Page 61 - Drumul_socialismului_1988_05

Toţi locuitorii satelor

la întreţinerea culturilor prăsitoare

— Avem 100 ha desti­ zal la sapă un mare nu­ uniform — a fost, încă dc
nate producerii de legu­ măr de cooperatori. în zi­ mai inulta vreme, reparti­
me, 50 cultivate cu car­ lele cînd s-a putut munci zată pe formaţii do lucru
tofi, 80 cu sfeclă do za­ în cîmp, înainte de ploile şi cooperatori si a începui
ORGAN Al COMITETULUI JUDETIAIN HUNEDOARA Al P C. R. hăr şi furajeră, 94 de lin din ultima vreme, pe o- praşila mecanică a aces­
cu porumb — arăta Ioan goare au venit la lucru teia, lucrare efectuată dc
SI Al COM ŞUI U L U I P O P U L A R 1 J U D E Ţ E A N Rob, inginerul şef ai sute. de oameni. Din spu­ Ioan Bucla.
C.A.P. Geoagiu. Este, deci, sele preşedintelui unităţii, O activitate susţinută sc
un mare volum dc muncă losif Cherccheş, am reţi­ desfăşoară în grădina dc-
ce presupune organizare nut că cel mai bine au legume a cooperativei. Din
Anul XL, nr. 9 487 JOI, 19 MAI 1988 4 pagini - 50 bani
şi desfăşurare ireproşabilă muncit, pînă acum, briga­ cele 30 de lin ocupate cu
a activităţii din legumi­ da din salul Suseni, con- ceapă, prima praşilă ma­
cultura şi din elino. nuală s-a efectuai pe 28
de ha, a fost săpată toată
— în ce stadiu sc află
P L E H A Í A C O M I T E T U L U I J U D E Ţ E A N mecanică a C.A.P. GEOAGIU suprafaţa ocupată cu var­
întreţinerea
ză timpurie. Printre cele
culturilor ?
:— Din cele 50 do ha cu mai harnice legumicultoa­
K P A R T I D C U A C T I V U L cartofi s-au rebilonat 30, dusă de Elena S.pan şi cea re se află Silvia Zerbea,
din Gelmar, coordonată do
Elisabeta Cărăguţ, Marin
lucrare ce o execută me­
Rusii.
Ioan
Sleia
iar
Homoiiodean,
canizatorul
Ioan Bocşi, Traian Popa printre primii ce au ieşit Marian, Cecilia Galea, Ma­
ría Şnndru şi alţii. Siste­
Ieri a avut loc, Ia Deva, hunedoreni, în lumina te­ tarului general al parti­ şi Shnion Trosan au în­ la sapă se numără Marin mul de irigaţii sc află in
plenara Comitetului jude­ zelor, conceptelor şi o- dului, marea profunzime cheiat praşila mecanică a Baba, Ana Moţa, Romulus perfectă stare dc funcţio­
ţean de partid cu activul. rientărilor de inestimabilă şi originalitatea gîndirii color 30 de ha cultivate Necşa, Vela Adămescu, nare şi este folosit ori de
Da lucrările plenarei au valoare teoretică şi prac­ sale creatoare, revoluţio­ cu ceapă, ca şi a supra­ Veta Golea, Ana Ganea, cile ori este nevoie. La
participat membrii şi tică din magistrala expu­ nare, extraordinara forţă feţei ocupate. cu varză Marin Crişan şi mulţi alţii. activitatea din legumicul­
membrii supleanţi ai Co­ nere a tovarăşului Nicolae de analiză şi sinteză a pro­ timpurie. Pe cele 80 do ha Brigadierii şi conducerea tura participă zilnic un
mitetului judeţean de Ceauşescu, rostită la şe­ blemelor stringente ale lu­ cu sfeclă s-a efectuat tra­ cooperativei urmăresc în­ mare număr de elevi ai
partid, membrii Comi­ dinţa Comitetului Politia mii contemporane — con- tamentul pentru combate­ deaproape calitatea lucră­ liceului agroindustrial din
siei judeţene de revizie, Executiv al C.C. al P.6.11. stituindu-se pentru între­ rea dăunătorilor. rii veghind să se păstreze localitate, care au o con­
ai Colegiului judeţean de din 29 aprilie a.e., cu pri­ gul partid şi popor înti’-un Conducerea unităţii agri­ o densitate optimă dc tribuţie dc seamă la buna
partid, ai aparatului Co­ vire la unele problema ale nou şi strălucit program cole din Geoagiu a hotă- plante la unitatea de su­ desfăşurare a activităţii în
mitetului judeţean de conducerii activităţii eco- de studiu .şi de acţiune vît ca prima praşilă la sfe­ prafaţă. grădina de legume.
partid, primii secretari şi nomico-sociale, ale muncii fermă în întreaga activi­ clă să se facă doar ma­ Cultura de porumb —
secretarii comitetelor de ideologice şi politico-edu­ tate politico-organizatorică nual. De aceea, a mobili- toată răsărită frumos şi TRAIAN BONDOR
partid municipale, oraşe- - cative, precum şi ale si­ şi econom’co-socială.
neşti şi comunale, secre­ tuaţiei internaţionale — Pornind de la aprecie­
tarii comitetelor dc partid document de excepţională rea tovarăşului Nicolae
şi conducătorii unităţilor însemnătate pentru teo­ Ceauşescu, potrivit căreia
economice şi instituţiilor ria şi ¡practica noii etape evaluarea eficienţei activi­
din judeţ, reprezentanţi ai de construcţie socialistă tăţii organelor şi organi­
organizaţiilor de masă şi în patria noastră, de înăl­ zaţiilor de partid, a con­
obşteşti, cadre cu munci ţare a României pe noi siliilor oamenilor muncii
de răspundere, ziarişti. culmi do progres şl civi­ din cadrul unităţilor eco­
Plenara a adoptat urmă­ lizaţie. S-a dat o înaltă nomice şi centralelor in­
toarea ordine de zi : apreciere rolului hotărîtor dustriale nu se poate face
1. Raport privind ana­ al secretarului general al decit pc baza rezultatelor
liza, în spiritul ideilor, partidului în aplicarea concrete obţinute, partici­
o r i e n t ă r i 1 o r şi in­ creatoare a adevărurilor panţii la dezbateri au re­
dicaţiilor formulate de to­ generale ale socialismului levat, într-un profund spi­
varăşul Nicolae Ceauşescu ştiinţific la particularită­ rit revoluţionar, de ana­
la recentele şedinţe ale ţile concrete ale actualei liză principială şi angaja­
Comitetului Politie Execu­ etape de dezvoltare a pa­ re .patriotică, necesitatea
tiv al C.C. al P.C.R., a triei noastre, în generali­ perfecţionării necontenite
modului în care este con­ zarea experienţei revolu­ a organizării conducerii în-
dusă activitatea cconomi- ţiei si construcţiei socia­ liCgii vieţi oconomico-so-
co-socială, munca organi­ liste în România, în ana­ cialc, adoptării de măsuri
zatorică si politico-educa- liza profundă, cuprinză­ şi iniţierii dc acţiuni po-
tiva de către organele şi toare a situaţiei interna­ litLco-organizatorice şi e-
organizaţiile de partid, de ţionale şi promovarea u- ducativo menite să mobi­
organismele democraţiei nor soluţii realiste pentru lizeze energic comuniştii, După recoltarea furajelor masa-verde, se efectuează arături ţătirea ««'renului
muncitoreşt ¡-revoluţionare, întărirea colaborării şi a- colectivele dc muncă la pentru însămînţarea culturilor duble.
pentru înfăptuirea hotărî- părarca păcii în întreaga transpunerea în viaţă a
rilor Congresului al XIII- lume. hotărîrilor de partid, la
lea şi Conferinţei Naţio­ O preocupare majoră a îndeplinirea neabătută a
nale ale partidului. partidului nostru după cel sarcinilor de plan. în a-
2. Program special de de al IX-lea Congres, o cest context a fost eviden­ Generaţii ridicate spre
măsuri adoptat de plenara constantă, a gîndirii şi ac­ ţiată activitatea de la în­
Comitetului judeţean de ţiunii tovarăşului Nicolae treprinderile miniere Pa-
partid cu activul pentru Ceauşescu, o reprezintă roşeni şi Lonea, Bai-za şi comorile cunoaşterii \
înfăptuirea sarcinilor ce perfecţionarea sistemului, Hunedoara, de prospecţiuni
revin din Expunerea tova­ de conducere şi organiza­ şi explorări geologice, dc Ne aflăm la Şcoala ge­ şcolarii clasei a IV-a A, dic la Spitalul C.F.R., o- l
răşului Nicolae Ceauşescu, re, ca verigă principală a materiale de construcţii, nerală nr. 2 din Simsria. pe care o are în acest an, cum pensionar. In acest
organelor şi organizaţiilor îmbunătăţirii activităţilor de lianţi şi exploatare fo­ Ideea de a scrie despre tot ceea ce poate face un an şcolar voi încheia cu )
dc partid, dc masă şi din toate domeniile vieţii restieră şi transport De­ învăţătoarea Doina Moi- dascăl spre buna instrui­ cea de a noua promoţie, ^
obşteşti în direcţia perfec­ economico-sociale, în fie­ va, de tricotaje Hunedoa­ sescu ne-a venit In timpul re şi educare a fiecăruia. urmind să preiau anul vii- i
ţionării stilului şi metode­ care etapă nouă a con­ ra şi Petroşani, de bere dialogului purtat cu ea Am aflat că are o mare tor a zecea. îmi sini dragi 1
lor de muncă ale acestora, strucţiei socialiste. în a- Haţeg, la minele Deva şi despre responsabilităţile putere de muncă pe care copiii şi-mi pare rău do ţ
creşterii rolului activului ceastă perioadă istorică, Goranda-Cerlej, Cariera familiei. Aveam în faţă o o pune In slujba profe­ cei pe care familia ii ne- 1
de partid şi dc stat, în ri­ România a adoptat o sea­ minieră Veţel-Mintia şi lemeie energică, hotăritâ, siei, că face numeroase glijează. /
dicarea la nivel superior a mă de măsuri deosebit de altele, unde s-a acţionat cu sulletul şi chipul tinăr, observaţii privind psihicul ...Rosteşte cuvintele cu )
întregii activităţi econo­ importante privind reor­ cu perseverenţă şi respon­ în ciuda celor peste trei copiilor, că se deplasează o anume nostalgia, dar şi |
mico-.sociale, organizato­ ganizarea şi perfecţiona­ sabilitate pentru îndepli­ decenii de activitate. la domiciliul lor, unde ie incrcdcren celui con-
rice şi politico-ideologice, rea societăţii socialiste, nirea prevederilor de plan, — învăţătoarea Doina
îmbunătăţirea pregătirii activităţii statului, a parti­ obţinîndu-se rezultate bu­ Moisescu este ceea ce se
politice a comuniştilor, a dului, precum şi dezvolta­ ne în producţie. cheamă un spirit mereu La panoul de onoare — oamenii,
cadrelor dc partid şi de rea democraţiei muncito- Ca urmare, pe ansam­ activ, care se bucură din
stat, a celorlalţi oameni ai re.şti-revoluţionare, pornind blul industriei judeţului, toată Inima de un lucru faptele lor de muncă,
muncii, dezvoltării con­ de la principiul că socia­ în primele patru luni ale bine făcut. Există o comu­ de înalt patriotism
ştiinţei socialiste şi a spi­ lismul se construieşte pen­ anului s-a înregistrat o niune de suflet intre ca
ritului r e v o l u ţ i o n a r tru popor şi cu poporul, creştere a producţiei mar­ şi copiii clasei. Cînd ceva
în muncă şi viaţă, întări­ că poporul este factorul fă dc 810 milioane lei fa­ o nemulţumeşte, se iră- explică, celor care înţeleg ştient că şi-a împlinit cum 1
rii continue a ordinii şi hotărîtor al construcţiei ţă de aceeaşi perioadă a mintă, caută soluţii şi nu mai greu sau celor care se cuvine menirea. Timp /
disciplinei. noii societăţi. anului trecui, întregul spor renunţă pină nu le-a gă­ au absentat, flecare lecţie. de c/'ie patru ani a des- )
Raportul la ¡primul punct Vasta experienţă cave avînd la bază depăşirea sit — ne relata prot. Au­ De ani îndelungaţi Doi­ cliis fiecăruia porţi căt'e ^
al ordinii dc zi a fost pre­ s-a acumulat în direcţia productivităţii muncii cu relia Filip, directorul şcolii. na Moisescu este o acti­ comorile cunoaşterii, i-a i
zentat de tovarăşul Ion perfecţionării şi organi­ şapte la sută. I-a produc­ „Are o gîndire creatoa­ vistă obştească dc nădej­ învăţat să desluşească slo- )
Popa, prim-secretar al Co­ zării, conducerii şi plani­ ţia fizică -se detaşează plu­ re, este profundă in tot de: preşedinta comitetului ve, cuvinte, apoi rosturile ^
mitetului judeţean Hune­ ficării economico-soo.nU, surile dc 459 tone cupru, ceea ce întreprinde. Este orăşenesc al femeilor, se­ vieţii. II are in clasă pe l
doara al P.C.R. în crearea cadrului org i- plumb şi zinc în concén­ un adevărat exemplu care, cretar adjunct cu proble­ Ovidiu Ivonici, al cărui ^
In cadrul dezbaterilor nizatcric, profund demo­ trale, Ó 500 tone oţel, datorită experienţei sale me sociale şi deputată frate, Paul, acum in clasa ,
din plenară au luat cuvîn- cratic, de natură să pună 12 000 tone profile grele, in munca de dascăl, da­ într-una din circumscripţii­ a Xll-a, a fost tot elev 1
tul tovarăşii : Sabin Faur, mai puternic în valoare 2 G00 mc prefabricate din torită competenţei profe­ le electorale ale oraşului. de-al ei. E mindră că las- 1
Ii io Lavu, Mihai Teleanu, resursele materiale, tehni­ beton armat, 5 000 mc be­ sionale, dar şl Iaptului că Continuă şi acum activi­ tul ei elev, Cosmin Poenar, i
Fclicia Andreşoiu, George ce şi umane de care dis­ ton celular autoclavizat, a pretins mereu de la ea tatea obştească prin or­ azi in clasa a Vlll-a, a «
Homostean, Benone Gosti- pune societatea ' noastră, produse ale industriei u- mai mult decit au pretins ganizarea a numeroase participat pentru a treia ţ
naş, Nicolae Oargă, Vio- scoate în evidenţă faptul şoare, alimentare şi altele. alţii, s-a aliat mereu în lectorate cu părinţii la oară la concursul de ma- (
rel Faur, Cornelia Vizitiu, că în prezent nu se pune Raportind însă realiză­ afirmare" — completează şcoală, liindu-i încredinţa­ tematici pe ţară, iar Silviu }
Dionisie Frenţoni, Valeriu problema de a aduce mo­ rile din bilanţul celor pa­ proi. Mariana Palioca. tă răspunderea de a se Lădaru la olimpiada de j
Coandrăş, Gheorghe Roşea, dificări structurale, ci de tru luni din an la sarci­ Nc-am bucurat să ascul­ ocupa de copiii-problemă biologie pe ţară, că patru ^
Maria Zaiu, Dan Beton, a asigura valorificarea mai nile şi exigenţele formu­ tăm asemenea aprecieri. şi de familiile din care
Teodor Baciu. bună a acestui cadru prin late de s e c r e t a r u l Cuvinte ce completau mi­ provin. ESTERA SiNA
Plenara cu activul a dez­ perfecţionarea continuă a general al * partidului, nunat impresia ce ne-o - Am lucrat timp do 34
bătut sarcinile ce revin activităţii. t o v a r ă ş u l Nicolae făcuse această femele, de ani aici, in acest oraş.
organizaţiei judeţene, or­ Plenara a relevat cu Ceauşescu, în expunerea stâpînită de dorinţa nestă­ Aş putea zice, o viaţă. Şi
ganelor şi organizaţiilor pregnanţă tezaurul dc idei. la şedinţa Comitetului Po- vilită de a face pentru eu şi soţul meu, fost me- (Continuare în pog, a'3-a) \
de partid, comuniştilor, iniţiative şi opţiuni cu­ «
tuturor oamenilor muncii prinse în expunerea secrp- (Continuare în pag, a 2-a)