Page 59 - Drumul_socialismului_1988_05
        P. 59
     rag. 3
  î • MIERCURI, 18 MAI 1988
                                                                                                                             Consfătuire ele lucru
                  W Ê sÊ Ë M Ê lÊ Ê Ê tm i                                               ţ f e n e s c   ■   ;           o  consfătuire  de  lucru  pe   de  planificare  şi  conduce
                                                                                                                                                    perfecţionarea
                                                                                                                                                                   -activităţii
                                                                                                                           Ieri,  ia  Deva  a  început
                                                                                                                         probleme  de  informatică   re  a  economiei  judeţe
                                                                                                                         şi  utilizare  a  tehnicii  dc   lor  —,  cît  şi  prin  prezen
                          DIN POŞTA SAPTĂMTNII
  ihina şi                                                                                                               caicul,  organizată  de  Cen  tarea  de  aplicaţii  informa
   Dc  la  to-                                                                                                           trul  teritorial  de  calcul   tice  concrete  de  către  uni
  antirj  Vâe-         în"ÎNTRECERE cu timpul                                                                            electronic  Deva,  cu  spriji  tăţi  economice  reprezen
  1 co ţ ''«itetn-
  H  «5-  la                            derii  „Vidra",  la  adresa   ffig^OlTITORII                                     nul a două prestigioase in  tative din judeţul nostru.
  ra,   aflăm                           uneia  dintre  sutele  de  fe                                                   stitute  de  cercetare  din   în  ce  priveşte  locui  ales
  putui  anu-                           mei care lucrează aici.
  30  do  slde-                                                                                                          Bucureşti — Institutul cen  pentru  desfăşurarea  aces
  lari,  furna-                           —  Mă  ocup  de  organi                                                       tral  pentru  industria  elec  tei  importante  consfătuiri
   lamlnator]                           zarea  şi  normarea  muncii                                                      trotehnică  şi  Institutul  de   —  Deva  —  am  consemnat
  iat  de  blle-                                                             ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI                      cercetare  ştiinţifică  şi  in-   două   păreri   competente.
  1 tratament                           din  atelier,  activitate  care
  unara,  Băi-                          îmbină  o  multitudine  de                                                       gnerie  tehnologică  pentru   Matematician   Dumitru
  c,   Eforie                           probleme.  Dar  cînd  le  de  Vasile Constantinescu —  Noul  deţinător  va  achi  tehnică  de  calcul  .şi  infor  Sandu,  directorul  C.T.C.E.
  ia,  Pucloa-                                                       Hunedoara. Conform arti ta  taxa  pentru  mijloace  de   matică.  Participă  cadre  de   Botoşani  (unitate  caţ;e  a  o-
    Moldova,                            păşeşti  cu  bine,  satisfacţia
   Vaţa-Bâl,                            este  mare  —  ne  destăi   colului  20  din  Decretul   transport  auto  incepînd  cu   conducere  şi  specialişti  din   cupat  locul  ai  11-lea  Î11
   întorcîndu-                          nuia  Marieta  Sabău.  Fie  425/1981,  taxele  pentru   luna  în  care  s-a  perfec  centrele  de  calcul  terito  întrecerea  socialistă  pe  ţa
  sporite, rc-                          care  dintre  realizările  e-   mijloacele  de  transport   tat   contractul,   precum   şi   riale   şi   departamentale,   ră  în  1987  şi  se  află,  după
                                        chipei  —  între  care  finali  dobîndite, înstrăinate sau prima  ADAS  auto  de  550   din  unităţi  de  cercetare  şi   trimestrul  I  1988,  pe  pri
  ENTE NOf.                             zarea  pentru  calificativul   scoase din evidenţa orga iei,  după  care  i  se  elibe  producţie  de  tehnică  de   mul.  loc  al  întrecerii  di.n
  Ilatcg se                                                          nelor de miliţie în timpul  rează   adeverinţa   pentru   calcul  şi  informatică,  pre  acest  an):  „La  C.T.C.E.  De
  preocupare                             „foarte  bine"  a  fiecărui
  entru Im-                             articol   vestimentar   con  anului se percep, sau se  înmatricularea   autoturismu  cum  şi  din  alto  unităţi  e-   va  au  fost  asigurate,  în
  ne! sorti-                                                         dau !a scădere, cu înce  lui la organele de miliţie.  conomice.               ultimul  timp,  condiţii  mai
   produselor                           fecţionat  din  materiale  re-   pere de Ia 1 ale lunii în                         Referatele  şi  comunică  favorabile  pentru  crearea
  el. Astfel,   „Maistrul  principal  Ma  folosibile  —  este  rodul
  lina vreme                            strădaniei  întregului  co  care  a  apărut  una  din   loan  Bultea  şi  loan  O-   rile   ştiinţifice   prezentate   unor   lucruri   deosebite".
  fuse în fa-   rieta  Sabău  este  o  bună                          aceste situaţii. Deţinătorul  prea  -  Brad.  Potrivit  pre  în  prima  zi  a  consfătuirii   Dr,  ing.  Marin  Ene,  şeful
   sortlmente   cunoscătoare   a   meseriei   lectiv.  Şi  cînd  ţi-e  dragă   va achita la zi taxele pen vederilor  articolului  22  din   au  relevat  importanţa  co-   proiectului  sisteme  infor
   cum sînt :   de  confecţioner.  Este  un   munca,  cînd  te  dărtiieşti
  lazăre, cîr-                          ei  cu  toată  priceperea  şi   tru mijloacele de transport  Legea  nr.  1/1977,  contri  vîr.şitoare.  ce  o  prezintă   matice  teritoriale  din  ca
  îazăre, ma-   adevărat  exemplu  de  se  răbdarea  pe  care  le  pre  şi  prima  ADAS  auto  de   buţia  persoanelor  fără  co  sarcinile  şi  obiectivele  for  drul  I.C.S.I.T.-T.C.I.  Bucu
  ¡omat.      riozitate  şi  disciplină  şi,                         550  lei,  apoi  va  solicita   piii   se   plăteşte,   incepînd   mulate  de  secretarul  ge  reşti   „Avem   ca   sarcină
              în  acelaşi  timp,  de  modes  supune  o  astfel  de  mese
   II DIN AC-                            rie,  aprecierile  beneficia  circumscripţiei financiare  cu  vîrsta  de  25  ani,  de   neral  al  partidului,  tova  automatizarea  .activităţilor
   A N E X A.   tie.  Priceperea  ei  este  du  rilor nu întîrzie.  eliberarea unei adeverinţe către  toţi  cei  ce  muncesc   răşul  Nicolae  Ceauşescu,   conducerii  teritoriale,  care
    icnnan şi   blată  de  dragoste  pentru                          pe  care  o  va  prezenta   în  unităţi  economice  şi  in  în  magistrala  Expunere  la   .  nu  înseamnă  numai  apli
    ce lucrea-   muncă,  fiind  totodată  o   „Să-ţi  fie  dragă  munca".
    a anexă a                            Aceste  cuvinte  au  reyenit   Notariatului  de  stat  la   stituţii  de  stat  sau  unităţi   şedinţa  de  lucru  a  Comi  caţii  de  rutină,  ci  răspuns
    ;, se ocu-   bună  gospodină  şi  mamă.                          perfectarea contractului de  cooperatiste,   căsătoriţi   sau   tetului  Politic  Executiv  al   la  imperativele  „comandă
   icţla de că-   Iată  de  ce  se  bucură  de   mereu în dialogul cu mais  vînzare-cumpărare.  necăsătoriţi.           C.C.  al  P.C.R.  din  29  apri  şi  comunicaţie"  —  şi  a-
   au realizat   încrederea  colegelor  ei  de   trul  Marieta  Sabău.  Rosti
   trecută din                           te  simplu,  firesc,  aşa  cum                                                  lie  a.c.,  pentru  accelerarea   ceastâ în mod unitar, com
     venit de  muncă,  a  întregului  nos                                      SESIZĂRI - SOLUŢII                       întregii  activităţi  economi-   patibil,  jn  reţea.  Deci  sîn-
              tru colectiv, de care, la rîn-   este  întreaga  ei  atitudine                                             co-sociale  pe  baza  celor   tem  implicaţi  atît  în  teh
              dul  ei  este  ataşată".  Sînt   faţă  de  colectivul  în  mij                                            mai  noi  cuceriri  a,le  ştiin  nică  soit,  cît  şi  bard.
              cuvintele  Elenei  Dragomir,   locul  căruia  lucrează  cu   •  O  anonimă  trimisă  pe   să spre soluţionare scri  ţei  şi  tehnicii  româneşti,   C.T.C.E.  Deva  este  unul
              secretarul  comitetului  de   hărnicie,  într-o  continuă   adresa  redacţiei,  din  mu  soarea - ne răspunde că
  IZIUME      partid  din  cadrul  secţiei   întrecere  cu  timpul.  (ION   nicipiul   Hunedoara,   pune   acţiunile de muncă patrio  dezvoltarea  continuă  a  in  din  punctele  noastre  de
                                                                                                                                                                     adevărat
                                                                                                                                                                un
                                                                                                                         formaticii  în  profil  terito
                                                                                                                                                    avangardă,
              din Hunedoara a întreprin-  VLAD, corespondent).       întrebarea   dacă   în   acest   tică,  acţiuni  la  care  au   rial.          model   pentru   aplicarea
                                                                     an  se  vor  mai  efectua  ac  participat majoritatea ce  Caracterul  puternic  a-   ştiinţei  informatice  la  dez
  lejurnal  «                                                        ţiuni   pentru   întreţinerea   tăţenilor, continuă şi în   plicaliv  al  consfătuirii  este   voltarea  vieţii  oconomico-
  jaK    Ex-                                                         zonelor  verzi  din  jurul  blo  prezent. Se confirmă că   imprimat  atît  prin  tema-   sociale  dintr-un  teritoriu
  tove.  jului                                                       curilor,   în   cartierul   O.M.,   au început să apară pă  ticile  abordate  în  refeia-   concret".
  uşescu.  Cu                                                        subliniind  că  trebuie  luate   sări domestice prin car  lele  teoretice  —  axate,  în  Lucrările consfătuirii se
  ele  proble-                                                       măsuri   pentru   păstrarea   tiere. Ca urmare, s-a dis  deosebi, pe implicarea cen  încheie astăzi.
  lucerii  acti-                                                     spaţiilor  cu  flori,  deoarece                     trelor  de  calcul  electronic
  unico-socia-                                                       copiii  se  joacă  cu  mingea   pus de către comitetul e-   în asistarea informatică şi  MARIN NEGOITĂ
                                                                                              xecutiv  aplicarea  de  a-
  :ii  ideologi-                                                     în   preajma   acestora,   tre-   menzi celor care, fiind lo
  j-ed^cative,                                                       cînd  adesea  peste  flori  şî
  ale   situa-                                                       iarbă.  De  asemenea,  sem  catari în bloc cresc pă  SESIUNE DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE
  ţionale   •                                                        nalează  că  au  început  să   sări, această situaţie fiind   începute ieri, azi ■ ¡a Hu  L. Ceucă, Ida şi I. Felser,
   ţie,  patrie                                                       apară  multe  păsări  domes  urmărită cu multă con  nedoara  se  încheie  lucră  C.  Ilompoth,  I.  Sămărghj-
  suri  şi  cîn-                                                     tice   care   distrug   zonele   secvenţă de către asocia  rile  sesiunii  de  comunicări   ţan,  Maria  Sărăcilă,  I.  Bu
  :e •  21,00                                                        verzi şi murdăresc aleile.  ţiile de locatari şi lucră  ştiinţifice  comune",  '  prile  niceii!,  O.  Bena,  ,  Maria
  iconomie ®                                                           Consiliul  popular  al  mu  tori ai sectorului de salu  juită  de  aniversarea  a  20   Chiriea,  Elisabeta  Irimie,
  ritul  muncii                                                      nicipiului  Hunedoara  -  or  britate din cadrul I.G.C.L.   de   ani  de  la  darea  în  ex  Septimia  Nicoară,  Adriana
                                                                                                                           ;
   ţară.  Pre-                                                       gan căruia i-a fost trimi  Hunedoara.              ploatare  a  noului  edificiu   Mihai,   M.   Crăciunescu,
  ru  viaţă  a               Noul liotei din Petroşani.                                                                  al  spitalului  municipal,  e-   Eva  Ille.ş,  Emilia  Biber,
  •aţii  -  cea                                                                                                          veniment  ce  a  însemnat   Aurora  Romoşan,  Naslasia
  ;ţ  investiţie                                                                                                         un  adevărat  salt  în  ceea   Joldiş,  F,  Paţachia,  V.  Paş-
  lejurnal   •                                                                                                           ce  priveşte  asistenţa  me  t  in.  Si  don  ia  Medrea,  M.
                 Cînd aprindeţi ţigara, gîndiţi-vă la sănătatea                                                          dicală   pentru   locuitorii   Rai  cu,  Ana  Maria  June,
  irea progra-
                                                                                                                         municipiului de pe Cerna.  R.  Olaru,  Lidia  Hei  a,  E.
                                                                                                                           în  cadrul  acestei  mani-’
                             proprie, dar şi la a celor din                                    ]ur    î                  festări  au  fost  cuprinse   Iiauer,  Gh.  Fărcaş,  V.  Jur-
                                                                                                                                                    cău, Ioana Venu.şa Mihu,
                                                                                                                         comunicări  susţinute  de   D.  Jujeseu,  Agneta  Nagy,
                Înainte  de  a  porni  în   les.  O  făceau  însă  cu  ne  aici,  la  restaurantul  „Bu  în  ceea  ce  priveşte  ordi  medicii:   E. Olteanu, C.  Camelia  •  Bîrcean,  R.  Zu-
              raidul  nostru  la  Hunedoa  saţ  cei  care  îşi  beau  cafe-   levard",  din  Petroşani,  să   nea,  curăţenia,  buna  ser  Belu,  Gh.  Basarab,  I.  Vă  berecz,  V.  Ivaneu,  S.  Fis-
  •să   itită   ra  am  făcut  un  1  calcul  1   luţa.  Ştim  că  pe  tema  fu  servesc  masa  de  prînz,  de  vire  —  complexul  de  ali  dan,  P.  Alic,  I.  Iancoviei,   eher,  precum  şi  de  cadre
  nătc.   de
  IIUNEDOA-   municipiul,  împreună  cu   matului  aici,  la  linia  de   oarece  între  orele  10  şi  17   mentaţie  publică  „Stadion",   Natalia  Florea,  P.  Iacob,   medii  ale  '  spitalului  mu
  îdul  —  şe  localităţile   componente,   autoservire,  au  fost  păreri   fumatul  este  interzis  —  a-   din  Hunedoara,  unitate  a-   M. Ştefan, I. Ciugudean.  nicipal.
  derii  —  A)  ;   numără  aproape  100  000   contradictorii.  Pînă  la  Urr   răta  maistrul  miner  Aurel   parţinăboare   G.P.A.D.M.
  (Modern  —
  ral  la  diri-   de  oameni.  Ciţi  dintre  a-   mă  a  învins  fumatul.  Dar   Negru,  de  la  mina  Dîlja.   Deva.  Este  adevărat  că  a       a  efectuat  o  excursie  de
  :ăra);   PE-   ceştia  fumează  este  greu   au  pierdut  nefumătorii,  cei   Părerea  mea  este că fuma  fost  dată  în  folosinţă  doar        documentare  cuprinsă  în
  '  fata  feri-   de  stabilit.  Dar  un  ade  care  mănîncă  zilnic  aici.   tul  ar  trebui  oprit  aici  pe   de  opt  luni,  deci  este
  ;   Pădurea                                                                                                                                       programul de acţiuni me
  Noiembrie):   văr  este  incontestabil:  nu  Şi  mai  cu  seamă,  sănăta  tot cursul zilei.  nouă,  dar  tot  atît  de  ade                    nite  să  aniverseze  140  de
  ut  (Unirea);   mărul  celor  care  nu  fu  tea tuturor.          Altă  faţă  are  şi  restau  vărat  este  şi  faptul  că  lu-                 ani  de  la  Revoluţia  din
  •aontd  (Cul-   mează  esté  mai  mare  de-   — Am pus un afiş de   rantul  „Central",  din  Pe  •  crătorii  unităţii  depun   •  „Vorbeşte istoria  18-18.  în  judeţul  nostru
  :AN:  Paso  cît  al  fumătorilor.  Şi  nu  atenţionare să oprim fu-  troşani, de cînd s-a inter-  strădanii  pentru  a  menţi
   trei   (Eu-                                                                                                             neamului".  La  Bo.şdrod   au  fost  vizţta.te  locuri  cu
  ■ONEA:  I,o-   mărul  acestora  din  Urmă                                                   ne  aici  o  ordine  desăvîr-   s-a   deschis   săptămîna   profunde  rezonanţe  is
  1  (Minerul);   'scade  mereu.  Cu  alte  cu                                               şită.                        cultural-educativă  „Vor  torice  —  Ţebea,  Brad,
   Pîine,  aur,   vinte,  oamenii  devin  con                                                  —  Prima  condiţie  ca  să   beşte  istoria  neamului",   Crişan,  Deva  şi  s-au  or
  ■Horesc);  A-   ştienţi  de  răul  pe  care  îl   FUMATUL un pericol                        se  păstreze  curăţenia  şi
  Mihail,  cîi-                                                                                                            organizată  de  Comitetul   ganizai  îutilniri,  şezători
  funcltorcsc);   aduce  sănătăţii  fumul  de       pentru SÂNÀTATE                           ambianţa  plăcută,  consu   judeţean  de  cultură  şi  e-   cu  cititorii  din  Curabar-
  eţiunea  Au-   ţigară,  preferă  aerul  cu                                                 matorii  să  vină  cu  plăce-   ducaţie  socialistă  şi  con  za,  Brad,  Deva.  Cu  acest
  c t e z a t) ;   rat.  Mergînd  mai  departe                                                ' re la noi este să nu se fu  siliul  comunal  de  educa  prilej,  au  citit  dhi  crea
  gerul  invin-   pe  firul  ideii  se  pune  în-                                             meze  —  sublinia  Mihai
   roşie);   o-                                                                                                            ţie  politică  şi  cultură   ţia  lor  scriitorii  Negoi-
  pă  faptă  şi   trebarea  :  în  ce  măsură  se                                             Leu,  şeful  unităţii.  La  noi   socialistă.  Cu  acest  pri  -ţă  Irimie,  Domiţian  Ce-
  ria);   Mâr-   ţine  seama  de  creşterea   Raid anchetă prin •■unităţi de alimentaţie      vin  familii  cu  copii  şi  mă  lej,  în  cadru]  manifestă  săreanu,  Constantin  Zăr-
  e  (Flacăra);   numărului   nefumătorilor                                                   nîncă  în  aer  curat,  într-o
  ugiu roman-                                   publică din H.unedoara, Petroşani,                                         rii,  aflată,  la  a  XlX-a  e   nescu,  Constantin  Cuble-
   Radu  (Da-   în  reţeaua  dc  alimentaţie                                                  ambianţă  care-i  determină   diţie,  s-a  desfăşurat  sim  şnn,  Dan  Damasehin,  ton
  I:  Călăreţul   publică,  prin  a  le  asigura           Haţeg, Călan                       să...  revină,  să  împărtă  pozionul  cu  tema  ..Plat  Sîngereanu,  Petre  Bucşa,
  asa  de  cul  localuri fără fum ?                                                          şească  şi  altora  impresii
  ţi A:  Casa   —: Sin tem la restauran                                                                                   forma  lUncanilor,  stră  Eugen   Uriearu,   Teodor
   (MurO’ţid):                                                                                le  lor  bune  despre  „Sta  veche  vatră  de  cultură   Tanco,   ton.   Ardelcanu,
  I  voi  Uliu'   tul  „Tic  Tac",  din  auto  matul  între  orele  12—16,   zis  fumatul.  Este  mereu   dion            şi   civilizaţie".   Cuvîntul   Nicolae  Prelipceanu,  Vio-
  amina).     gara,  unitate  care  cunoaş  cînd  oamenii  mănîncă  la   plin,  oamenii  servesc  ma  în  contrast  cu  cele  afir  de  deschidere  a  fost  pre  rel   Cacoveanu,   Aurel
              te  o  mare  şi  permanentă   noi  —  ne  spune  Grigore   sa în aer curat.     mate  cu  justeţe  de  tova  zentat  de  Ieronim  Gre-  •Rău,   Mariana   Bojan,
              afluenţă de consumatori.   Bădăcin,  şeful  restauran  Afluenţă  permanentă  de   răşul  Mihai  Leu,  am  întîl-   cu, primarul comunei. Au   Denisa Comănoscu.
               '—  Am.  luat  măsura  îm  tului  „Intim".  Pentru  în  consumatori  se  întîlne.şte   nit  la  mulţi  şefi  de  uni  prezentat  ■  comunicări  :
              părţirii  localului  în  două,   ceput.               şi  la  linia  de  autoservire   tăţi  părerea,  greşită,  zicem   prof.  Rafila  Iacob,  pre  • „Tribuna ideilor".
              să  zic  aşa.  Ea  linia  de  au  —  Mănînc  zilnic  aici,  la   din  complexul  comercial   noi,  că  oprind  fumatul  ar   şedintele  Comitetului  ju  „Revoluţia   tehnico-ştiin-
  :  vremea  va   toservire,   undo   oamenii   „Expres".  Aş  prefera  să  o   „Galeşul",  din  Haţeg.  Va  pierde  clientela.  Nu  îm
  int  frumoa-   Vin  să  mănînce,  fumatul   fac  în  aer  curat,  fără  fum   rietatea  meniurilor,  buna   părtăşim  această  idee.  Ne--   deţean  de  cultură  şi  e-   ţifică   contemporană   —
  •ul variabil.                                                                                                            ducaţie   socialistă,   dr.   factor  al  strategici  dez
   cădea  ploi   este  strict  interzis  —  aflăm   —  ne  spune  pensionarul   servire  şi...  absenţa  fumu-i   fumătorii  au  dreptul  —  în   Toan  Andriţoiu,  de  la   voltării  intense  a  econo
  ;a  şi  earac-   de  la  Aneta  Secăreanu,   Emilian lonescu.     lui  de  ţigară  atrag  la  masă   concordanţă  cu  numărul   Muzeul  judeţean,  profe  miei  naţionale"  a  fost
  5.  Vîntiil  va   şefa  unităţii.  Clienţii  noş  —  De  ani  de  zile  ser  tot  mai  mulţi  oameni,  în   lor  tot  mai  mare  —  la  lo
  t  din  socto-                         vesc  masa  de  prînz  la  ,  schimb,  la  linia  cu  auto                       sorii  loan  Sicoe  şi  Ion   tema  recentei  ediţii  a
  remperaturl-   tri au apreciat această mă                                                  caluri   fără   ameninţarea   Groza,  instructori  ai  Co  Tribunei  ideilor  organi
  >r  fi  cuprin-   sură.                „Union". Găsesc-că se pro-  servire   a   restaurantului   fumului.
  i  j:l  grade,   Ne  oprim  la  alia  linie   .  cedează  foarte  bine  ca  la   „Perla  Streiului",  din  Că  Lupta  împotriva  fumu  mitetului   judeţean   de   zată  de  Casa  de  cultură
  ime  între  22   de  autoservire  foarte  mult   linia  de  autoservire  fuma  lan,  -pereţii,  nu  de  mult            cultură  şi  educaţie  socia   din  Orăştie  la  întreprin
  de.   Izolat,                                                                               lui  de  ţigară,  atît  de  dău  listă,   Marin   Băicoanâ,   derea  „Vidra"  din  loca
   va prod urc  solicitată  de  consumatori^   tul  să  fie  interzis,  lucru   zugrăviţi   sînt   plini   dc   nător  fumătorilor,  dar  şi   responsabi lu 1  ce rcu 1 u i litate.  în  cadrul  manifes
              cea  de  la  parterul  canti-   ce  ar  trebui  aplicat  şi  la   fum,  feţele  de  masă  gău  celor  din  jurul  lor,  tre  Speologic  „Proteus"  din   tării  au  prezentat  comu
              nei-restaurant  „Siderurgis-   alte  unităţi'  de  alimentaţie   rite   de   jarul   ţigărilor..   buie  dusă  cu  consecvenţă   Hunedoara.  nicări  prof.  Aurelia  Mar-
              tul".  Aproape  toate  mese
  «¡1         le  erau  ocupate,  a-şa  cum   publică  —•  era  de  părere   Mulţi  consumatori  renun  pe  toate  planurile.  Este   •   Excursie  <le  docu  •eultural-ştiinţifice  şi  prof.
                                                                                                                                                    cu,  rectorul/  universităţii
                                                                                              numai  in  beneficiul  sănă
                                         laminatorul  Aurel  Lăzări-
                                                                    ţă  să  mănînce  în  aseme
              sînt  în  tot  cursul  zilei.  Cei
                                                                        în raidul nostru am in-
              mai  mulţi  oameni  mîn-   că. —  Eu  nu  sînt  fumător.   nea condiţii.        tăţii noastre, a tuturor.    mentare.  Asociaţia  scrii-   Ana  Popa,  instructor  al
                                                                                                                           torilor din Cluj-Napoca
                                                                                                                                                    casei de cultură.
              cau. Nu fumau, bineînţe-   De aceea prefer să vin         tîlnit şi o unitate etalon          G. IGNAT





