Page 85 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 85
IDEILE Şl ORIENTĂRILE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU —
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA
PROGRAM DE MUNCĂ Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ
CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ-FACTOR ACTIV ÎN SPORIREA.
CANTITĂŢII DE FURAJE PE PĂŞUNI SI FÎNETE
lUCtTUl MUWtDOtB/S.]
I I ! I
Congresul, ştiinţei şi în- dreptate asupra celor mai pierderi semnificative de
văţămîntului, cuvîntarea eficace verigi .agrotehnice, producţie. Aceste procedee
rostită cu acest prilej de s-au desfăşurat ■ în zone au fost aplicate imediat în
secretarul general al parti caracteristice culturii pa producţie, ele permiţînd
dului, tovarăşul Nicolae jiştilor, pe tipuri larg răs- întreprinderii judeţene de
ORCAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC au analizat cu pîndite, ceea ce a asigurat profil şi întreprinderilor
Ceauşescu,
U L A R J U D E Ţ E A N înaltă exigenţă şi respon aplicarea imediată şi pc agricole de stat să utili
sabilitate rezultatele obţi suprafeţe întinse a rezul zeze mai raţional forţa de
nute pînă acum în promo tatelor obţinute. muncă şi utilajele.
varea şi înfăptuirea revo în cadrul cercetărilor a- Pornind de la avanta
luţiei tehnico-ştiinţifice şi supra fertilizării, ca fac jele oferite de - pajiştile se
Anul XXXVII, nr. 8 745 JOI, 26 DECEMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani au stabilit sarcinile ce re tor de mare importanţă în mănate şi de perspectiva
vin oamenilor de ştiinţă sporirea producţiei de fu extinderii lor pe suprafeţe
pentru transpunerea ne raje, s-au obţinut atît în tot mai mari, au fost ex
PENTRU REDRESAREA PRODUCŢIEI DE FONTĂ abătută în viaţă a hotă- cimpurile experimentale cit tinse cercetările privind
rîrilor Congresului al XIII- şi pe suprafeţe mari în înfiinţarea, întreţinerea şl
LA C. S. „VICTORIA" CĂLAN leă al partidului. în cin producţie 20—25 tone ma exploatarea acestui tip de
cinalul viitor se prevăd o- să verde la ha, ceea ce re pajişti. Rezultatele cerce
biective .şi sarcini deose prezintă mai mult decît tărilor au stat Ia baza pro
înlăturarea operativă a defecţiunilor bit de importante privind dublarea producţiei pajişti movării în producţie a ce
lor mai bune specii şi so
agriculturii
şi
dezvoltarea
lor nefertilizate, în condiţii
realizarea noii revoluţii a- de eficienţă economică ri iuri de plante de pajişti,
s-au
accidentale, importantă rezervă grare, lucrătorii din cer a- dicată. Ca dovadă, masă restructurîndu-se cele loturile
seminciere
în
trei
din
cetarea
ştiinţifică
Kg
65—81
realizat
cest domeniu fiind chemaţi verde pentru fiecare Kg puncte principale din ju
să-şi amplifice eforturile şi substanţă activă de îngră- deţ — Dumbrava-Beriu,
de creştere a producţiei de cocs contribuţia la soluţionarea şămînt aplicat. Dozele a- Ploştina-Pui şi Lupoanea-
problemelor ce vizează flate la nivelul optim eco Sîntămăria-Orlea —, potri
creşterea producţiei agri vit cu cerinţele ecologice
— Cum sprijină cocsarii mare este că din cauza u- Banda transportoare nomic au fost de 75—120
de la Călan eforturile ce nor defecţiuni mecano-e- TK-10 A, care transporta cole. şi a eficienţei econo N pe fond 50 P2O5 şi 50 ale speciilor cultivate. pen
Dintre
amestecurile
mice.
lorlalte secţii ale combina nergetice survenite în flux cocsul mărunt spre alte K O Kg/ha.
z
reînsămînţarea
pajişti
tului pentru redresarea destul de frecvent, nu pu benzi ce duc la aglomeră- • Acţionind în această di Extinderea fertilizării cu tru studiate în cimpurile
lor
producţiei de fontă ? — tem realiza zilnic 1 500 to tor, pe o porţiune de a- recţie, activitatea de cer îngrăşăminte minerale a experimentale s-a remarcat
l-am întrebat pe inginerul ne cocs metalurgic. proape doi metri, era îne cetare în cultura pajiştilor pajiştilor a ridicat proble amestecul Standard de
Ion Voicu, şeful secţiei Am văzut „arterele" coc cată în cocs şi apă. în ge a fost orientată spre solu ma lărgirii epocii de apli Geoagiu, compuse din Dac-
cocsificare. sului spre' aglomerator şi neral trebuie arătat că ţionarea problemelor majo care. Din cercetările efec
— Principala sarcină ce furnale, cum se lucrează fluxul de benzi — cadre, re cu care este confruntat tuate a rezultat că îngră- Dr. ing. NICOLAE SIMŢEA,
revine colectivului nostru la staţia de sortare. Tre suporţi, role — este cores procesul de producere a fu şămintele cu azot în doze cercetător principal
este de a asigura ritmic cuseră circa şase ore de punzător, dar neîngrijit. rajelor în judeţul nostru, moderate pot fi aplicate la Staţiunea de cercetare
furnalelor şi aglomeratoru- lu preluarea schimbului şi Pîlniile de deversare, a coc avînd în atenţie îndeosebi într-o perioadă largă, frac şi producţie pomicolă
1 ui cocsul solicitat, de a ne oamenii din subordinen sului de pe o bandă pe ameliorarea păşunilor şi fî- ţia de primăvară puţind fi
încadra in indicatorii de maistrului Rudolf Colceriu alta, de asemenea, lasă de neţelor şi raţionalizarea devansată în iarnă sau Geoagiu
calitate proscrişi. Trebuie nu epuizaseră „cadoul" (a dorit. chiar în toamna preceden
să p'roducem pe zi 1500 se înţelege grămezile de în ziua documentării exploatării acestora. Lu
tone cocs metalurgic, dar cocs mărunt de pe lingă noastre, staţia de sortare crările de cercetare, în tă, fără a se înregistra (Continuare în pag. a 2-a)
cu toate strădaniile, în pe benzi), oferit de schimbul avea ciurul defect de 20 de
rioada trecută din decem de noapte, coordonat de ore. Aici oamenii din e- I
brie, media realizărilor de subinginerul Ioan Furcă. 1 a
păşeşte cu puţin 1 300 to Asemenea obiceiuri, de a ehipa lui Petru Vasiloni PRINCIPALII INDICATORI AI DEZVOLTĂRII
ne. Deci, nu ne-am 'înde pune pe alţii să muncească făceau curăţenie pe lingă • ...................................... ..................................................................................................................... 1
plinit sarcina trasată. în în locul lor, au şi lucră benzi. Do la întreţinere nu a
schimb am fabricat un torii din schimbul „C", era nimeni. . EC0N0M1L0-S0C1ALE A ROMÂNIEI ÎN ANUL 1986
cocs de calitate, spre mul condus de maistrul Teodor — S-a rupt cuplajul c-
ţumirea beneficiarilor. Nu Crişan, schimbul „A", co
putem fi criticaţi că din ordonat de ing, Tiberiu lastic ai cardanului de la
lipsa cocsului s-au înregis Buşoi, şi maistrul Ioan loba ciurului — arăta mais
trat restanţe la fontă. Merinfoni. trul Rudolf. O defecţiune 1 a
— Totuşi, furnaliştii şi Muncitoarea Elvira Fili- remediabilă, dacă ' ai ce-ţi
aglomeratoriştii v-au cri trebuie, în cel mult două I
ticat. în cîteva zile din paş, manevrantă la benzi, •
decembrie, cocsul realizat ne-a spus : „M-am plîns la ore. Dar aşa, stăm ! Mais-
a fost de slabă calitate. toţi şefii, dar degeaba. Nu •
LIV1U BRAICA
— Nu intrăm în pole se face curat Ia termina 1
mică. Necazuri au fost şi rea schimbului. Nimeni nu a
vor mai fi şi .la noi şi la - ia masuri...". (Continuare in pag. a 2-a) l
ei. în lfi zile din decem a
brie, indicatorii de calita l
te ai cocsului — materiile în interiorul ziarului :
volatile, sulful, rezistenţa
mecanică şi coeficientul de I
roadere — sînt buni, se m La fondul de stat - cantităţi tot mai mari de produse •
încadrează în cotele admi agricole I
se. Au fost mici depăşiri, iD Activităţi politico-educntive desfăşurate de sindicate a
în cîteva zile, la cenuşă şi (Hi Permanenta grijă pentru schimbul de miine
umiditate. Situaţia s-a res- Dl La intervenţia ziarului I
•
EHBS2 KESEa EEffiS53 tt2E8ffl DS350S EQDK0I gCBC'j
lo reolixctreo noilor obiectiv©
şi furnizorii d© utilaje sâ depună Cu planul anual
îndeplinit
eforturi sporite
Colectivul Antreprizei
Chiui- ducă nu vizeuză cut posibilă recuperarea li eohstrucţii-montaj şi repa de montaj şi reparat ca
iu mod.direct creşterea pu nei părţi însemnate din raţii uzine electrice Deva. zane şi turbine Ilune-
terii instalate a Centralei restanţa cu care am -în După 11 luni, diferenţa doara-nord, cu rază de
termoelectrice. Mintia, lu cheiat primul semestru al faţă de prevederile, planu activitate în mai multe
crările de i n v e s t i ţ i i anului (11 000 Iei din cei lui anual se cifra la judeţe din Transilvania,
prevăzute a -fi realizate 45 507 lei restanţă la şase 7 605 000 lei. Să fie vorba, s-a mobilizat exemplar
în cursul acestui an luni — n.r,). Realizările în acest caz, de scăpări... în muncă şi în acest an,
au o mare importanţă obţinute pînă acum în n- mai mari ? obţinînd rezultate deo
pentru asigurarea bunei ceastâ ultimă lună n anu „Ar fi nedrept ca întrea sebite. Punînd accent
funcţionări a termocentra pe organizarea temei
lei lin timp cit mai înde nică a lucrului şi utili
lungat, într-o încărcătură Sita şi calitate îrs realizarea
de sarcină în jurul a 1000 zarea raţională a dotă
MW. Asupra stadiului în I N V E S T I Ţ I I L O R rii tehnice, constructo
care se află realizarea vo rii de aici şi-au reali
lumului- planificat de in lui şi ritmul bun de lu ga răspundere a- situaţiei zat lună de lună pre
vestiţii acum,- cu puţine cru ne oferă garanţia re necarespunzătoare in care vederile de plan, reuşind
zile înaintea încheierii a- cuperării unei şi mai în ne aflăm să fie pusă ex
cestui ultim an al cincina semnate părţi din această clusiv pe seama construc să îndeplinească sarci
lului 1081—1985, am con restanţă. Dar tot cu sem torului — preciza ing. A- nile pe acest an cu mult
siderat drept edificatoare nul minus în dreptul înde drian Itovinaru, directorul înainte de termen. Pînă
cele spuse de directorul plinirii sarcinilor la lucră A.C.M.R.U.E. Deva. Ceea Ia 31 decembrie a.c., co
comercial al C.T.E. Mintia, rile de investiţii vom în ce nu înseamnă, . nici pe
ing. Mircea Bădărău : cheia anul 1985. Este, de departe, că noi am fi ab lectivul A.M.R.C.T. Ilu-
—- In cursul acestui se fapt, rezultatul Unor mici solviţi în totalitate de vină. nedoara-nord va obţine
mestru, printr-o mai bună scăpări, să le spun aşa, Ne cunoaştem lipsurile, o producţie suplimentară
mobilizare şi o colaborare care, iată, generează res le-am analizat în comite de peste 40 milioane
mai strînsă între construc tanţe mari. tul de partid, în consiliul lei, din care 17 milioa
tori şi beneficiar, s-â reu
Din noul peisaj urbanistic al municipiului Deva. In şit ca planul de investiţii Cu cea mai mare ncrea- ne lei la obiectivele din
foto : vedere de pe bulevardul Decebal. să fie îndeplinit lună de lizare a investiţiilor plani MIRCEA DIACONU judeţul nostru.
Foto NICOLAE GHEORGHIU lună, înregistrîndu-se chiar ficate se prezintă, dintre
Unele depăşiri, care au fă ■constructori, Antrepriza de (Continuare in pag. a 2-a)
