Page 73 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 73
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-Vfl !
împreună cu tovarăşa
buDITUV HUNEDOABA
Elena Ceauşescu au revenit
în Capitală din vizitele oficiale
ORGAW AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R.
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N de prietenie efectuate în ţări
Anul XL, nr. 9 464 VINERI, 22 APRILIE 1988 4 pagini — 50 bani
din Asia şi în Australia
T o ' v a r ă ş u l Nicolae pleanţi ai Comitetului Po această manifestare entu
Ceauşescu, secretar gene litic Executiv al C.C. al ziastă şi-au gării t expre
ral ai Partidului Comunist P.G.R., secretari ai Comi sie sentimentele de aleasă
Roman, preşedintele Repu tetului Central al parti dragoste şi deosebit res
blicii Socialiste România, dului, membri ai C.G. al pect ale întregului nostru
împreună cu tovarăşa P.G.R., ai Consiliului de popor faţă de secretarul
Elena Ceauşescu au reve Stat şi ai guvernului, con general al partidului, pre
Toate forţele, din zori în noapte, nit, joi, oficiale efectuate ducători de instituţii cen şedintele Republicii, tova
din
Capitală
în
vizitele
de
Ceauşescu,
trale,
organizaţii
masă
răşul
Nicolae
în Republica Indonezia —- şi obşteşti. pentru rodnica şi neobosi
preşedintelui
la efectuarea însămînţărilor ! la invitaţia Indonezia, Su cu Erau de faţă însărcinaţii ta sa activitate dedicată
Republicii
afaceri
ad-interim
ai
multilaterale
dezvoltării
harto, şi a doamnei Tien patriei, creşterii presti a
Suharto, în Australia — Republicii Indonezia, Re
Vremea nefavorabilă ca mînţarea- sfeclei furajere verifica permanent calita publicii Socialiste Viet giului României socialiste
re s-a menţinut în prime pe întreaga suprafaţă pla tea lucrului, era mulţumit la invitaţia guvernatorului nam, Republicii Populara şi a rolului ei în lume,
le două decade ale lunii nificată, „lucrare pe care de hărnicia şi răspunderea general al Australiei, Ni- Mongole şi Republicii Is cauzei păcii, instaurării u-
aprilie a împiedicat desfă mecanizatorul Ioan Henţiu dovedite de cei prezenţi nian Martin Stephen, în lamice Pakistan, membri nui climat de destindere,
şurarea pe front larg a lu a efectuat-o în condiţii de la muncă, precizînd că au Republica Socialistă Viet securitate, încredere şi
crărilor a g r i c o l e în calitate deosebită" — ţinea fost încorporaţi tuberculii nam — la invitaţia Co ai misiunilor diplomatice
C.U.A.S.C. Baia de Cri?, să precizeze Mircea Opri- în sol pe aproape jumăta mitetului Central al Par ale acestor ţări la Bucu rodnică cooperare între
naţiuni.
însămînţările fiind rămase şa, inginerul şef al uni te din suprafaţa prevăzu tidului Comunist din Viet reşti.
în urmă în majoritatea tăţii. tă. „Avem întreg terenul nam şi a Consiliului de Grupuri de pionieri, ti în acelaşi timp s-a dat
unităţilor. Dar, o dată cu O mare mobilizare de pentru cartofi pregătit, Stat al Republicii Socia nere şi tineri au oferit glas satisfacţiei depline
încetarea ploilor şi încăl forţe umane âm întîlnit la continua interlocutorul, liste Vietnam, în Republi t o v a r ă ş u l u i Nicolae faţă de rezultatele vizite
zirea timpului, ritmurile plantarea cartofilor, lucra- aşa că pînă la sfîrşitul a- Ceauşescu, tovarăşei Elena lor întreprinse de tovară
de lucru s-au intensificat cestei săptămâni finalizăm ca Populară Mongolă — Ceauşescu buchete ' de şul Nicolae Ceauşescu îm
considerabil. Mecanizato lucrarea şi intrăm cu toa la invitaţia tovarăşului flori. preună cu tovarăşa Elena
rii, cooperatorii şi specia C.U.A.S.C. te forţele la semănatul Jambîn Batmunh, secretar Numeroşi oameni ai Ceauşescu — evenimente
liştii acţionează cu ener porumbului". general al Comitetului muncii din întreprinderi
deosebită
do
gie şi răspundere maximă BAIA DE 'CRIŞ Intr-adevăr, mecanizato Central ăl Partidului Popu şi instituţii bucureştene au în dezvoltarea importanţă
multilate
la pregătirea terenului, rii Sabin Ban şi Pavel lar Revoluţionar Mongol, adresat tovarăşului Nicolae
continuarea însămînţărilor, Voicu erau antrenaţi la preşedintele Prezidiului Ceauşescu, tovarăşei Elena rală a relaţiilor României
în aşa fel îneît să se re re care se efectua .manual, pregătirea patului germi Marelui Hural Popular al Ceauşescu un călduros bun socialiste cu ţările vizita
cupereze timpul pierdut şi pe un teren pregătit gră- nativ pentru porumb, stră- Republicii Populare Mon te, nouă şi strălucită ac
întreaga sămînţă de car dinăreşte, bine fertilizat duindu-se să asigure front gole. sosit. Cei prezenţi purtau ţiune de politică externă
tofi, plante furajere, legu cu îngrăşăminte naturale larg de lucru semănătorii portrete ale tovarăşului a partidului şi statului
me şi porumb să fie cit (au fost administi'ate pe şi, în acelaşi timp, să e- Conducătorul partidului Nicolae Ceauşescu, tova
mai grabnic încorporată solele destinate cartofilor xecute o lucrare de cea şi statului a fost însoţit răşei Elena Ceauşescu, nostru în favoarea păcii
în sol. cîte G0—70 tone de gunoi mai bună calitate. în aceste vizite de tova pancarte cu urări la adre şi înţelegerii între po
Un bun exemplu, pri la hectar). Se aflau la O activitate rodnică se răşii Ştefan Andrei, Silviu sa partidului, a secretaru poare.
vind organizarea activită plantat sute de cetăţeni, desfăşura şi în ferma de Gurticeanu, Ioan Totu. lui său general, steaguri T o v a r ă ş u 1 Nicolae
ţii şi mobilizarea oameni membri cooperatori şi oa legume a unităţii. Sub co Pe aeroportul Gtopcni, roşii şi tricolore, eşarfe Ceauşescu, tovarăşa Eleng
lor la muncă în cîmp, am meni ai muncii din unită ordonarea directă a ingi t o v a r ă ş u l Nicolae şi flori. S-a ovaţionat şi Ceauşescu au răspuns „.-oii
întîlnit la C.A.P. Brad, u- ţile economice brădene, nerului Petru Boka, şe
nitatea caro, de fapt, este care, mobilizaţi de organi ful formei, cooperatorii din Ceauşescu, tovarăşa Elena scandat cu însufleţire căldură manifestărilor pli
cea mai avansată din, în zaţia orăşenească de MIRCEA LEPĂDATU Ceauşescu au fost salutaţi „Ceauşescu — P.C.R. !", ne do entuziasm ale bu-
tregul consiliu unic cu lu partid, au venit în spriji cu deosebită stimă de „Ceauşescu şi poporul'”, cureştenilor aflaţi pe ae
crările în actuala campa nul lucrătorilor ogoarelor. (Continuare în pag. a 3-a) membri şi membri su- „Ceauşescu — Pace !". în roport.
nie. Astfel, pînă în pre Inginerul şef, care coordo
zent aici s-a încheiat însă- na activitatea la plantat şi
— \ TN LUMINA SARCINILOR Şi ORIENTĂRILOR
¡ In intîmpinarea Zilei de 1 Mai \ FORMULATE DE TOVARĂŞUL La panoul de onoare — oamenii,
\ NICOLAE CEAUŞESCU, LA CONFERINŢA faptele lor de muncă,
în livrarea produselor PE ŢARA A PREŞEDINŢILOR de înalt patriotism
către beneficiarii externi
— capitol Ia care sarci CONSILIILOR POPULARE
nile au fost depăşite cu Demnitatea faptelor
G,7 la sută. P U . I :
- 0 zestre care trebuie
Rezultate birşia lui, dar, mai ales,
prestigioase mereu îmbogăţită omul prezentului. care a
pus la baza întregii sale
dintr-o unitate.., Comuna Pui â fost şi reţea de canalizare şi sta existenţe munca, dirzenig,
miliardară ! este o localitate de refe ţie de epurare a apelor re cutezanţa.
„Este unul dintre oame
rinţă. Dezvoltarea ei în ziduale. nii care sint nădejdea
Puternic mobilizat la anii socialismului a înseni Şcoala cu 10 clase şi gră noastră" - remarca Aurel
îndeplinirea şi depăşirea nat realizări importante diniţă, căminul cultural Tulbăcean, secretarul co
sarcinilor de plan, a an în privinţa sistematizării cu punct de proiecţie ci mitetului de partid al uneia
gajamentelor asumate în şi ridicării gradului de nematografică, biblioteca, dintre cele mai tinere u-
întrecerea socialistă, har urbanizare. în baza deta terenurile de sport şi par nităti ale municipiului De
nicul colectiv al între liilor de sistematizare, in cul alcătuiesc zestrea de va, I.P.S.R.U.M.
Ciment suplimentar prinderii „Vidra" Orăştie cluse ulterior în schiţa de învăţământ, cultură şi re- De fapt, mindria lui
înscrie în bilanţul acti sistematizare a comunei, creere. Un număr do 16 Virgil Drăgoi este pentru
pentru beneficiari vităţii, în cinstea Zilei în satul centru au fost unităţi şi activităţi do ceea ce a împlinit şi a
de 1 Mai, fapte demne Avem în faţă un om care reuşit să izbîndească în
Oamenii muncii din de muncă şi rezultate de a văzut lumina zilei la Vi viaţă pînă acum. La 15
cadrul IX. Deva se mo prestigiu. în perioada care Programul de sistematizare a localităţilor - dra de Sus, localitate al ani a plecat din comuna
bilizează şi acţionează a trecut din 1988, an i cărei nume va dăinui în natală să-şi caute un rost
neabătut pentru a putea decisiv pentru înfăptui bine organizat, înfăptuit cu consecvenţă sufletele noastre ca un in viaţă. A terminat liceul,
livra tuturor beneficiari rea obiectivelor din ac loc eroic, căruia îi dărâmi s-a calificat ca prelucră
lor cit mai mult ciment. tualul cincinal, s-a ob construite 32 de aparta prestări servicii şi mică mereu, adîncă cinstire. tor prin aşchiere, apoi ca
Realizările înscrise pe ţinut o producţie marfă mente în imobile cu spa industrie dau comunei un Şi prin ce altceva putem lăcătuş, a lucrat la Cugir
perioada care a trecut suplimentară de peste 5 ţii comerciale şi ele ser element în plus pe linia dovedi această profundă şi la t.M.C. Deva. Cind, pe
din acest an în bilanţul milioane lei. Sporul faţă vire la parter. Au fost urbanizării şi creşterii pu preţuire pămintului stră şantierul I.P.S.R.U.M. erau
activităţii fac cinste construite opt locuinţe de terii sale economice. bun şi memoriei eroilor bătuţi primii ţăruşi, Virgil
harnicuiui colectiv. Ast de realizările la acest serviciu în cadrul sediilor, Sistematizarea ce urmea neamului, decit prin lapte Drăgoi era şi el prezent.
fel, s-a obţinut o pro indicator, din aceeaşi de asemenea noi, ale oco ză a fi înfăptuită conform le noastre, prin strădaniile „Am lucrat de toate, deşi
tre
ducţie marfă suplimen perioadă a anului 13,2 V lului silvic si sectorului schiţei elaborate în lumi de fiecare zi de a adău eram lăcătuş. Pe un şan
tară de aproape 5 mili cut, se ridică la de exploatare forestieră. na cerinţelor formulate de ga la eforturile întregului tier sint multe de făcut,
oane lei, realizările Ia Ia sută. Acest ritm dina Comuna are un serviciu secretarul general al parti popor pentru construcţia şi cine să le Iacă altcineva
acest capitol fiind supe mic de dezvoltare este medical bine organizat, dului, tovarăşul Nicolae celei mai umane societăţi decit noi, cei care ne-atn
rioare cu 0,8 la sută ce argumentul forte ce constînd din dispensar cu Ceauşescu, la Conferinţa — socialismul, munca pro angajat să adăugăm un
lor din aceeaşi perioa probează hărnicia colec casă de naşteri, o secţie pe ţară a preşedinţilor prie, pasiunea creatoare, nou obiectiv zestrei eco
dă a anului trecut. Tre tivului dintr-o unitate consiliilor populare va îm tot ce avem mai bun în nomice a Devei?" Deşi are
buie remarcat şi faptul care a ajuns, în anii lu exterioară cu 30 paturi a bogăţi în viilor, pentru co- noi ? numai 28 de ani, îşi adu-
că în cinstea apropiatei minoşi ai Epocii Nicolae spitalului din Haţeg, la Virgil Drăgoi se dove
sărbători de la 1 Mai Ceauşescu, la un volum borator, farmacie, cabinet ADRIAN GRUESCU, deşte din acest punct de VALENTIN NEAGU
este
stomatologic.
Satul
cimentiştii deveni în anual de producţie de alimentat cu apă curentă, primarul comunei Pui vedere, un urmaş demn.
scriu succese notabile şi peste 2,5 miliarde lei!
cu posibilităţi de extinde Este moţul mindru de o- (Continuare în pag. a 3-a)
re. De asemenea, satul are (Continuare în pag. a 3-a)
