Page 87 - Drumul_socialismului_1984_07

306 • JOI, 26 IULIE 1984 Pag. 3

Muzeele hunedorene — prezenţe active Cînd florile ne inspiră Productivitatea

in opera de educare patriotică, iubire de frumos muncii

revoluţionară a oamenilor muncii
e-viziunii et»- Pe noul venit în Călan, se amenajează un teren de (Urmare din pag. 1)
:oIok)
1 (par(ial co­ Monumentele de cultură neral al partidului, pre­ ror oamenilor muncii, în mai exact în oraşul nou, joacă cu leagăne şi balan­ făcut o legătură directă in­
materială răspândite pe În­ şedintele ţării, înregistrea­ primul rind a tineretului, îl atrage înfăţişarea lui soare. Nici vîrstnicii n-au tre creşterea productivită­
ca iu ®co- actuală încă de la „poar­ fost neglijaţi. La intersec­
treg cuprinsul acestor pla­ ză succese edif’catoare în în spiritul patriotismului ţii muncii şi utilajele sec­
evlziunii cu- iuri au devenit, pentru tezaurizarea, conservarea şi socialist, al devotamentului ta" de intrare, marcată ţia străzilor Bradului cu ţiei. „Reparaţi le la timp
larţial color) valorificarea complexă a faţă de trecutul glorios al prin acel scuar în care a-
populare cu- toate categoriile de vizita­ Traian se află în stadiu de şi de calitate ce le execu­
tori şi în special pentru patrimoniului cultural hu- patriei, faţă de partid şi mestecul de culoare şi par- finalizare un parc de o- tăm prelungesc viaţa uti­
tcrar-arlistică tânăra generaţie, un ne­ nedorea-n pe plan naţio­ popor, al prieteniei şi fră­ .fuinuri ale,.miilor,,de ,tran- . dihnă în .-suprafaţă - de lajelor. Dar, nu trebuie să
secat izvor de educaţie nal, impunîndu-le in cir­ ţiei tuturor celor ce mun­ se uite faptul că întreţine­
al. „Scntin- dafiri încălzeşte sufletele, 2 350 mp, prevăzut cu
oilul i patriotică. Patrimoniul cul­ cuitul mondial de valori. cesc, fără deosebire de na­ luminează privirile. în ju­ bănci, cu alei betonate şi rea maşinilor se face si
1 (parţial co- tural de interes naţional Prin patrimoniul pe ca­ ţionalitate. Printre activi­ prin exploatarea lor bună,
existent în judeţul Hune­ re îl deţin, muzeele hune­ tăţile de prestigioasă ţinu­ rul modernelor construcţii cu... 65 000 de flori de ta­ profesională".
doara este ilustrat elocvent dorene sînt prezenţe vi’, tă ştiinţifică, organizate de — casa de cultură, policli­ lie mică. Iată-ne, deci. ajunşi la
în valoroase colecţii mu­ active, în complexa operă muzeele hunedorene, relie­ nica, şcoala generală — în preajma blocurilor pregătirea în oeserie fără
zeale. Aici se păstrează de edificare a omului nou. făm sesiunile, simpozioa­ rondourile, în care se îm­ 2—8 din strada Bradului, de care — aşa eu no bine .
numeroase exponate de Un rol deosebit în educa­ nele, colocviile de istorie, bină toate nuanţele de al­ eîţiva locatari amenajează afirma tehnic anul Ai rel
natură istorică, arheologi­ rea patriotică revoluţiona­ dezbaterile, mesele rotun­ bastru şi violet ale panse- un scuar. Lupulescu — mei nu se
că, demografică, de ştiin­ ră şi materialist-ştiinţifică de, expunerile şi conferin­ poate concepe rodnicia
I : 6,00 Ra- a oamenilor muncii îi re­ ţele consacrate unor mo­ luţelor, încadrate de ver­ — întreţinerea acestui
ilimineţii; 6,30 ţele naturii, tehnică, artis­ dele arbuştilor, alternea­ pare, în suprafaţă de 1000 muncii. Există pentru cei
ei in agricul- tică sau documentară, ce vine Muzeului judeţean, mente cu semnificaţie ma­ mp — ne spunea Traian necalificaţi cursuri cu du­
iojurnal; 7,30 conturează paginile istoriei care, prin cele două secţii joră în istoria patriei şi a ză cu spaţiile verzi plan­ rata de 5 luni. iar pentru
:a zilei ile 23 poporului român, ale stră­ ale sale oferă o imagine judeţului. Au fost şi sînt Horvat, se află in sarcina ceilalţi membri ai perso­
Revista pre- tate cu pomi ornamentali.
erul melodii- moşilor noştri. vie a evoluţiei cadrului na­ comemorate figuri ilustre Explozia purpurie a tran­ asociaţiei nr. 4, al cărei nalului teme bilunare re­
ltatele trage- O dezvoltare remarcabi­ tural şi istoric al meleagu­ ale istoriei şi culturii na­ preşedinte sînt. Am orga­ zultate din necesităţile
es; 9,00 Bu- lă a înregistrat mişcarea rilor hunedorene. ţionale, luptători pentru dafirilor urcători înconjoa­ prezente şi viitoare ale
9,05 Răspun- ră intrările blocurilor 2, nizat astfel munca îneît,
orilor; 10,00 muzeistică hunedoreană în Muzeul mineritului din cauza dreptăţii sociale şi producţiei.
ri; 10,05 Mo- cei 40 de ani ce au trecut Petroşani redă în toată libertăţii naţionale, care 4, 6 şi 8 din strada Bra- prin rotaţie, să fie cuprinşi „Buna pregătire profe­
; 10,15 Muzi- de la revoluţia de elibera­ amploarea şi complexitatea s-au năseut şi au trăit, ori sională, dar şi din punct
ibaneză; 10,30 re socială şi naţională, sa dezvoltarea industriei şi-au desfăşurat rodnica
e; 11,00 Dulc­ Localitatea — oglinda de vedere politie — arăta
ii,05 Patrie antifascistă şi antiim.peria- extractive din Valea Jiu­ activitate pusă în slujba tovarăşul Ionel Hodorog,
de eroi; 11,35 listă din august 1944. lui şi lupta minerilor sub poporului român, pe me­ spiritului cetăţenesc secretarul comitetului de
12.00 Buletin în peisajul marilor îm­ conducerea Partidului Co­ leagurile hunedorene. Co­
Din comoara partid şi preşedintele con­
2,15 Magazin pliniri economice, sociale munist Român împotriva memorarea unor persona­ siliului oamenilor muncii
ic; 12,45 A- şi culturale care au îmbo­ exploatării şi asupririi. Mu­ lităţi ca Iancu de Hune­ dului; minunate aranja­ toţi locatarii blocurilor din din combinatul siderurgic
adio-tv.; 13,00 găţit harta judeţului Hu­ zeul arheologic din Sarmi- doara, Horia, Cloşca şi Cri- mente florale pot fi admi­ jur. Pensionarul Schicherli
l; 15,00 Club — determină un spirit cu
16.00 Buletin nedoara, mai cu seamă zegetusa adăposteşte re­ şan, Avram Iancu, Dr. Petru rate în jurul blocurilor 5 Rudolf, sudorul Patko Ioan, adevărat revoluţionar în
Muzică uşoa- după Congresul al IX-lea marcabile vestigii ale ci­ Groza, Ion Budai DeleanU, şi 5 A din strada M. Emi- maistrul Gheorghe Bueu- activitate. în genere, toate
i; 16,15 Hor a al partidului, un loc bine vilizaţiei romane din Da­ Niculae, Aron şi Ovid Den- reanu, lăcătuşul Ioan Gli- colectivele turnătorilor fac
te; 16,25 Ra- nescu şi nr. 1 din strada
lor \; 16,55 definit îşi au muzeele. în cia, iar Castelul Corvineş- suşianu, Nicolae Olahus, Traian. gor — de la Combinatsul mai mult deci' ii se cere
,00 Bu- această perioadă au fost fcilor evidenţiază munca şi Silviu Dragomir, Filimon siderurgic „Victoria" Că­ şi de bună calitate. Aici,
1>, 'Politica organizate pe baze ştiinţi­ lupta populaţiei hunedore­ Sirbu, au fost momente de — Tot ceea ce s-a făcut întreaga producţie dc pie­
Te apăr şi aici pe linia gospodăririi lău, Marcel Grosu, Iosif
mea — pro- fice şi miuzeotehnice mo­ ne în evul mediu, rolul ju­ referinţă ale activităţii mu­ Munteanu sînt eîţiva din­ se a fost livra ă la- Calita­
; 18,00 Orele derne Muzeul mineritului cat de fierăritul de aici în zeelor noastre. ■ — ne spune Florian Şapte- tea I. La fel şi Utilajele de
jurnal * Re- din Petroşani (1967), sec­ dezvoltarea civilizaţiei ma­ Ancorate ferm în opera lei, şeful oficiului de gos­ tre cei care consideră că turnare. Planul a fost rea­
onală radio ; a săpa şi uda o floare, a
naclu; 22,00 ţia de ştiinţele naturii a teriale a poporului român. de importanţă istorică a podărie comunală din ca­ lizat şi depăşit la toţi in­
ă; 23,00 Sce- Muzeului judeţean Deva Muzeul de etnografie şi edificării societăţii socia­ drul consiliului popular o- vopsi o bancă sau a cosi dicatorii, iar angajamen­
ra „Regele (1974), Castelul Corvineşti- artă populară din Orăştie liste multilateral dezvolta­ răşenesc este rodul acţiu­ iarba prea înaltă din spa­ tele asumate pe Î904 au
.alo; 23,30—
muzical. lor din Hunedoara (1974), înmănunchează în colecţii­ te, muzeele hunedorene nilor concrete iniţiate de ţiile verzi este o datorie fost deja realizate. Trebuie
secţia de istorie a Muzeu­ le sale remarcabile comori 'Sînt angajate plenar în res­ organizaţia de partid din de onoare faţă de cartierul şi în continuare să se ac­
lui judeţean (1981), Muzeul ale artei şi meşteşugurilor ponsabila muncă de edu­ cartier, de deputaţi, ca şi ţioneze eu înaltă responsa­
de arheologie din Sarmi- ţărăneşti de pe Valea Mu­ care şi instruire a cetăţe­ în care-şi au locuinţa. bilitate pentru a intîmpimi
zegetusa (1982) şi Muzeul reşului mijlociu, a Geoa- nilor patriei noastre. Prin celor organizate de unele ...Strada Florilor. Loca­ prin importante succese de
memorial „Aurel Vlaicu" giului, Grădiştei şi Romo- vocaţia lor, de a instrui asociaţii de locatari. Au tarii blocurilor 7, 5, 18, 16 producţie măreţele eveni­
(1982) sau au fost înfiin­ sului. Muzeul memorial de şi educa în spiritul res­ răspuns prezent în mod sau 12 au avut grijă să nu mente ale anului jubiliar
tură fulgeră- ţate noi unităţi muzeale, la Aurel Vlaicu prezintă pectului faţă de trecut, al repetat la întreţinerea zo­ dezmintă denumirea ei. în­ 1984".
; Acţiunea printre care amintim „Ca­ marelui public planuri ale preţuirii prezentului socia­ nelor verzi şi parcurilor,
HUNEDOA- tre cei cu drog de frumos
iara Noorie sa Crişan“, inaugurată în invenţiilor, machete de a- list, muzeele deschid, spre la extinderea lor, elevii şi culoare, de curăţenie, se
ila A); Prea anul 1979. vioane şi obiecte ce au a- viitorul comunist, porţi celor două şcoli generale
luna mal — Aliniate în frontul mun­ parţinut celebrului pionier largi spre care se îndreap­ şi liceului industrial, co­ numără: Gabriel Dănău,
ila B); In- ci ideologice, încadrate în Lucreţia Davidoi, Ioan Pe drumul
inilor (Flacă- al aviaţiei româneşti şi tă, cu paşi siguri, societa­ lectivele de lucrători din
spre victorie planul unitar de cercetare, mondiale, născut în satul tea noastră, aflată într-un unităţile comerciale şi meş­ Suciu, Ioan Minea, Vamoş
1ŞANI: Lan- activitatea muzeelor hune­ care îi poartă azi numele. cutezător dinamism mate­ Ladislau, Nicolae Racovi- de îier
(Parîng) ; dorene, stimulată de în­ Instituţii de cultură cu rial şi spiritual. teşugăreşti, personalul po­ ceanu.
tă urgenţă demnurile mobilizatoare profil ideologic, muzeele Prof. IOACHIM LAZAR liclinicii, asociaţiile de lo­
dcul în flă- ale tovarăşului Nicolae hunedorene au un rol im­ directorul catari nr. 1, 4, 6 şi 7, a- — Asociaţia noastră — (Urmare din oag. P
ibrie); LU- Ceauşescu, secretarul ge­ portant în educarea tutu­ Muzeului judeţean flîndu-se la ora actuală în ne explică Mihai Negesou
b"' 1 'ubire îngrijirea locuitorilor ora­ — cuprinde cele mai mul­ se în planul pentru acest
JBu. Ar- | şului 4 500 de arbuşti or­ te blocuri. Dacă E.G.C.L., an se disting prin calitatea
>i ardelenii care a intervenit pentru execuţiei podurile de cale
LONEA: Fiul namentali clin specia foioa­ ferată, lucrările de terasa-
ui); PETRI- se şi peste 45 000 flori — remedierea unor defecţiuni mente şi suprastructuri
Muncitoresc); CAMPANIA plantate în primăvară. Este la canalul termic pe o por­ c.f., sistematizarea haltei
laiul verde o delectare pentru cei mai ţiune de 300 ml, între de mişcare Gurasada, con­
AD: Tănase i mulţi orăşeni ca, o dată şcoala generală nr. 2 şi struirea unei clădiri pentru
le I-II (Stea- ] Imperativele secerişului la grîu întorşi acasă de la com­ centralizarea eleetrodina-
JRABARZA : j grupul de garsoniere, ai’ mică a aceleiaşi halte".
binat, să se ocupe de stra­ readuce mai repede la în­
este numai ! (Urmare din oag. 1) de asemenea, la plantarea Floriţa Gherghel, Victoria turile de flori din faţa ca­ Am ţinut să-i cunoaştem
lui (Minerul); ; verzei de toamnă, fiind şi Adelia Cizmaş, Ortansa făţişarea lor obişnuită zo­ la lucru pe autorii acestor
ote băieţi şi mărindu-se asigurarea u- realizate pînă acum 11 ha Ocolişan, Aurica Furdui şi sei sau de cele de legume nele în care s-au făcut să­ frumoase realizări. La ki­
Patria); Trei nui ritm ridicat şi evita­ din cele 15 ha afectate a- mulţi alţii. Au fost pro­ pe care le-au amenajat în pături, am putea afirma că lometrul 509 -r- 522, am
>ţi (Flacăra); rea pierderilor de boabe. cestei culturi. în plină des­ bleme eu eîţiva cooperatori spatele blocurilor şi în a- la noi totul este frumos. găsit formaţiile Iul Cornel
: Madona Doina Vrăbiescu, inginerul făşurare se află şi recol­ -— Ioan Lalău, Galenia farn oraşului. Gospodărirea zonelor dintre Oţoiu şi Dumitru Prichlel.
dc cultură); şef al unităţii, care coor­ tarea cepei, fi'ind strînsă Ştef, Georgeta Miou, Toa- Remarcăm preocuparea locuinţe, a trotuarelor şi La Gurasada. Ionel Gin­
în Munţii donează îndeaproape strîn- recolta de pe 10 hectare. der Amilăesei şi alţii — pentru a asigura copiilor gie a ne-a vorbit despre
cia); BRAZI: gerea recoltei de grîu, ne Ferma legumicolă din Bă- care au ieşit la întreţine­ de toate vîrstele condiţii căilor de acces, a grădini­ priceperea şl dăruirea în
are locuim ; spunea: rea culturilor numai după de destindere. Pe o întinsă lor de flori şi zarzavaturi muncă ce-l caracterizează
ul (Casa de — Avem o mare supra­ cia şi-a alcătuit o forma­ multe insistenţe din partea platformă din strada Pie­ este o activitate perma­ pe Alexandru Belea. Ma-
ţie permanentă de lucru,
ERTA: Chi- faţă de grîu copt, ce s-ar coordonată de Andrei conducerii cooperativei şi ţei s-au construit terenuri nentă, nu doar de cam­ tyiis Gyozo, Virginia Iones-
î (Mureşul); panie. cu, Constantin Coemulea-
putea recolta acum. Ar fi Georgescu, compusă din a primăriei. întrunit în
lărin millar- bine dacă dintre combine­ zilele următoare va începe de fotbal şi de tenis de nu, pe ceilalţi lucrători din
GHELARI : oameni harnici şi pricepuţi, recoltarea cepei, castrave­ dmp, iar pentru cei mici ESTERA ŞINA echipa sa, oameni care se
Fairfax (Mi- le venite de la Haţeg sau printre cei mai vrednici remarcă şi ca bunt con­
din alte zone ar fi tri­ numărindu-se Anica Co- ţilor şi altor legume, se structori de clădiri, ci stră­
mise cîteva şi la Tîmpa. oiş, Rozalia Costescu şi al­ cere o mai bună mobili­ dui ndu-se să dea in exploa­
Mecanizatorul Ion Scheleanu, împreună cu echipa per­
— Aţi vorbit cu condu­ ţii. Singura cooperatoare zare la muncă a oameni­ manentă condusă de Andrei Georgescu, de la grădina de
cerea S.M.A. Simeria în oare încă n-a început re­ lor pentru ca lucrările res­ legiune a C.A.P. Băcia, plantează varza dc toamnă pe o tare, din nou înainte de
termen, noul spaţiu al cen­
acest scop ? coltarea suprafeţei cu cea­ pective să se desfăşoare în suprafaţă de 15 ha. tralizării electrodinamice.
— Da, dar nu ni s-a pro­ pă repartizată este Ecate- cele mai bune condiţii. — De fapt, ne spunea
mis nimic. Ar fi păcat să rina Sav. coordonatorul lucrărilor din
!>abil pentru se scuture griul, avem hol­ în grădina de legume a zona Mintia — Cîmpuri
981 : Vremea de frumoase, ce promit
stabilă, ou producţii bune. C.A.P. Timpa, cea de a Surduc, maistru] principal
- nqros. Vor III-a praşilă la roşii şi Dumitru June, numai
itaţn.-izolate, castraveţi s-a încheiat, iar muncind in acest fel, adi­
caracter de în legumicultura
ti însoţite de în prezent se efegtuează că predînd înainte de ter­
:ctrice şi cu praşila a Il-a manuală la men obiectivele, am reuşit
de grindină, — activitate Bfisole şi ceapa de sămînţă. ca la finele primului se­
fia moderat, mestru să realizăm 80 la
sificări tem- neîntreruptă, A început cosi rea supra­
le din nord- feţei cultivată cu ceapă suita din întreg planul a-
’cmperaturile responsabilă pentru consum in vederea nual. Reţineţi şi angaja­
cuprinse in- mentul nostru: în cinstea
tde, iar cele recoltării acesteia. Ferma
23 şi 28 de Cooperativele agricole de din Tîmpa nu a reuşit măreţei aniversări a 40 de
iţa, ceaţă pe producţie din comuna Bă- să-şi alcătuiască echipă ani de la eliberarea patriei,
oia au, fiecare, mari su­ permanentă de legumicul­ planul de lucrări pe 1934
e. Vremea prafeţe de teren destinate tori, dar se înregistrează, va fi realizat integral.
i, cu cerul producerii de legume. La în general, o bună partici­ Parcurgând cei 27 de ki­
s. Vor cădea
lie, însoţite C.A.P. Băeia se lucrează pare la muncă a oameni­ lometri ai drumului de
i electrice, în prezent la întreţinerea lor din sat. Maria Baciu, fier ce leagă Mintia de
fia moderat, culturilor de roşii, ardei şefa de Unitate, evidenţia Cîmpuri Surduf, o remar­
i dc 60—80
ord-est. şi vinete, fiind în desfă­ participarea la muncă a că s-a impus de la sine :
şurare cea de a Il-a pra- cooperatorilor Ana Cibian, „Acest drum d° fier, este
şilă manuală. Se munceşte, Elena Mistrian, Miron şi un drum al vredniciei !“.