Page 70 - Drumul_socialismului_1988_04

HI PEN'
MUSEŢAR
l'n aceste
vară, în
lui Haţeg,
fiului Gal
amc, ''hat
Jaloane ale calităţii „k gîndi creator, a cerceta, a realiza lucruri noi“ La '«imens
muncit iu
(ani, pens
casnice, pi
procesului instructiv-educativ Institutul de mine Pe­ mentală, sînt în cuprinse cele grad interesul studenţilor Covaci şi conf. cir. ing. Aşadar, o
de prof. dr. doc. Ştefan
special
La sfîrşitul acestei luni,
pe zi ce i
în a elabora lucrări com­
în
care
troşani organizează se­ tematica cercurilor orga­ plexe, la Institutul de mi­ Gheorghe Oncioiu. Impli­ gospodărit,
lor.
siunea anuală de comuni­ nizate pe lîngă disciplinele ne Petroşani se aplică cu caţii practice deosebite H STAT
Rezultatele cu care s-a cest sens, cele 169 premii cări ştiinţifice. Febra pre­ matematică, fizică, chimie, bune rezultate experien­ vădesc studiul asupra fe­ Hindoream
încheiat trimestrul al şi menţiuni care au situat gătirilor pentru definitiva­ mecanică, rezistenţa ma­ ţa ca majoritatea teme­ nomenului de apariţie a la coopera
it-lea al anului şcolar evi­ judeţul nostru între cele rea lucrărilor, pentru fi­ terialelor. La elaborarea lor luate în studiu, încă loviturilor de acoperiş în do produci
drei de 31
denţiază eforturile colec­ mai bune din ţară, clar, nalizarea rodnică a unei lucrărilor, studenţii îşi din anul al II.I-lea de în­ cazul exploatării unor stra­ toată acea
tivelor de cadre didactice, mai ales, aprecierile, cu­ perioade de cercetare 'fun­ preiau datele de la,uni­ văţămînt, să constituie ie din bazinul minier îngrijit cu
sub îndrumarea organelor vintele de laudă la adresa damentală şi mai cu sea­ tăţile economice pentru deopotrivă teme pentru Valea Jiului, realizat de de mioarei
nînd
rezul
şi organizaţiilor de^partid, elevilor, a pregătirii lor mă aplicativă, cu largi im­ care se urmăreşte rezolva­ viitoarele proiecte de di- studenţii Ovidiu Goia, A- un cxeinpl
in direcţia creşterii nive­ teoretice şi practice, im­ plicaţii în producţie, este rea unor probleme de ■ plomă. Este o experienţă drian Abraham, Marius primăvară
lului calitativ al întregu- plicit a celor care i-au in­ dublată do momente de Bercu, Nicolae Dican, sau trat COI) r
du-so
sub:
iui proces instruetiv-edu- struit şi educat. Ca de o- reală emoţie. Această sta­ cercetările privind susţi­ rul planifi
cativ, al legării tot mai bicei, cele mai multe tro­ re poate fi generată şi nerea lucrărilor miniere zent turmi
strînse a acestuia cu cer­ fee le-au obţinut elevii do faptul că în luna no­ de deschidere şi pregătire tesc să ur
Ilîndori
I.
cetarea şi producţia. Vor­ prezenţi la concursul pe iembrie a acestui an, insti­ de la Mina Ţebea (studen­ gii săi sîi
besc despre acest lucru meserii, trofee care au tuţia do învăţămînt supe­ producţie cu ocazia des­ ale cărei roade au prins ţii — Ştefan Popescu, Ioan obţină p
rezultatele bune obţinute sporit an de an, ajungînd rior petîo.şăneană găzdu­ făşurării practicii, a altor contur în abatajele Văii Furdui, Gabriel Bodean), rioarc de
m
la învăţătură, exprimate acum la 11G, din care 19 ieşte sesiunea naţională a activităţi didactice pe plat­ Jiului, ale altor unităţi posibilităţile de extindere PREUNA depi
(
atît prin creşterea .procen­ premii I, 17 premii spe­ cercurilor ştiinţifice stu­ formele lor industriale, de miniere din ţară. a reţelei staţiei de de- Mobilizaţi
tului do promovare, care ciale ale C.C. al U.T.C., denţeşti pentru profilurile un mare sprijin fiind în Pătrunzînd în laborato­ gazare centrală în stratul putaţii coi
I.
a ajuns la 93,15 ia sută 15 premii II, 12 premii III, mine, petrol, geologie, chi­ acest sens cadrele di­ rul intim de cercetare, re­ 3 I.M. Petrila, în vederea Oprişa, A.xente
şi
faţă de 90,09 la sută înre­ 53 menţiuni. Cele mai mie industrială petrolieră dactice asociate din uni­ ţin atenţia lucrări despre reducerii conţinutului de nil din
gistrat la sfîrşitul trimes­ multe — 52 — le-au obţi­ în care vor fi prezentate tăţile respective". ale căror implicaţii în metan (studenţii — Sorin. electorale
trului I, cît şi numărul nut concurenţii care se implicit colo mai bune lu­ Au fost atraşi în activi­ rezolvarea unor probleme Gherman, Mona Sălăjan, şi 1(1, din
peri
nează
sporit do elevi cu note pregătesc în liceele cu crări ale localnicilor. tatea de cercetare 1100 de producţie vorbesc cu Ioan Baciu) ş.a. înfrunluseţ
bune şi foarte bune. Vor­ profil minier, cu rezulta­ studenţi de la cursurile precădere temele lor. între Sînt preocupări cave lor gospoi
beşte, deopotrivă, eficien­ te deosebite înseriindu-se „Temele luate în stu­ de zi, dintre care 453 acestea pot fi menţio­ vădesc strădania studen­ tregului s:
că prin pi
ţa activităţii educative cele din Vulcan (locul II diu — ne-a relatat prof. membri ai celor 33 cercuri nate lucrările „Probleme ţilor de la I.M.P. de a nicle la ci
desfăşurate privind orien­ pe minister), nr. 1 Deva univ. dr. ing. Nicolae Di­ din cadrul facultăţilor au privind exploatarea filoa- cunoaşte şi rezolva as­ grijirca şo
tarea şcolară şi profesio­ (locul III pe minister) cu lua, prorector, secretarul fost desemnaţi să prezinte nelor cu surpare forţată pecte ale muncii producti­ ţiu ne obş
nentă — ci
nală, fapt ce a făcut ca 10 şi, respectiv, 11 trofee. comitetului de partid al 219 lucrări la sesiunea în ’ subetaje" aparţinînd ve ridicate de mineritul Deoancă,
în cadrul acţiunii de pre- Rezultate îmbucurătoare I.M. Petroşani — provin ştiinţifică pe institut. Stu­ studenţilor Laszlo Koloşzi, Văii Jiului, al întregului Irimie Dri
înscriere, — iniţiativă a- au obţinut liceele cu pro­ din tematica planurilor de denţii seralisti contribuie Dana Petru, Claudiu Ne- judeţ. Sîntem siguri că glie Toma
parţinîntl Inspectoratului fil metalurgic Hunedoara cercetare ale instituţiei mai ales la rezolvarea u- redea, „Exploatarea stra- activitatea lor de cerce­
noastre alcătuită în strînsă
şcolar judeţean, deosebit (10 trofee) şi Călan (4), cu concordanţă cu cerinţele nor probleme concrete în tclor subţiri de înclinare tare, desfăşurată sub de­ ¿LE
de apreciată pe plan na­ profil de construcţii nr. 4 de rezolvare a unor pro­ procesul de cercetare, a- mică din Valea Jiului în viza „A gîndi creator, a
Deva (3 trofee) şi nr. 3
ţional — marea majorita­ bleme de producţie din vînd în vedere experienţa condiţiile mecanizării com­ cerceta, a realiza lucruri • 20,00
te a celor peste 0 300 de Hunedoara (2). O menţiu­ lor în producţie, cunoaş­ plexe a operaţiilor din noi", va fi încununată do 20,25 Prio
ne aparte se cuvine pen­ întreprinderile miniere din terea în detaliu a aspec­ abataj şi optimizarea pa­ satisfacţii profesionale şi
absolvenţi ai claselor a tru Liceul industrial nr. 4 Valea Jiului, din judeţ şi. nomie •
VlII-a să opteze spre li­ telor practice. Pentru a rametrilor metodei de umane care la vîrşta tine­ mul de o
Deva, care a fost şi gazda din alte zone ale ţării. da eficienţă şi continuita­ exploatare" realizată de reţii stîrnesc puternice e-
ceele industriale ce pregă­ concursului republican, ■ Sînt apoi teme care vi­ te cercetării, pentru a studenţii Edith Ban şi couri afective în întreaga teritoriului
tesc forţa de muncă ne­ considerat model de orga­ zează şi cercetarea funda­ stîrni în col mai înalt Silviu Mîrzan, îndrumaţi lor conduită de viaţă. m a tizele
cesară sectoarelor priori­ nizare şi aplicare creatoa­ ţării 1 2
tare ale economiei judeţu­ re a noilor orientări me­ senin, noi
chid • 21
lui ■— minerit, siderurgie, todologice date de M.E.I. tru istorie
construcţii ş.a. cu privire la instruirea Lumina dragostei de ţară din ochii copiilor spirit reve
Rezultate apreciabile in tehnologică .şi practică. răspunderi
creşterea calităţii procesu­ S-a clasat, din nou, pe un O zi obişnuită (lo curs ia poporului român pe aceste servul puternice vestigii, a tre. Mai ales „cei mari“, din torul patr
lui de învăţămînt, apro­ loc fruntaş .Liceul indus­ şcoala primară din I’cştişu locuri, o dovada materială păstrat datini şi tradiţii crea­ u IV-a, Alin Bojan, Dan Su­ Telejurnal
Mic. Fiecare lecţie nou pre­ concludentă a locuirii autoh­ te de bunii şi străbunii lor mir, Cosmin Stoica, Corinn chiderea
pierea sa de practica pro­ trial nr. 3 Deva, cu 11 pre­ dată aduce copiilor un plus tone din vechime a pămîntu- şi care, transmise din gene­ Horvath, dar şi ceilalţi, „mai
ductivă, în educarea pa­ mii şi menţiuni. de cunoştinţe, le înnobilează Iui pe care ei înşişi au văzut raţie în generaţie, au fost mici“, ai căror părinţi lucrea­
sufletele,’ lc amplifică fiorul, lumina zilei, o constituie chiar şlefuite şi îmbogăţite cu dia­ ză în marele Combinat side­
triotică, revoluţionară, ci­ în ceea ce priveşte con­ dragostei de (ară, îi îndeam­ descoperirile arheologice din mantele împlinirilor viitoare. rurgic al Hunedoarei, au avut
vică a elevilor au obţinut cursurile pe discipline de nă, pe măsura puterii lor, la vatra comunei lor. La Valea Privind chipurile şi mai a- posibilitatea să cunoască, prin
fost
au
demne.
scoase
locul
vîrsta
lor,
şcolile din ciclul primar învăţămînt, elevii liune- fapte trăiesc cu La intensitate lin­ Mândrului obiecte do ceramică la les ochii copiilor, atenţi Ilea­ la excursiile organizate, apropiaţi DEVA :
celor
al
.muncă
învăţătoarei
explicaţiile
şi
ei
Iveală
de
— nr. 4, 5 .şi 7 Deva, 12 doreni nu obţinut 53 pre­ eare moment de seamă al is­ unelte de muncă din neoli- na Tămaş, ii simţi cuprinşi lor, alte unităţi economicé (Patria);
de
Cu
toriei
a
de
nepieritoare
AsUel,
dra­
Hunedoara, G Petroşani, mii şi menţiuni, romar- sînt alături, cu toată patriei, t şi-au ie. putut da pe viu, de elevii de admiraţie, ţară. lumina admiraţie din oraşul interes po Cerna. ştefan (Arta) ;
acelaşi
privesc
o
fiinţa,
mo­
de
seama
gostei
1, 2 Haţeg, 1, 2 Simeria, eîndu-ss cei 17 concurenţi de evenimentele care au ofe­ dul în care ţinutul pădureni- care Se îndreaptă', deopotrivă, Van cea şi colegii săi munca -Jandarr*-\
riţelc v'
coo­
şi
rudelor
Bcriu, 2 Lu.pcni, Ilia, Bo- de la limba şi literatura rit durabilitate permanenţei lor, unde sînt situaţi, a con- spre, realizările zilelor noas- părinţilor agricolă de în produc­ MorQtiidtii
perativa
bilna, Maleia, Silvaşu de română, cărora li s-au' a- ţie cărora adeseori le dau o (Mc u -
mă
îşi
Sus, Hondol, Foriiădiă, tribuit tot atîtca trofee, mină de ajutor. să valorificăm cit ra), . ETR
„Căutăm
Romoşel, Sereca, Luncoiu bondul —
cei de la istorie (17. par­ mai eficient latura formativ- (Parîng);
de Jos, din ciclul gimna­ ticipanţi — 15 premii), educativă — din conţinutul învăţă­ — Insurec
lec­
ne
spunea
ţiilor
zial — Călan, nr. 6, 8 Hu­ limbi moderne (4 partici­ toarea Ileana Tămaş. în tóa­ bric); Şap
tru «şapte
nedoara, 2, 5, 7 Deva, 0 panţi — 4 premii), biolo­ te lecţiile, indiferent de ma­ LUPENI: ’
Petroşani, 3 Vulcan, 1 O- teria ce se predă, facem re­ — seriile 1
gie (10 participanţi________ 7 feriri ia ceea ce este în pre­ VULCAN:
ruşlie, 2 Brad, 2 Simeria, premii şi menţiuni). S-au zent Hunedoara pentru pă­ nagan (Lu
2 Haţeg, Gurasada, Gcoa- rinţii elevilor şi pentru ei NEA: Om
remarcat prin prezenţa înşişi, mulţimea de meserii — Ioana
giu, Ilia, Zam, Vaţa de deosebită .şcolile generale şi locuri de muncă pe care rul); PET
fără
Jos, Sîntandrei ,ş.a: în do­ nr. 2 Simeria, 4, 5 Deva, judeţul le îi oferă şi care, vii­ rul cu răi
aşteaptă,
în
îndoială,
rcsc); URI
meniul învăţămîntului li­ 2 Haţeg, liceele sanitar, tor, pe ei. Copiii nu încrede­ în parc
ceal s-au evidenţiat licee­ matematică - fizică Hune­ re iu cuvântul nostru, simţim BRAD: Ric
întreaga
lor
atitudine
ade­
în
le industriale nr. 2, 5 De­ doara şi Petroşani, peda­ ziunea sufletească la a de­ riilc I-II (
gurabar;
va, 2 Hunedoara, 1 Orăş- gogic şi „Decebal" Deva, veni, cînd vor fi mari, oa­ .şi cei 40 (
meni de nădejde“.
riilc I-1I
tie, de matematică-fiziea „Avram Iancu" Brad. Sînt Pentru a-şi cunoaşte mai ORAŞTIE :
„Decebal" Deva şi Petro­ rezultate care fac cinste bine judeţul şi (ora au fost inimă (Pai
excursii
întreprinse
şani, pedagogic Deva şi învăţămîntului hurieclo- de istorie din Deva, la In Muzeul Chiriţa (PI:
hidro­
GlU-BĂl: '
sanitar Hunedoara. rean, vorbesc elocvent de­ centrala de Herculane şi de în Fier, sez (Casa
Porţile
Ia
Băile
alte
la
Meritorie este prezenţa spre noua calitate a pro­ locuri. De mici, copiii au po­ IIAŢEG: Ai
BRAZI: Pl
patria
să
cunoască
hunedoreană în etapa re­ cesului instructiv-educativ sibilitatea îndrăgească cu since­ i'i despărţi -
şi
s-o
publicană şi pe ministere solicitată de documentele Ernoţia prilejuită de lucrul bine făcut, a lucrului ieşit din mina ta a fost deo­ ritate. Entuziasmaţi de cele Dru mul
roşul);
meserii,
pe
pe
concursurilor
se
aca-
a concursurilor pe meserii Congresului al XlII-lea şi sebit de de puternică pentru toţi participanţii la lucru faza vorbeşte ţară a imaginea de faţă, surprinsă văzute, mai ei frumoşi întorc apoi gînd, distrat
Des
pro
acest
găzduite
judeţul
nostru.
şi
cu
un
să,
şi discipline de' îrivăţă- Conferinţei Naţionale alo in atelierul de instalaţii al Liceului industrial nr. I Deva. dornici de fapte pe măsura
mînt. Elpcvenle sînt, în a-. partidului. Foto IONEL BUJOR timpului generos în care s-au
născut.
şcoala generală nr. 5 Deva Pentru a:
este una dintre instituţiile clasei a VTI-a E, care a pus va fi în
care, la nivelul municipiului, în scenă piesa „Semaforul“. moaşă, cu
desfăşoară o intensă activi­ De o caldă apreciere s-au bil. Izolat
tate educaţională în rîndul bucurat formaţia do dans mo­ ploi slabe,
elevilor. La realizarea aces­ Oferind acestei manifestări deopotrivă în evidenţă talen­ lueu Revenoaiă, Gabriel Lu- a prezentat cintcccle „Ţara dern a şcolii pregătită de sufla modi
teia îşi aduce contribuţia în­ a muncii şi creaţiei caracte­ tul şi pasiunea copiilor, ai zăr, Iforaţiu Nichel ş.a., care mea e mîndră floare“, „copii­ prof. Ana Milyc, grupul sa­ est. Tempo
tregul colectiv didactic coor­ rul de masă solicitat, iu edi­ celor care le îndrumă munca. prin versurile prezentate lor din lumea întreagă“, iar tiric al claselor V—VIII (in­ uimo vor
donat de organizaţia de ţia trecută, şcoala s-a înscris Trecerea în revistă a forma­ ,,Cinice de leagăn, cîntec de grupul vocai din clasa a n-a structor Constantin Ţîmpău), între 4 şi
partid, conducerea şcolii, or­ cu iu formaţii artistice, reu­ ţiilor pe şcoală a reunit din pace“, „Ţara“ au adus un Iî cintcccle „Luncile s-au deş­ numărul mare de solişti vo­ celo maximi
ganizaţia de pionieri. Eficien­ nind 060 elevi, ceea ce în­ nou iin maro număr de in­ caid omagiu partidului, pa­ teptat“, „vai săracu pui de cali. 23 de grade
te se dovedesc în acest sens seamnă două treimi din nu­ terpreţi. S-a remarcat in pri­ triei, realizărilor anilor so­ cuc“. Urmărind evoluţia sinceră ţă po văi.
acţiunile educative cuprinse mărul total ai color aflaţi pe mul rînd formaţia corală, di­ cialismului care le-au făcut Interesul celor prezenţi a şi entuziastă a pionierilor, ră- La munte
in programul special întocmit băncile şcolii. Caiitatea pre­ rijată do prof. ioan Filip fericită copilăria. Temeinic fost captat de. evoluţia peste mîi deopotrivă impresionat va fi în
in şcoală, orele de dirigen- gătirii lor, repertoriul abordat (clasele IV—VI), care a rămas pregătit,, cu un repertoriu aşteptări, de Ia care şi cei do munca învăţătorilor şi pro­ moaşă, cu
ţic, excursiile, vizitele de. do­ au făcut ca două colective acelaşi colectiv serios pregă­ ilustrînd' respect pentru ne­ mari pot învăţa cîte ceva, a fesorilor, a celor care îi în­ bil. Vîntul
cumentare, modul în care artistice sa se distingă in tit. Puternice sentimente de asemuita frumuseţe a creaţiei grupului satiric al claselor a drumă cu răbdare şi pasiu­ moderat d
sînt concepute , cabinetele şi mod deosebit — corul (el. V— admiraţie şi respect pentru populare s-a dovedit grupul 11-a C şi a Il-a D (text ex­ ne. O simbioză fericită care Izolat ceaţă
laboratoarele, atelierele şco­ VIII) şl jocurile muzicale — trecutul nostru istoric a ge­ vocal (el. V—VIII) pregătit celent semnat de înv'. Latli- merită întreaga admiraţie. leorolog de s
lare undi; se confecţionează nerat recitalul de poezie pa­ de prof. cornel Bogariu, n- slau Daradics, care a gîndit Teodores cu).
mobilierul cu care sînt dotate caro au obţinut locul I pe şi jocurile muzicale alo cla­
sălile de clasă, şi nu în ui­ ţară şi litiu! do laureat. triotică prezentat de clasele preciat culegător al creaţiei selor a m-a, instructori înv.
umul rînd mişcarea artistică Actuala ediţie a Festivalu­ a IV'-a şi montajul literar- literar-muzicale aparţinătoa­ Elena Mitca, exemplară prin Pagină realizată de
desfăşurată iu cadrul Fesli- lui naţional „Cîntarea Roniâ- muzical al claselor a iri-a, re zonelor folclorice ale jude­ pasiunea vădită în pregătirea
valului naţional cântarea niei“ vădeşte aceleaşi preo­ cărora li s-au alăturat reci­ ţului, Alături de acesta, gru­ celor mici şi înv. Aurora Lup) MINEL BODEA
României“. cupări susţinute, caro pun tatorii — Eariiona Ilicş, Ra- pul vocal al clasei a IM-a E şi a formaţiei de teatru a