa. For­ Sortarea cartofilor se face
lor, ci şi la îndeplinirea la abonaţi din toate loca­ de tip vechi şi transfor­ 118 ha şi de sfeclă de za­ maţia de mecanizare ce în cîmp. La Băcia încă
sarcinilor do plan ce le lităţile ţării cuprinse în marea ei, cu cheltuieli hăr de pe 70 de ha. în a- deserveşte unitatea agri­ n-a început culesul po­
revin acestora. „în acelaşi sistemul automat interur­ minime, într-o centrală de ccastă toamnă se vor în- colă de aici dispune de rumbului, deşi cultura a
timp — menţiona tovară­ ban. Am pornit şi noi de oficiu mare. Aceasta s-a sămînţa 110 ha cu orz şi două maşini de scos car­ ajuns la maturitate şi
şul subinginer Gheorghe la necesitatea de a înnoi dovedit o instalaţie opti­ 830 ha cu grîu. tofi, dar numai una func­ poale fi strînsă. Conduce­
Alexoi, şeful atelierului şi moderniza mereu teh­ mă pentru realizarea telc- Alexandru Floroiu, pre­ ţionează — cea condusă de rea cooperativei trebuie
de comutaţii — colectivul nologiile si instalaţiile din fonizării automate în me­ şedintele cooperativei a- Iosif Pop —, cealaltă fiind să ia măsuri pentru de­
subunităţii noastre face domeniul în caro muncim, diul rural. gricole din Tîmpa, pe ca­ folosită doar o oră-două clanşarea operativă a aces­
paşi importanţi pe calea de a materializa cu hotă- — Ge calităţi tehnice au re l-am găsit la volanul dimineaţa, deoarece nu i
modernizării. Acesta este, rîre ideile, tezele şi o- fost imprimate acestei — tractorului ce tracta două s-a asigurat tractor cu ca­ tei lucrări, pornind de la
desigur, un fenomen spe­ rientările stabilite de se­ cred că putem să-i spu­ remorci cu şliuleţi de po­ re să fie pusă în funcţiu­ faptul că o importantă su­
cific activităţii desfăşura­ cretarul general al parti­ nem aşa — centrale tele­ rumb ce urmau să fie duşi ne. prafaţă ce este ocupată cu
te în toate domeniile de dului, tovarăşul Ni colac fonice ,',tip Deva" ? la Fabrica de nutreţuri porumb urmează să fie
activitate. însă 3a noi, în Ccau.şcscu, la şedinţa Co­ — Le voi enumera pe • combinate de la Mintia, La C.A.P. Băcia, din 55 însămînţată cu cereale
telecomunicaţii, moderni­ mitetului Politic Executiv scurt: taxarea după du­ ne-a prezentat stadiul lu­ de ha ocupate cu cartofi păioase.
zarea reprezintă o proble­ al C.C. al P.C.R. din 29 rată, informaţii di toate crărilor de pe ogoare : a fost strînsă producţia De altfel, în organiza­
mă vitală, putem spune aprilie a.c. Putem afirma — Din cele 35 de ha o- de pe 25 de ha. Aici se rea şi desfăşurarea lucră­
chiar o cerinţă a însăşi că am obţinut deja unele Discuţie consemnată de cupale eu cartofi, am re­ află în funcţiune, de di­ rilor de pe ogoare, în
existenţei subunităţii, un rezultate pozitive prin în­ MARIN NEGOIŢĂ coltat 13 ha, iar din 50 mineaţa pînă seara, două special în slrmgeren re­
atribut esenţial al activi­ făptuirea măsurilor din de ha cu porumb am maşini de scos tuberculi coltei acestui an, se cerc
tăţii noastre". programul de organizare (Continuare in pag. a 3-o) strîns recolta de pe 10 iui. — cu care lucrează meca­ să se implice mai mult
nizatorii Aurel Oprea şi şi consiliul popular cornu-
Eugen Toma, iar partici­
I parea cooperatorilor la TRAIAN SONDOR
Cu toată energia pentru mai multă energie adunarea recoltei este bu­ (Continuare in pog. a 3-a]
nă, printre cei mai vred­
Secretarul comitetului de şi de bogăţii a ţâr■ să nu toiul nopţii, cînd somnul cazan maistrul Cazacu, o
partid de la Cent-ala ter­ se veştejească inu‘P nici e mai dulce, pentru că constatat defecţiunea, a
moelectrică M-ntia, Ovi- măcar o petală, am notat, s-a spart o ţeavă la un pus diagnosticul precis şi Dragostea de muncă a elevilor
diu Florescu, gindeşls ra­ cu ajutorul inginerului Su- cazan, ori s-a defectat a stabilit ordinea de bă­
pid, scurt, logic: „Majo­ cigan, cîteva nume ds pompa BagJi, sau a a- taie. în condiţii de tempe­
ritatea formaţiilor noastre oameni, pe umerii caro a ratură ridicată şi de praf, se dobîndeste muncind
de lucru ar putea con­ apasă zi şi noapte sarcini părut altă defecţiune in fără a fine cont de ceas
stitui subiecte de repor­ de mare complexitate, dor complicatul proces al func­ sau de foame, au lucrai Dimineaţă de toamnă.
taj, pentru că majoritatea şi onorante, pe care ei, ţionării cazonelor, cu ex­ necontenit şi in 10 ore Ceaţa se ridica uşor, nădejde in primul rînd
alcătuiesc nuclee sudate, împreună cu muncitorii trem ds numeroasele Io’ cazanul a fost repus in parcă agăţî\ndu-se ds in întreţinerea şi recol­
puternice, se dăruiesc din subordine, şi le înde­ anexe. Şi nimeni n-a zis funcţiune (cu răcire cu virfurile copacilor, plu­ tarea culturilor de pe
profesiei, manifestă interes plinesc exemplar. La re- vreodată „nu pot", iar ex- tot). Şi abia ajunşi acasă, tind peste pădurile ce lotul şcolar, in gospodă­
pentru soarta producţiei, Cazacu şi oamenii lui au acoperă dealurile din ria anexă a şcolii. Chiar
pentru prestigiul unităţii revenit urgent pe metere­ jur. in gara Zam, prin­ la lucrările de reparaţii
in care muncesc. Insă un ÎN CUNUNA FRUMUSEŢILOR PÂINII ze pentru o intervenţie la tre călătorii abia cobo- exterioare ale şcolii şi
colectiv extrem de solici­ cazonul 4 B. „Cine sint riţi din tren, şi un grup de amenajare a curţii,
tat, foarte capabil şi an­ Faptele de mancă, iabtet «erkinîe ds tară de elevi. Toţi sint „înar­ aliate acum in desfăşu­
meseriaşii cu care redaţi
gajat la maximum - de­ viaţă acestor agregate v - rare, participă după pu­
spre care s-ar putea scrie paraţii cazane: maiştiii presia „nu vreau" este cu tale pentru mersul fluent maţi" cu găleţi din ma­ terile lor. Dar in aceas­
frumos — este cel de la Nicolae Cazacu, Mircea desăvirşire exclusă. şi in siguranţă al CJ E terial plastic şi îmbră­ tă perioadă, ca in fieca­
reparaţii cazane". Marc şi inginerul Alexan­ Aceşti muncitori de ia Mintia, maestre Nicolae caţi in haine de lucru. re toamnă de altfel, ac­
:
Primele amănunte n le dru Petrovici; la armături: reparaţii cazane - lăcă­ Cazacu ?". „li notaţi pe „Astăzi mergem in cîmp, centul cade pe strânge­
dă ingins ul Lucian Suci- maiştrii Eugen Szeresteiy, tuşi ori sudori, armaturişti toţi ?". „li notăm: sudo'ul să adunăm ca'tofii". „Pe- rea recoltei. Şi, ca de
getn, adjunct şer de Lui. llie Antonie şi subingine- sau zidari, izolatorişti sau specialist Vasile Lascu tele-s mai harnice" — ne fiecare dată, dăm o mi­
gadă, el însuşi un sufle­ rul Eugen Fota; la venti­ tinichigii — sint nu doar (profesorul, cum i se spu­ răspund chicotind băieţii nă de ajutor cooperato­
tist în funcţia şi în pro­ latoare şi pompe: şefu/ de meseriaşi de elită - după ne), alţi sudori de clasă mai... îndrăzneţi. rilor din comună. Acum
fesia sa. Zăboveşte asupra echipă lăcătuşi Ludovic cum ni s-a spus -, dar şi ca Dumitru Dobrescu, Ten­ Rizind şi glumind se la cartofi, iar mai tirziu
unor detalii extrem de in­ Sepniczki; la izolaţii: mais­ oameni harnici şi conştiin­ der Nemeş, Vasile Coroş, îndreptau spre Şcoala la recoltarea rădăcinoa-
teresante şi de folositoa e trul Niculai Lazăr. cioşi, caracterizaţi de înal­ lăcătuşii Romuius Magda, generală Zam, unde selor".
r
reporterului, despre oame­ — Activitatea noastră — tul spirit al datoriei, al Nicolae Petruică, Petru i-am reintilnit, alături de Am părăsit şcoala
nii cu care lucrează, de­ ne mai spu'ne Lucian Su- patriotismului şi faptei re­ Avram, Sabin Popovici, Ni- colegii lor localnici. Toc pentru a participa la
spre răspunderile acestora cigan — nu admite formu­ voluţionare. Nu sint vorbe codim Morar, zidarul M r mai se pregăteau să „lecţia practică" a ele­
şi modul in care înţeleg la „facem miine", ci fa­ gratuite, lată, nu.de mult, cea Leonte şi mai sint... plece in cîmp’. clasele a vilor, în cîmp. Nu îna­
să şi ie onoreze, despre cem acum, imediat. Ce e mai exact in 4 septembrie Aş vrea să mai menţionez V-a şi a Vi-a la C.A.P. inte de a nota străda­
împlinirile lor personale. zi sau noapte, oamenii a.c., s-a produs o avarie că avem şi o echipă spe­ Sălciva, iar a Vii-a şi a niile depuse pontru pre­
Şi pentru că oamenii sini se află intr-o permanentă la cazanul 4 A. Ca de o- cializată in electroliltre, Viii-a la C.A.P. Zam. gătirea şcolii in vederea
cei care „lac şi deslac stare de veghe. Maşina bicei, a fost anunţat mais­ care, otit in cazul opririi „Av om elevi harnici — ii anului şcolar abia în­
totul", care pun din su­ de intervenţie a staţionat trul Nicolae Cazacii; şi-a accidentale sau planitica- caracterizează prof. Vi­ ceput. Toate sălile de
fletul lor în forţa agrega­ de zeci de ori în faţa ca­ adunat, in plină noapte, sai ion Pirvuceanu, di­ clasă şi cabinetele au
telor şî instalaţiilor pe ca­ sei fiecăruia, cunoscînd-o oamenii şi au sosit urgent DUMITRU GHEONEA 1 rectorul şcolii. In fami­
re fe repară, lăcînd ca după claxon; telefonul lor la uzină. Şi tot co de o- lie sint crescuţi şi edu­ VIORICA ROMAN
din cununa de frumuseţi i-a trezit nu o dală in hicei, primul a int-ol in (Continuele in pag. a 3-a) ^ caţi in spiritul muncii şi
avem în ei un sprijin de (Continuare in pag. a 3-a)