Page 93 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 93
met
PROIECTUL LEGII PRIVIND
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ !
AUTOCONDUCEREA, AUTOGESTIUNEA EC0N0MIC0-
|A
FINANCIARĂ Şl AUTOFINANŢAREA UNITĂŢILOR
4U
( I S I U U ĂDMIMISTRATIV-TERITORIALE
1
P OMITETULUI JUDETE AIMHUl\lEDOA BA Al PE Pentru o participare activă, efectivă a fiecărui cetăţean
împreună cu tovarăşii de ceea ce s-a înfăptuit in anii statului, de miliarde de lei.
Al COtttS IVI uliii P O P U L A R J U D E T E A N muncă de la lurnale, cu ce socialismului, cu deosebire Cum noi sîntem cei care be
tăţeni din circumscripţia e- după Congresul al IX-lea al neficiem de toate aceste îm
lectorală in care sînt depu partidului, care a ales in pliniri, e bine - şi proiec
Anul XXXVII, nr. 8 645 SIMBATA, 31 AUGUST 1985 4 pagini - 50 bani tat, am luat cunoştinţă de funcţia supremă de secretar tul de lege prevede acest
conţinutul proiectului de Le general pe ctitorul României lucru — să ne sporim parti
ge privind autoconducerea, socialiste, iubitul nostru con ciparea, contribuţia in mun-'-
autogestiunea economico-ii- ducător, tovarăşul Nicolae că şi în bani, pentru a rea
Toate contractele — onorate operativ nanciară şi autofinanţarea Ceauşescu. Aş sublinia că liza in continuare alte obiec
unităţilor administrativ-teri vizita de lucru pe care se tive de larg interes obştesc,
cretarul general al partidu
Pe inginerul Ion Şerbă- urmărirea cu cea mai mare echipă sînt meseriaşi har toriale. Am reţinut — şi se lui a făcut-o la Călan in menite să ducă la creşterea
nescu, şeful compartimen atenţie a debitării şi a nici, îşi fac datoria". vede pe viu şi la noi, la şi ridicarea nivelului nostru
tului industrializare, clin menţinerii rectilinltăţii pîn- Activitate susţinută şi Călan - că statul tace efor septembrie 1982 a însemnat de viaţă, de civilizaţie, Gă
cadrul I.F.E.T. Deva, l-am zelor în tot timpul func la punctul de sortare a turi mari, deosebite pentru o nouă şi puternică etapă
întîlnit pe fluxul de fa ţionării gaterelor", adaugă produselor pentru export. dezvoltarea dinamică, econo în dezvoltarea combinatului, sim potrivit să sporească
bricaţie de la sectorul de Iulius Socaci. Echipa de 25 muncitori a mică şi socială, edilitar-gos- a oraşului nostru. participarea tuturor celor
industrializare a lemnului Da rîndul lor, desenato lui Francisc Kiss pregă podărească echilibrată a tu Prin eforturile statului s-a apţi de muncă la materiali
al U.F.E.T. Orăştie. Dis rii au un rol foarte im tea noi loturi pentru par turor zonelor ţării. Tocmai ridicat din temelii pentru zarea unor noi obiective so-
cuta cu oamenii, stabilea portant în asigurarea unei tenerii externi. „Cheres de aceea, in etapa de pu siderurgişii oraşul nou Că cial-edilitare, la efectuarea
cu aceştia măsuri pentru calităţi superioare a che teaua uscată din depozit ternic avint creator pe care lan, cu peste 4 500 de apar unor noi amenajări, în inte
bunul mers al producţiei. restelei. „După debitarea vine în această hală, noi tamente, spaţii comerciale, resul nostru, al fiecăruia,
— Problema problemelor buştenilor în cherestea, noi o sortam pe dimensiuni şi o parcurgem fiecare dintre casă de cultură, şcoli, po
noi, trebuie să susţinem ac
la această oră este reali desenăm piesele ce urmea calităţi, înlăturăm even liclinică. Toate acestea şi pentru a face oraşul nostru
zarea planului la export — ză a fi prelucrate pe linia tualele defecţiuni de con tiv, efectiv eforturile finan tot mai frumos.
ne spune Ion Şerbănescu. tehnologică de circulare, servare, o pachetizăm şi o ciare pe care le face statul. încă multe altele, care au
Avem o conjunctură favo conform dimensiunilor şi încărcăm în vagoane, ne Noi, cei care trăim şl înnoit harta Călanului de as EMIL-ERNEST WOLLNER,
rabilă, condiţii corespun normelor de calitate pre dă lămuriri Francisc Kiss muncim în oraşul Călan, ne tăzi, au însemnat mari efor maistru furnalist
zătoare de lucru, aşa incit scrise, releva Constantin despre importanţa activi mîndrim pe drept cuvint cu turi materiale din partea la C.S. „Victoria" Călan
tăţii brigăzii pe care o
conduce. Ştim că benefi
ACTIVITATEA DE EXPORT ciarii externi sînt foarte
pretenţioşi şi, împreună
calitate * dinamism e eficienţă cu Gheorghe Anisie, Va Posibilităfi de a amplifica ceea ce s-a făcut pînă acum
lentin Feldrian, Ion Zaha-
rie, Maria Nagy, Mar ia
trebuie să intensificăm la Andreescu, şi urmărim mo Prevederile din proiectul o arie largă, s-a bucurat in comunei noastre ci şi pentru
maximum activitatea de dul în care se efectuează Durnea, cu ceilalţi oameni Legii privind autoconducerea, anii socialismului de o ade-' alte comune. Contribuţia
export. Oamenii au în debitarea pieselor. Fă- din brigadă; ne străduim autogestiunea economico-fi- vârâtă 'întinerire. La aceasta principală la aceste lucrări
ţeles această necesitate şi cîndu-ne datoria cu con să nu dăm nici măcar o nanciară şi autofinanţarea şi-au adus consecvent con a avut-o stalul. Dar nu o
se străduiesc zi de zi să-şi ştiinciozitate, nu ■ înregis bucată de cherestea cu unităţilor administrativ-terito- tribuţia şi locuitorii satelor dată ne-am lovit de greu
îndeplinească sarcinile, să trăm refuzuri sau recla defecţiuni. De altfel nu riale, derivate din principii ei. Această contribuţie insă tăţi din lipsa forţei de mun
realizeze produse de bună maţii din partea partene avem nici un refuz sau le generale ale autocondu- nu a fost in toate cazurile că, pentru că legea privind
calitate. rilor externi". vreo reelamaţie din partea /în directă concordanţă cu contribuţia in bani şi mun
destinatarilor de peste ho
Am luat pulsul muncii După cum ni s-a spus, tare ai produselor noastre". cerii şi autogestiunii se con posibilităţile fiecărei familii. că a cetăţenilor avea insu
stituie ca un eficient instru
pe flux. în hala gatere, jumătate din producţia sec Şi la S.I.L. Orăştie au ment de lucru in sprijinul Noi, in reţeaua cooperativei ficienţe. Se cerea deci îm
toate cele şase agregate torului este destinată ex fost unele greutăţi şi de de producţie, achiziţii şi des bunătăţită. Prevederile din
funcţionau 'la parametri. portului, 30 la sută se li ficienţe în desfăşurarea consiliilor populare pentru
Maistrul de schimb Ioan vrează unor combinate şi producţiei, în primele luni mai temeinica implicare a facerea mărfurilor am con proiectul noii legi aduc
sau
de-a
amenajat
struit
Iliasă aprecia că activita întreprinderi de prelucra ale anului, care au făcut tuturor cetăţenilor la dezvol lungul anilor o serie de uni asemenea îmbunătăţiri, pre
tea se derulează normal, re a lemnului din.ţară, iar tarea şi înflorirea localităţi cizează fără echivoc obliga
există suficientă materie 20 la sută este utilizată în lor. tăţi de desfacere, de pro ţiile fiecărui cetăţean.
primă, respectiv buşteni dc alte scopuri industriale şi DUMITRU GHEONEA Comuna Orăştioara de ducţie sau de prestări ; in
fag, oamenii îşi fac datoria, sociale. Exportul este deci Sus, in care îmi desfăşor şi tre acestea şi o brutărie mo MIRON MATEI,
punînd un deosebit accent sarcina principală a co (Continuare în pag. a 3-a) eu activitatea, deşi e comu dernă, care produce pîine preşedintele C.P.A.D.M.
pe calitatea produselor. A lectivului, pe care fiecare nă de munte, răspîndită pe nu numai pentru locuitorii Orăştioara de Sus
ţinut să-i evidenţieze pen muncitor o înţelege la a-
tru hărnicia şi conştiincio devărata sa dimensiune.
zitatea în muncă pe Ludo „Şi noi, cei de la re ÎN ZIARUL DE AZI :
vic Bogdan, Constantin paraţii şi întreţinere, sîn-
Andreescu, Marcel Acur- tem angajaţi în efortul ge • Ritmuri hunedorene
muloaie, Madrona Bîrlca- neral pentru realizarea
nu, Florica Răstoacă, Cor planului la export, arăta • Industria mică - inte
nelia Vărgaş, Iulius Socaci, şeful de echipă Dumitru
Glicorghe Iiălmăgeanu. Ion, de 32 de ani în fa grată armonios în rea
„Preocuparea noastră prin brică, meseriaş de primă lizarea sarcinilor eco
cipală este să debităm mînă. Dacă reparăm la nomice în profil teri
buştenii . în cherestea la di timp gaterele şi circula torial
mensiunile fixe şi în spe rele, celelalte utilaje, dacă
cificaţia sortimentală soli le întreţinem în mod co • Parcul Naţional Rete
citată de beneficiarii ex respunzător, ele pot func
terni", sublinia gateristul ţiona mai mult şi mai bine, zat - rezervaţie a bio
Ludovic Bogdan, unul din asigurînd ritmicitate şi efi sferei
tre veteranii fabricii de cienţă producţiei. Şi, în
cherestea din Orăştie. „A- general, reuşim . să ne re • Propagandei vizuale i
ceasta necesită 6 deosebită zolvăm toate problemele. se impun caracter con
grijă la întocmirea mode Florea Acurmuloaie, Iosif cret, operativitate, efi
lelor de debitare, adică la Moldovan, Nicolae Şen-
Trei dintre minerii dc nădejde ai sectorului Musarlu II, din cadrul I. M. Barza :
aşezarea pînzelor în rama droni, Dumitru Negrea, cienţă. Pavel Jicărean, Dan Piihacker şi Ion Mărcuş. Foto MAKIANA LAZEA
gaterelor şi, în continuare, toţi ceilalţi oameni din
,
,
,
,
%\VV.VV.VAV,V.V/.VAVAV,V.V.V.V.V.V.VV.V.V..V,VV.V,.V.V..VA.V,V.r.VA.V'. V.V.VAV.V.V.V.VA’AV.V.V.VAV.VAV.V.V.V.V.V.V.'.V.V.V.V.VAV.'.V.V.
,
Pentru obţinerea unor producţii Preocupare sporită pentru asigurarea
sporite de legume
In fiecare an din ac coltarea şi valorificarea necesarului de furaje
tualul cincinal, ferma de cepei, tomatelor, morcovi
legume din Simeria Veche, lor şi pătrunjelului. în Pentru stabulaţi.a 1984/ şi fără pierderi a recoltei' tele cooperativei, eviden porumb în cultură dublă
a I.A.S. Simeria, şi-a înde paralel, se prăşesc manual 1985 ferma zootehnică a obţinute. Suprafeţele cu ţia pentru hărnicia şi con din care se va face siloz,
plinit şi depăşit prevederile şi' mecanic culturile duble cooperativei agricole de trifoi şi lucerna, ea şi fî- ştiinciozitatea cu care au astfel că şi la acest sor
de plan la producţia mar şi succesive, se face iriga producţie din Hărău are neţele naturale au fost muncit la recoltarea, trans timent se va ating:e canti
fă. Şi în acest an — ne rea culturilor pentru a nevoie, în conformitate cu fertilizate cu azotat de portul şh depozitarea finu tatea prevăzută în balanţă.
spunea şeful fermei, ing. completa deficitul de apă efectivele de animale pre amoniu. în acest fel s-a lui pe cooperatorii Mihai Necesarul de furaje a
Ionel Voica —, se depun din sol şi se aplică trata văzute în plan, de 420 to fost stabilit în conformita
eforturi stăruitoare pentru mentele fitosanitare. ne fîn, 500 tone grosiere te cu efectivele de animale
realizarea planului, pînă Intre lucrătorii perma şi 1 500 tone suculente. PREGĂTIREA IERNATULUI ANIMALELOR - planificate pe acest an.
acum avînd livrate benefi nenţi care îşi aduc o con
ciarilor mai mult de 1 000 tribuţie meritorie la efec Pentru a nu se mai re O PROBLEMĂ DE MAXIMĂ ACTUALITATE La ora actuală, ferma are
tone legume. tuarea lucrărilor amintite peta situaţia din anul tre 572 bovine şi 1114 ovine,
In aceste zile activitatea i-am notat, pe Petru Ţigu, cut, cînd unitatea a fost efective mai mari decît
în fermă se desfăşoară pe Cornel şi Susana Zepciuc, nevoită să apeleze Ia cum obţinut o recoltă bună de Blid, Sofia Dîmpu, Aure cele prevăzute pentru sfîr-
multiple planuri. Gei peste Maria Pascal şi alţii. părarea de furaje, condu fînuri. La lucerna a re lia Păsculesc, Emilian Li- şitul anului. în situaţia în
200 lucrători, în mare. Şeful fermei ne-a relatat cerea cooperativei a acţio zultat o producţie de 6 to vezean, Floarea Ştefănoai- care unitatea va rămîne cu
parte elevi din Simeria şi că stadiul actual de dez nat cu răspundere pentru ne la hectar. Recolta ob că, Valeria Zoica, Romulus aceste efective este nece
Hunedoara, care participă voltare a culturilor consti asigurarea necesarului de ţinută a fost transportată Şerban şj mulţi alţii. sar să fie luate măsuri
zilnic la lucrările de strîn- tuie o garanţie că de pe nutreţuri. Pentru atinge şi depozitată cu maximă De asemenea, rezultatele pentru a asigura buna a-
gere şi valorificare a recol cele 140 hectare destinate rea acestui obiectiv, au operativitate în baza fura de la secerişul orzului şi dăpostire a acestora, cît
tei, precum şi la întreţi producerii legumelor se vor fost întreprinse o seamă jeră. La or a actuală, în griului — 302 tone — sînt şi suplimentarea cantită
nerea legumelor, asigură obţine şi valorifica — aşa de măsuri menite să asi treaga cantitate de fîn este depozitate în bune condi- ţii de nutreţuri în raport
livrarea a cîte 30—40 tone cum prevede planul — cel gure sporirea producţiei pe depozitată în baza fura ţiuni. Pînă în prezent, au de numărul animalelor ce
produse şi menţinerea cul puţin 4 500 tone produse, unitatea de suprafaţă, re jeră a fermei zootehnice fost depozitate aproape le deţine ferma.
turilor curate de buruieni, ponderea deţinînd-o văr- coltarea la timp a fura — 2GG tone. 1 000 tone siloz. Unitatea
în actualitate se află re zoasele şi rădăcinoasele. jelor, transportul operativ Traian Ursan, preşedin are semănate 37 de ha cu TRAIAN BONDOR
