Page 83 - Drumul_socialismului_1985_12
        P. 83
     744 ® MIERCURI, 25 DECEMBRIE 1985                                                                                                                                    Pag. 3
                              STILUL DE MUNCĂ AL CONSILIULUI POPULAR
                                                                                                               Manifestările întreprinse —
  VIZIUNE
 mnan           Sure  analiză  şi  dezbatere  să  fse  supuse                                                       rezultat al acumulării
  rnal                                                                                                        de cunoaştere şi experienţă
  >81—’85.     ceie mai stringente probleme ale comunei!
  ctive ’86—’90                                                                                  După  o  prezenţă  merito  stat.  Pot  fi  menţionate  dez  gada   ştiinţifică,   acţiunile
  ii stema Repu-   Privit  prin  prisma  câtor  tivului   consiliu   popular,   principiile   autofinanţării   rie  în  ediţia  precedentă  a   baterile  organizate  la  Tur  cu cartea şi filmul.
  («olor). Emi-   va   din   indicatorii   econo  în   special   în   sfera   deci-   impun   o   urmărire   atentă   Festivalului   naţional   „Cân  daş  şi  Pricaz,  pe  teme  ca:   în  domeniul  artistic,  s-a
  «le cintcce fi   mici   de   bază,   stilul   de   zională.        a   îndeplinirii   prevederilor   tarea   României",   Căminul   „Sarcinile  ce  revin  comu  încercat   reVitalizarea   unor
  i»           muncă   în   conducerea   ac  în  cele  şase  sesiuni  cîte   acestui   program.   Anul   a-   cultural   din   Turdaş   şi-a   nei   din   cuvîntarea   secre  datini   şi   obiceiuri   folclo
  ale muncii   tivităţii   economice   pe   ca-   au  avut  loc  în  acest  an,   cesta   o   asemenea   proble  intensificat   activitatea   cul-   tarului   general   al   parti  rice  locale,  a  dansului  şi
  ierial (color).   re-1   practică   Consiliul   s-au   analizat   următoarele   mă  nu  s-a  aflat  pe  ordi  tural-educativă,   şi-a   du  dului,   tovarăşul   Nicolae   cîntecului   popular   de   pe
  ti £. copii".  popular  al  comunei  Rîu  de   probleme  cu  caracter  eco  nea  de  zi  a  nici  unei  se  blat  şi  consolidat  potenţia  Ceauşescu,  la  Plenara  C.C.   Valea  Mureşului.  în  spec
  1 episod     Mori  poate  fi  apreciat  fa  nomic:  planul  de  dezvolta  siuni  sau  şedinţe  de  birou   lul   artistic,   prin   atragerea   al  P.C.R.  din  13—14  no  tacolul   prezentat   în   prima
  mal.         vorabil.  Astfel,  în  acest  an   re  econom  ico-socială  şi  bu  executiv.   la  munca  de  creaţie  şi  in  iembrie",   „Contribuţia   in  decadă   a   lunii   decembrie,
               s-au   obţinut   depăşiri   ale   getul   comunei   pe   1985,   Sarcinile   economice   şi   terpretare   a   unui   număr   telectualilor   din   comună,   prin   care   a   fost   declan
               producţiilor   planificate   la   pi'ogramul   de   autoconduce-   edilitar   gospodăreşti   ale   cit  mai  mare  de  locuitori.   în   lumina   documentelor   şată  noua  ediţie  a  Festiva
               grîu-secară,   la   lapte   şi   re   şi   autoaprovizionare.   comunei   sînt   împărţite   pe   “Este   rezultatul   unei   acu  Congresului   ştiinţei   şi   în-   lului   naţional   „Cîntarea
               carne.   La   grîu-secară   şi   stadiul   pregătirii   campanii  deputaţi  şi  circumscripţii.   6   mulări   de   cunoaştere   şi   văţămîntului,   la   dezvolta  României",   au   fost   aduse
               carne  s-au  predat  în  avans   lor   agricole   de   primăvară   din   cele   18   circumscripţii   experienţă  a  conducerii  a-   rea  economico-socială  a  pa-  în  scenă  „Cununa  griului",
               unele   cantităţi   către   fon  şi   de   vară,   preocuparea                 şezămîntului   de   cultură,                          obicei  de  muncă,  cunoscu
  ŢI I: 6,00 Ha  dul  de  stat.  Efectivele  de   consiliului  de  conducere  al   nu-şi   realizează   sarcinile   în  primul  rînd  a  directo   tele  învârtite  care  în  aceas
  ni dimineţii ;                                                     la   producţiile   agricole   şi   rului,  tovarăşa  Rodica  Cră
  [linca zilei in   animale  sînt  şi  ele  depă  C.A.P.   Clopotiva   pentru   la  fondul  de  stat  —  res                larna  la  sate  —     tă  zonă  dobîndesc  un  far
   7,00 Radio-   şite.                    furajarea   animalelor   şi   pectiv   cele   din   Rîu   de   ciun,   secretar   adjunct   cu             mec  aparte,  melodii  inter
  iAzi, in ţară;   Pentru   finanţarea   activi  creşterea  producţiei  de  car               probleme  de  propagandă  al   anotimpul unei        pretate   de   grupul   vocal
  i!. presei; 8,10                        ne  şi  lapte.  Ne  oprim  pu  Mori,   cea   din   Unciuc,   comitetului   comunal   de                   folcloric  şi  taraf.  Un  grup
  clodiilor; 9,00   tăţilor   economico-sociale                      două   din   Ohaba-Sibişel   şi                          intense activităţi
   ştiri;   9,05  comuna   primeşte   dotaţie   ţin  la  această  analiză,  foar               partid.  Este  deopotrivă  re                       de   colindători   a   prezentat
  ascultătorilor;   la   bugetul   judeţean,   dar   te   necesară.   Normal   este   una  din  Clopotiva.  Aceasta   zultatul   sprijinului   perma  cultural-educative  un  recital  de  colinde  lai
  i  ide  ştiri;  10,05                                              este  situaţia  acum,  la  sfîr  nent  şi  calificat  al  cadre               ce,   printre   care   variante
  rpreţi   ai   cîn-   ea  prezintă  o  situaţie  spe  să  întreprinzi  o  analiză  pe   şitul   anului.   Pe   parcurs,
  pular;   10,30   cialii.  în  bugetul  său  sînt   o   problemă   atunci   cînd               lor  didactice,  care  a  dus                        locale  ale  Mioriţei.  Au  e-
  Ocialistc;   10,45   incluse   şi   cheltuielile   cu   mai  poţi  interveni  spre  co  un  număr  de  nouă  depu  în  final  Ia  crearea  unei  at  triei",   „Cunoaşterea   şi   voluat,   deopotrivă,   forma
  corale;   11,00  activitatea   de   învăţămînt   rectarea   minusurilor.   Cu   taţi  au  informat  în  sesiuni   mosfere  de  muncă  respon  popularizarea   legilor   —   ţii  artistice  ale  elevilor  şi
  ştiri; 11,35 Pu-                                                   asupra   realizării   sarcinilor,   sabilă   generatoare   de   re  factor   hotărâtor   în   preve
  ,00 Bulotin de   şi  de  sănătate  ce  se  des  ce  se  mai  poate  ajuta  a-   între  aceştia  s-au  aflat  şi                                   tinerilor,   care   au   pus   în
  iştiinţa seco-   făşoară   în   coloniile   mun  tunci  când  o  asemenea  a-               zultate pe măsură.         nirea   actelor   antisociale".   evidenţă  bogate  valenţe  e-
  12,25 Din co-   citoreşti  de  pe  amenajarea   naliză   se   întreprinde   la   dintre   cei   ale  căror  cir  „Iarna   va   însemna,   la   S-au   adăugat   expuneri,   ducaţionale:   montaj   lite-
  lorului; 12,45   hidroenergetică   din   Rete  sfîrşitul   lui   octombrie   ?   cumscripţii  nu  şi-au  reali  Turdaş,  .  cu  certitudine  o   simpozioane,   purtînd   ge  rar-muzieal,  recital  de  poe
  ră radio-tv.;                                                      zat   sarcinile.   De   schimbat                     nerice  ca:  „Epoca.  Nicolae
  II la 3; 15,00   zat.   Autofinanţarea   terito  Iată   deci   că   oportunitatea           perioadă  de  intensă  activi                        zie   patriotică,   brigadă   ar
  I ştiri; 15,05   rială  rămîne  în  aceste  con  analizelor  ce  se  fac  atît  în   însă  nu  s-a  schimbat  ni  tate   cultural   -   educativă.   Ceauşescu   —   epoca   unor   tistică,  dans  modern.  Pen
  taţilor ;   1G,00  diţii  un  deziderat  în  sen  sesiuni  cit  şi  în  şedinţele   mic  în  circumscripţiile  res  Pentru   aceasta,   s-au   luat   măreţe   împliniri   socialis  tru  tineri  a  fost  deschis  un
  5   1G,15 Horă  sul  creării  de  venituri  pro  biroului   executiv   este   o   pective.  O  metodă  bună  de        te",   „Noua   ordine   econo  club,   unde   au   posibilita
  lânească;   1G,25                                                  lucru  cum  este  informarea   măsurile   necesare.   Toate   mică  internaţională  în  con
  năreaţă   vatră   prii   pentru   reducerea   în   problemă   de   gîndire   îiv             căminele  de  pe  raza  comu                         tea   să   practice   jocuri   de
   de   cintecc   ;   mai  mare  măsură  a  dota-   perspectivă.   Prin   contrast   în   sesiune   trebuie   să   se   nei  au  fost  pregătite  cum   cepţia   preşedintelui   Româ  şah,  rummy,  tenis  de  masă,
  ornate   ccono-   ţiilor  de  la  bugetul  jude  —  plăcut  —  cu  acest  exem  soldeze  cu  rezultatele  scon  se  cuvine  pentru  a  oferi   niei socialiste".  popice.
  iSfatuI   medi-   ţean,  efort  pe  care  comuna                   tate;   dar   aceasta   numai                          Prin   activitatea   lor,   că  Agenda   culturală   a   co
  0   Rup   de                            plu,   analizarea   în   biroul   dacă  se  perseverează,  dacă   ambianţa   necesară   actului   minele   culturale   au   parti  munei  va  cunoaşte  în  pe
  ttepor   985;   l-a  făcut  şi-l  face  în  con  executiv  a  stadiului  lucră             de  cultură.  Am  realizat  a-
  o   de   oergiu   tinuare.  cheltuielile  cu  res  rilor  do  toaletare  şi  ferti  biroul  executiv  strînge  le  cest  lucru  cu  sprijinul  con  cipat  intens  la  viaţa  eco  rioada   următoare   alte   nu
  10   Odă   limbii   pectivele   activităţi   ridicîn-   lizare  a  pajiştilor-  şi  fîne-   găturile   cu   deputaţii   în   nomico-socială   a   comunei,   meroase   manifestări   care
  00  Orele  serii:   du-se  la  4,3  milioane  în  -  ţelor  întreprinsă  în  ianua  cauză,  incit  aceştia  să  se   siliului   popular   comunal",   prin   acţiuni   ce   militează   vor  duce  la  ridicarea  spi
  lie  ştiri  *  *•  Un                                              simtă   mereu   sprijiniţi,  dar   ne  spunea  directorul  cămi  pentru   realizarea   obiective  rituală,   la   formarea   noii
  imeinai   rapor-   timp  ce  dotaţia  de  la  bu  rie  vădeşte  şi  o  asemenea             nului cultural coordonator.
  fică,   informa-   get  este  doar  de  2,9  mi  capacitate   la   factorii   de   şi controlaţi.                      lor   din   planul   economic   personalităţi   a   omului   de
  letin   de   ştiri;   lioane lei.       decizie   ai   organului   local   Acestea   sînt   cîteva   din   în  luna  decembrie,  pon  în   profil   teritorial,   buna   pe   aceste   meleaguri   de
  L  20,00  Radio-   Avem  aşadar  de  a  face   al puterii de stat.  perfecţionările   posibile   în   derea   acţiunilor   au   con-   gospodărire   a   aşezărilor.   străveche   istorie,   vatră   a
  n   Pentru   pro-   cu  un  stil  de  muncă  cu                                              stituit-o   manifestările   po-   Acestui   deziderat   îi   răs  cunoscutei   „Culturi»   Tur
  mai   bune   în                          între   programele   adop  stilul  de  muncă  al  Con                        pund   cursurile   universită  daş" .
  rele,   în   toate   o  bună  finalitate  în  activi  tate  de  consiliul  popular  se   siliului  popular  al  comunei   litico-educative,   de   cunoaş
  Oatc   unităţile   tatea  economică.  Totul  este   numără  şi  cel  ele  dezvol  Rîu de Mori.  tere  şi  aprofundare  a  sar  ţii cultural-ştiinţifice, bri  MllNC- v yutA
   an   "gricol   ;   insă   perfectibil,   inclusiv   tare  a  industriei  mici.  Re         cinilor   cuprinse   în   docu
  istia  >  <j  ;  22,00
   oră ;   23,00  stilul de muncă al respec  sursele comunei, dar si          TH. MĂRCUŞ      mentele   de   partid   şi   de
  [Zicală;  23,55—
  u de ştiri.
                  ENERGIA ELEGTBIGÂ                                          Marginalii la o expoziţie                     m ssxm sm
                                         S-Q ECOHOMIStM PE TOATE CAllE !
                                                                                                                                 Astăzi, la Sala sporturilor din Deva
  Căsătorie cu   La  locul  de  muncă  să  fim                                  personală de pictură                            F.C. CORVINUL —SELECŢIONATA
  ttria); Sc in-                                                        Holul  mare  al  Casei  de  atmosfera  şi  parfumul  lo-
   (Arta); HU-                                                                                                                    DIVIZIONARILOR HUNEDORENI
  Alo, aterizea-   gospodari ca la noi acasă                          cultură  din  Deva  găzdu-  cului  în  care  pictorul  a
  Kt (Modern —                                                        ieşte   pînă   la   sfîrşitul   a-   meditat   cu   uneltele   în
  tmarea mării                                                        cestui   an   expoziţia   per-   mină   în   faţa   motivului   Fotbalul   de   vacanţă   îşi   ţionata   jucătorilor   divizio
  todern — sa-                                                                                                            face  din  nou  simţită  pre  nari   hunedoreni   vor   evo
  în doi (Fla      (Urmare din pag. 1)  crezare.   Orice   funcţionare   sonală  de  pictură  în  ulei  ales  —  exemple  edifica-
  me -ne ter-                            în gol...                    a   artistului   timişorean   toare:   „Piaţa   Operei   din   zenţa  în  faţa  iubitorilor  a-   lua,   printre   alţii,   Klein,
  (Ai : PE-   crătoare   prezente   în   dife  O   observaţie   generală:   Aurel  Ţară.  Prezent  pen-  Timişoara”,  „Casa  cizma-   cestui  sport.  Astăzi,  de  pil  Gabor,  Mateuţ,  Petcu,  Nic-
  Pa. .n doi                                                                                                              dă,  cu  începere  de  la  ora   şa,  Văetuş,  Rednic,  Ando-
  egina schim-   ritele  spaţii  anexă  ale  u-   deşi  a  trecut  de  ora   12,   tru  a  doua  oară  cu  o  per-  rului  din  Geoagiu-Băi",
  a); Bătălie   nităţii   nu   le   deranjează   în  toate  atelierele  din  com  sonală  la  Deva  (prima  în  peisajele  cu  Băile  Ilercu-   18,  la  Sala  sporturilor  din   ne,  Varga  şi  alţii.  Un  nou
  ia — seriile   acest   consum   inutil.   Este   plex  arde.  lumina.  E  lumină   1975  la  Galeriile  de  artă  lane  sau  cele  două  pei-   Deva  vor  evolua  cei  mai   prilej  de  a  vedea  pe  unii
  imbrie); LU-                                                        ale   Fondului   plastic),   ar-   saje   industriale   „Hune-   buni   fotbalişti   care   s-au   dintre  cei  mai  tehnici  ju
  2 pe gheaţă   interesant   că   acolo   unde   de  la  corpuri  de  iluminat                                            ridicat   de   pe   meleaguri   cători   români,   iar   fotbalul
   VULCAN :   se   manifestă   grijă   pentru   cu  neon,  mici  consumatoa  tistul  reînnoieşte  dialogul  doara"  şi  „Reşiţa".  Şi  în
  sărat (Lucea-                                                       dintre  pictura  sa  şi  pu-  cele  trei  portrete  vădeşte   hunedorene.  In  meciul  din  de   sală   este   recunoscut
  iNEA: Domn   a   elimina   orice   consum   re  de  energie,  dar  educa  blicul   devean   prin   cele   acelaşi   interes   pentru   tre F.C. Corvinul şi Selec  pentru spectaculozitatea sa.
  i (Minerul) ;  fără  folos  de  energie  elec  ţia   pentru   economie   în
     Incredibi                                                       35   de   lucrări   expuse:   materia   picturală,   lucrate
  li   ale   unor   trică,   se   manifestă   grijă   cepe  de  la  stingerea  becu  peisaje,  naturi  statice  (în  dezinvolt  şi  cu  îndrăznea-   De vineri pînă duminică, la Deva
  Rusia   (Mun-   deosebită   şi   pentru   cele  lui  care  arde  degeaba.  Să   special flori) şi portrete, lă cromatică — „Bătrînul
  îlCANI:   Che-   lalte   aspecte   gospodăreşti,
  [R  e  t  e  z  a  t)  ;               nu uităm acest lucru.          Pictura  sa  se  remarcă  cu  mustaţă  verde".  Expo-   „CUPA 30 DECEMBRIE" — LA FOTBAL
  ‘ralul   Grarao-   ceea  ce  nu  putem  consem  în  hala  de  vopsit  a  ate  prin  virtuozitate,  obţinu-  ziţia  se  distinge  prin  a-
  i.   roşie);   O-   na la „Streiul".                                tă   prin   mînuirea   cu   ourateţe,   la   care   contri-   Cum   am   mai   anunţat,   tată  cu  „Cupa  30  Decem
  aţi   de   cruce                       lierului   auto-service,   în   siguranţă   a   şpaclului   în   buie   şi   încadrarea   pe-
  liecte   ferme-   Complexul   de   producţie                                                                            între   27—29   decembrie,   brie",  care  se  va  desfăşura
  a);   GEOA-   meşteşugărească   al   coope  schimb,   nu   mai   e   vorba   tuşe  largi,  viguroase,  mi-  dantă  a  lucrărilor,  rarrie-   Sala   sporturilor   din   Deva   după   următorul   program
  atru   zile   dc-                      de  consum  neglijabil.  Ard   zînd   pe   efectul   materiei   le   preluînd   armonia   de   va   găzdui   competiţia   de   -—   vineri:   Minerul   Ghe-
  isă   (Casa   de   rativei   „Streiul"   nu   mai                   picturale   şi   raporturilor   bază   a   tabloului,
  AŢEG:   Mili-   poate  fi  socotit  un  „mic   în  plină  zi  becuri  de  cel                                           fotbal   rezervată   echipelor   lari  —  Minerul  Certej  (ora
  s   (Dacia)   ;                                                     cromatice. Solid construi-     ION CĂRJOI                                      10)  ;  Minerul  Şt.  Vulcan  —
  tndă   de   tan-   consumator"   cu   activităţile   puţin  150  waţi  fiecare.  De  te, peisajele sale redau   artist plastic  divizionare „B" şi „C", do-  Victoria  Călan  (ora  11,15);
  .N:   Aii   Baba   industriale  ce  se  desfăşoa  ranjează,  ca  să  nu  spunem
  !  hoţi  —  se-                                                                                                                                    Minerul   Lupeni   —   Dacia
  tsa   de   cullu-   ră   aici.   Se   lucrează   cu   altfel  încercarea  şefului  de                                                              Orăştie  (ora  17,30);  Minerul
  ;A:   Incendiu                                                                                                                                     Paroşeni   —   C.F.R.   Sime-
  (ung   (Mure-   motoare  cu  putere  de  or  atelier  de  a  ne  convinge
   Soarel-u   alb   dinul  kilowaţilor.  Cînd  in  că  acolo,  în  acel  spaţiu  e                                                                  ria   (ora   18,45);   sîmbătă:
    (Luo>  Sa)  ;                                                                                                                                    alături   de   învingătoarele
    Locotenent   trăm  în  atelierul  de  tâm-   nevoie  de  multă  lumină  şi                                                                       din  prima  zi  vor  juca  Me
  incrul).
               plărie,   circularul   funcţio  că  ar  mai  fi  nevoie  de                                                                          canica   Orăştie,   Mureşul
                                                                                                                                                     Deva,  Aurul  Brad  şi  .Jiul
               nează  dar...  în  gol.  Un  lu  nişte  rezistenţe  electrice  cu
       iiES                                                                                                                                          Petroşani.   Meciurile   încep
               crător  l-a  oprit  la  intrarea   care   să   se   facă   uscarea.
      IEAQ                                                                                                                                           dimineaţa,   la   ora   9.   iar
 «ffiESHXESÎ'î  noastră   în   atelier.   Discu  O  fi  nevoie  cînd  se  lu                                                                       după-amiaza,   de   la   17,30,
               tăm  cu  tovarăşul  Ion  Gre-   crează.  Dar  cînd  nu  se  lu                                                                       vor   avea   loc   semifinalele,
  obabil pentru   cu,   locţiitorul   şefului   de   crează, de ce un consum                                                                         urmând   ca   duminică.   de
  îmbrie 1985 :                                                                                                                                      la  11,15  să  se  dispute  fi
  eneral închi-   atelier,   despre   încadrarea  •  de  peste  1  kWh  degeaba  ?                                                                    nala   ..Cupei   30   Decem
  îporar aco-   în   cota   repartizată  de   e-   De   la   asemenea   atitudini                                                                     brie".
  slab, pînă la
   est şi sud-   nergie   electrică.   „Nu   ne   porneşte  şi  lipsa  de  grijă
  raturile ml-   încadrăm  în  ea"  —  ne  răs  pentru   motoi-ul   de   mulţi                                                                       Plătim — !a a! treilea
   cuprinse în-
  I şi minus 4   punde,   dar   nu   cunoaşte   kilowaţi   lăsat   pe   alocuri                                                                           „Balon de aur“
  cele maxime                                                                                                                                          PARIS  24  (Agerpres).  —
   2 şi plus 3   exact  ce  cotă  s-a  reparti  să   funcţioneze   în   gol   şi
   va semnala   zat atelierului. îi dăm însă  asta nu e bine.                                                                                         Ancheta   revistei   „France
   va depune                                                                                                                                          Footbnll"   l-a   desemnat
  aţă care lo-                                                                                                                                        drept  cel  mai  bun  fotba
  sta şl ziua.
                                                                                                                                                      list  european  al  anului  pe
  :   vremea   va       Exigenţă sporită în producţie                                                                                                 francezul   Michel   Platini,
  cu   cerul   mai                                                                                                                                    care  câştigă  pentm  a  treia
   Spre   sfirşi-
  îlui   cerul   se   Printr-o   exigenţă   sporită   sit,  în  cele  11  luni  şi  două                                                              oară   tradiţionalul   trofeu
  şi   vor   cădea   manifestată   de   fiecare   lu  decade  din  acest  an,  4  500                                                                „Balonul de aur".
  2.   Vîntul   va   crător  în  parte  în  vederea   kWh  energie  electrică.  Ce                                                                    Pe  locurile  următoare  au
  at  din  est  şi                                                                                                                                    fost  clasaţi  danezul  Preben
  leteorolog   de   evitării  risipei  de  kilowaţi,   le  mai  bune  rezultate  le-au
  sgyalc Iuliu).  colectivul   de   muncă   al   obţinut   autobazele   Pefcro-          Aurel Ţară : „Hunedoara" — ulei pe pînzii.                   Flkjaer-Larsen   ş   ;  vest-ger-
               I.J.T.L.   Deva   a   economi  . şani, Hunedoara şi Deva.                                                                             manul Bernd Schuster.





