Page 89 - Drumul_socialismului_1985_08
P. 89
PROIECTUL LEGII PRIVIND
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ
AUTOCONDUCEREA, AUTOGESTIUNEA EC0N0MIC0-
C ă ,. FINANCIARA Şl AUTOFINANŢAREA UNITĂŢILOR
ADMINISTRATIV-TERITORIALE
C I I S M H L — Scrisori de la cititorii noştri —
4L
O
Ne vom înfrumuseţa comuna, ne vom îmbogăfi viafa
Cei ce trăiesc şi muncesc muncă a familiilor — potrivit rea unui ioc de agrement,
în satele comunei Dobra — prevederilor noului proiect modernizarea unei >balastie
localitate care, prin rezulta de lege - vom putea diver re care ar pune în valoare
tele muncii oamenilor ei se sifica lucrările de interes o mare cantitate de nisip,
situează azi pe un loc de obştesc, vom transpune mal alte obiective ce var veni in
frunte în întrecerea socialis operativ în viaţă propune sprijinul dezvoltării economi-
tă dintre comunele hunedo rile cetăţenilor care au în co-sociale a comunei Dobra,
rene — au primit cu încrede vedere crearea unor condi al creării unor condiţii de
re şi deplină aprobare pro ţii tot mai bune de muncă Viaţă tot mai bogate locui
iectul Legii privind autocon- şi de viaţă. torilor ei.
fN ZIARUL DE AZI : ducerea, autogestiunea eco- Pe agenda de lucru a con Exprimîndu-mi deplina a-
nomico-financiară şi autofi siliului nostru popular se a- deziune la noul proiect de
• TRIBUNA EXPERIENŢEI nanţarea unităţilor adminis- flă înscrise deja o serie de lege, susţinîndu-l cu toată
Eforturi stăruitoare ÎNAINTATE : trativ-teritoriale. Prevederile propuneri făcute cu prilejul convingerea, ne vom implica
înfilnirilor dintre deputaţi şi
noii legi vin în sprijinul în
cu eforturi susţinute in cu
-
Oamenii, faptele lor
definesc experienţa noirilor ce le vom aduce co cetăţeni, între care amintesc noaşterea, aplicarea şi res
pentru colectarea - înaintată munei, îmbogăţindu-i zestrea modernizarea unor drumuri pectarea prevederilor de că
de legătură dintre sate şi
tre toţi locuitorii comunei,
edilitar-gospodărească,
astfel
S-au asimilat inelele
de suspensie
materialelor reîolosibile - Recondiţionarea ca şi aşezarea noastră să se centrul de comună, construi convinşi că astfel ne vom
rea a trei microhidrocentra-
aduce contribuţia la îmbogă
înscrie armonios în arhitec
sursă de aprovizio tura modernă a localităţilor le a căror funcţionare va ţirea materială şi spirituală
a propriei noastre vieţi.
avea o deosebită importan
nare !
şi reintroducerea lor - Suitori cu găuri lungi patriei. ţă în reducerea consumului
Prin contribuţia în bani şi
- Profesionişti in eco muncă, cetăţenii celor 13 sate de energie din sistemul e- EUGENIA LAZAR,
în circuitul productiv • Crearea Parcului Na ale comunei au participat nergetic naţional, amenaja primarul comunei Dobra
nomisirea... timpului
activ la realizarea unor im
ţional Retezat - eveni portante lucrări edilitare, la
în contextul bazei de joritatea întreprinderilor ment de importanţă ridicarea a numeroase o- Vom stimula iniţiativele în
resurse materiale limitate hunedorene, preocupate in majoră in acţiunea de biective social-cutturale, de
de care dispune ţara noas sistent de traducerea în ocrotire a naturii in păşind obligaţiile stabilite înfăptuirea prevederilor de plan
tră într-o serie de sectoa viaţă a indicaţiilor şi ori România. pentru fiecare familie.
re, al evoluţiei preţurilor la entărilor secretarului gene Prin contribuţia în bani şi
materiile prime pe piaţa ral al partidului, tovarăşul Una dintre principalele proprii, vom acţiona pentru
mondială, problema recu Nicolae Ceauşescu, s-au prevederi ale noului proiect reducerea cheltuielilor ma
perării, recondiţionării şi obţinut şi se obţin lună de de lege supus dezbaterii se teriale, introducere unui re
refolosirii materialelor, pie lună rezultate tot mai bune referă la răspunderea ce re gim sever de economii, eli
selor de schimb şi suban- în domeniul colectării ma vine consiliului popular, ca minarea oricărei lorme de
samblelor capătă o impor terialelor refolosibile şi re •organ local al puterii de risipă, diminuarea consumu
tanţă deosebită. Dovadă şi integrării lor în circuitul stat, la elaborarea şi înfăp rilor materiale, combustibili
faptul că planul pe 1985 productiv. într-o serie de tuirea planului de dezvolta şi energie, folosirea cu spirit
prevede că ponderea ma unităţi au apărut idei noi, re ecanomico-socială în pro gospodăresc a întregii baze
terialelor rcfolosibile în valoroase, s-au găsit solu fil teritorial, în organizarea, materiale.
balanţa consumurilor de ţii eficiente de recupera îndrumarea şi controlul în Acesteă vor fi posibile prin
materii prime trebuie să a- re, rccondiţionare şi refo- deplinirii sarcinilor de plan asigurarea participării tuturor
jungă la 43,9 la sută la losire a materialelor utili de către toate unităţile e- cetăţenilor la adoptarea şi
plumb, 40,6 la sută la alu zate deja în producţie. A- conomice din teritoriu, indi înfăptuirea hotăririlor privind
miniu, 44 la sută din în cestea reprezintă o sursă ferent de subordonarea a- dezvoltarea unităţilor econo
cărcătura metalică pentru deosebit de valoroasă de cestora. mice, prin stimularea iniţia,
producţia de oţel şi piese aprovizionare cu materia Deci, în paralel cu activi tivelor valoroase ce au in
turnate, 63,3 la sută la le, o cale sigură de redu tatea continuă pentru buna vedere înfăptuirea prevederi
cupru electrolitic, 30 la su cere a cheltuielilor mate gospodărire a oraşului nos lor de plan, a programelor
tă din totalul necesarului riale ale unităţilor, de creş tru, la care am antrenat un de autoconducere şi auto-
de piese de schimb pentru tere a eficienţei economice mare număr de cetăţeni, ce aprovizionare teritorială, pri
reparaţii şi întreţineri. Sînt în producţie. au efectuat lucrări de mun vind dezvoltarea oraşului.
sarcini importante, care nu Particularizăm prin cîtc- că patriotică a căror valoa Apreciem şi susţinem cu
pot fi materializate decît va exemple. întreprinderea re a depăşit 2 000 lei anual toată convingerea adoptarea
prin acţiuni hotărîte, con minieră Barza : pe locuitor, ne vom mobiliza proiectului de lege ce dă
secvente pe această linie, — Pentru identificarea, mai mult eforturile în direc noi dimensiuni activităţii con
care solicită din partea tu colectarea şi valorificarea ţia îmbunătăţirii activităţii siliului popular, antrenînd la
turor colectivelor de mun materialelor, pieselor de unităţilor industriale de sub dezvoltarea localităţii, a uni
că iniţiativă, spirit gospo schimb şi subansamblelor ordonare locală. In acest tăţilor economice, contribu
dăresc, inteligenţă tehnica refolosibile, a acelora care scop, vom asigura folosirea ţia fiecărui cetăţean, fiecă
şi capacitate creatoare. necesită o rccondiţionare cu maximă eficienţă a mij rui locuitor al oraşului.
Realitatea este că fieca Moara nr. 3 de ta Uzina dc preparare a minereurilor loacelor materiale şi băneşti
re întreprindere dispune L. BRĂDEANU cuprifere Barza, sub supravegherea atentă a operatoarei ce le sînt încredinţate, creş MARIA MEDREA,
de cantităţi apreciabile de Ileana Dan, are o funcţionaro normală. terea permanentă a rentabi primarul
asemenea resurse. în ma (Continuare în pag. a 3-a) lităţii şi sporirea veniturilor oraşului Haţeg
IW PREGĂTIREA CONGRESULUI AL lll-LEA Grijă sporită pentru strîngerea
furajelor şi pregătirea adăposturilor
ĂL CONSILIILOR POPULARE
Ferma zootehnică a Coo tive s-a obţinut o produc la trifoi şi lucernă şi la
perativei agricole de pro ţie de 250 tone furaje care transportul recoltei de pe
în conducerea economiei în profil ducţie din Şoimuş trebuie a şi fost transportată în fineţele naturale —• acţiuni
în care se evidenţiată coo
baza de nutreţuri. S-a luat
să aducă o contribuţie im
peratorii Vasile Popa, Au-
prima coasă şi de pe fîne-
portantă la înfăptuirea pro ţele naturale în suprafaţă gustin Henţ, Ianoş Şuteu.
teritorial, consiliul popular se afirmă gramului de autoconducere
şi
terito
autoaprovizionare
rială. în prezent, ferma are
900 bovine şi 1400 ovine. VARA SA PREGĂTIM IERNATUL
cu competenţă şi autoritate Desfăşurarea în bune condi . A N I M A L E L O R !
ţii a viitoarei stabulaţii a
Una dintre cele mai im tente a deputaţilor, a mem nări corespunzătoare a animalelor necesită o bază Ioan Costan, Ioan Lugojan,
portante sarcini ce revin brilor comitetului executiv populaţiei municipiului - furajeră alcătuită din 750 de 314 ha. Paiele au fost Petru Moga, Loghin Stoia,
consiliilor populare este al consiliului popular în problemă aflată de aseme tone fin, 1000 tone grosie aduse toate în baza furaje Sabin Henţ şi alţii. Trans
contribuţia acestora la ela coordonarea activităţii eco nea pe agenda de lucru a re şi 2 600 tone suculente. ră, rezultînd o cantitate portul recoltei se face cu
borarea si realizarea planu nomice a unităţilor din raza consiliului popular — au In legătură cu preocuparea de 1 300 tone grosiere. Mai utilajele de transport ale
lui în profil teritorial — teritorială de activitate. fost depăşite sarcinile de pentru asigurarea furajelor, avem încă sfeclă furajeră secţiei S.M.A., dar şi cu
parte integrantă a planului în domeniul investiţiilor plan la desfacerea de măr Aurel Duca, preşedintele — pe 12 ha — porumb si atelajele cooperativei şi ale
naţional unic de dezvolta au fost executate lucrări furi, în perioada care a cooperativei, ne spunea : loz în cultură dublă pe membrilor cooperatori.
re a ţării. Rezultatele ob în valoare de peste 429 trecut din acest an, cu — în acest an avem 27 40 de ha.
ţinute la nivelul munici milioane lei, Ia etapa a 27,5 milioane iei, urmă- de ha cu lucernă şi 28 do în aceste zile — cum ne Pregătirea iernatului a-
piului Deva în primele doua a termoficării muni rindu-se în paralel diver ha cu trifoi în cultură pură. spunea Ioan Herţ, ingi nimalelor implică şi alte
şapte luni ale acestui an — cipiului, Uzina de piese de sificarea şi îmbunătăţirea Da coasa I şi Il-a efec nerul şef al cooperativei — acţiuni în fermă. La adă
a
rezultate închinate Congre schimb şi reparaţii utilaj calităţii produselor, a mo tuată pe suprafeţele respec- se lucrează la coasa a IÎI-a postul de la Bălata, lucră
sului al III-lea al consi minier Deva, lucrările de dului de servire. tori ai I.b. Chişcădaga —
liilor populare : la produc construcţii-montaj la con Municipiul Deva a obţi unitatea patronatoare a
ţia de energie electrică o ducta de aducţiune a apei nut rezultate pozitive pe La îndemnul deputaţilor C.A.P. Şoimuş — muncesc
depăşire de 279,7 milioane potabile în sistem gravita linia întăririi autofinanţă la înlocuirea instalaţiei de
IcWh, o creştere de 561 to ţional de 1 000 mm, ferme rii integrale a activităţii, Mobilizaţi de deputaţi, trei ori mai mult faţă dc adăpat. Grajdurile de la
ne de metale neferoase în de păsări şi iepuri la prin atragerea de noi sur cetăţenii oraşului Simeria plan, 5,5 tone hîrtic, 1,5 Şoimuş au fost văruite şi se
concentrate şi 1500 tone „Avicola Mintia. Au fost se la bugetul local, reu- au răspuns cu dăruire ac tone textile, 31 mii sticle pun la punct instalaţiile
11
var, depăşirea sarcinilor de date în folosinţă 355 de şindu-se ca în ultimii şapte ţiunii gospodăreşti de re şi borcane. Ampla acţiu de muls, de adăpat şi eva
plan pe ultimele trei luni apartamente, cu spaţii co ani bugetul de venituri şi cuperare a materialelor ne patriotică, înscrisă în cuare a dejecţiilor. În in
în majoritatea unităţilor e- merciale şi de prestări cheltuieli să fie echilibrat, refolosibile. Astfel, a fost cintele zootehnice se află
conomice, executarea la servicii la parter, au fost colectată şi predată, dc tre indicatorii urmăriţi în încă mult gunoi, care tre
timp şi în condiţii de cali executate lucrări de dez ESTERA ŞINA la începutul anului şi pi- cadrul întrecerii socialiste buie transportat cit mai
tate a tuturor lucrărilor voltare tehnico-edilitară a nă în prezent, cantitatea dintre oraşele judeţului, repede.
agricole — sînt certe do municipiului, dc 09 tone fier vechi, de continuă.
vezi ale implicării compe în scopul unei aprovizio (Urmare din pag. a 3-a) TRAIAN BONDOR
