Page 83 - Drumul_socialismului_1984_07

MEiCUItl, 2 5 IULIE 1 W4

v Pionieri din Doneţk — în vacanţă
ş
ÎMill -ctitorii măreţe în judeţul nostru
O 1
:etului „Ne vom aminti cu
n limba &
uirţial co-
StLLlWm
progrannv- 1 acere de Hunedoara"
parţial co-
J31944-1984
in oco­ în urmă cu aproape tenească de neuitat, „lancu
li Iui Au- § s J AUGUST două săptâimîni informam la Ţebea", cîntecul învăţat
cititorii că, în cadrul re­ în vizita Ici Complexul mu­
E>ce revo- laţiilor de prietenie dintre zeistic din Ţara Zarandului
Din cele mai îndepărta­ judeţul Hunedoara şi re­ ne însufleţeşte, cum ne în­
c. „Sn vă- te vremuri oamenii din sa­ giunea Doneţk — U.R.S.S., sufleţesc şi „Serile la Mos­
lor) dispbziţie o gamă largă şi Elocventă este şi parti­ Sprijinindu-şi existenţa pe o delegaţie de pionieri cova", şi „Katiuşa".
parţial co- tele Hărău, Birsău, Chimin­ diversă de maşini, îngrăşă­ ciparea cetăţenilor la apli­ doi piloni — agricultura in
dia şi Banpo toc îşi spriji­ minte chimice, insectofun- carea în viaţă a Progra­ principal şi industria - mulţi sovietici se află in vizită — Ştiţi, au fost, în aceas­
programu- nă existenţa pe schimbul gicide, care i-au ajutat în mului unic privind creşterea oameni muncind in minele in - judeţul nostru. tă vacanţă şi'zile mai ră­
de mărfuri cu oraşele din strădaniile lor de a face producţiei agricole vegeta­ de la Ceriej-Coianda şi in lată că vacanţa pe me­ coroase, dar ne-am încăl­
împrejurimi — Deva, Sime­ pămîntul să rodească toi le şi animaliere in gospo­ întreprinderi din Deva şi leaguri hunedorene a pio­ zit la focul prieteniei cu
ria ş.a. Fie că treceau Mu­ mai bogat. Şi astfel, pă­ dăriile populaţiei şi a con­ Simeria — comuna şi-a nierilor prieteni se apropie care am fost întîmpinaţi
reşul ,pe la Uroi-, fie cu mîntul de la Hărău şi-a tribuţiei acestora la fon­ dezvoltat şi zestrea edilitar- de sfirşit. O vacanţă în peste tot, şi în Valea Jiu­
bacul din Hărău, fie pe sporit mereu recoltele. Cu dul de autoaprovizionare gospodărească. La Chimin- care locurile istorice şi lui, şi în Retezat, şi la
podul de fa Şoimuş, mer­ doi ani în urmă C.A.P. Hă­ şi la fondul de stat. La ora d'ia s-a construit, anii tre­ ctitoriile socialismului din Dobra, şi la Costeşti —
geau la Deva şi Simeria rău a obţinut 52 tone sfe­ actuală, în gospodăriile cuţi, un bloc nou de lo­ judeţul nostru, ca şi oa­ mărturiseşte Anatolii, iar dr.
: 6,00 Ra- cu doniţe în spinare, cu cuinţe. in fiecare sat exis­ menii de aici — vîrstnici Leonid Zavertailo com­
lilH'ţii; 6,30 căruţe cu bucate, cu vite clă de zahăr la hectar. In populaţie! există 557 bovi­ tă cămine culturale, şcoli
în agricul- acest an unitatea a reali­ ne, 1 269 porcine, 1 485 o- şi copii — le-au fost gaz­ pletează : „Munţii şi aerul
1
urnal; 7,30 la tir guri şi pe banii ce- / frumoase, bine dotate. Ma­ de ospitaliere. curat, frumuseţile naturale
zilei de 23 cîştigau cumpărau de la zat o producţie medie de Vine ş.a., aceste eieciive gazinele comerciale desfac — E foarte greu să aleg de aici s-ciu întîlnit impre­
vista pre- orz de peste 5 200 kg/ha, urmind să crească substan­
il mclodii- oraşe îmbrăcăminte, încăl­ 'iar C.A.P. Birsău peste 3 570 ţial în Viitorii ani prin mă­ mari cantităţi de mărfuri dîn tot ce a fost frumos sionant cu ospitalitatea oa­
de ştiri ; ţăminte, unelte agricole şi către populaţie. Marea ma­ uin loc anume sau un menilor şi au făcut în aşa
!
ascultăto­ ce mai aveau nevo e în kg ş.a. Tot mai mari sînt surile luate în ultima vre­ joritate a caselor din co­
ri de ştiri; gospodării. De unde rezul­ producţiile de grîu, porumb, me. In primele şase luni mună sînt noi sau moder­ moment anume, pentru că fel încît sâ ne amintim cu
uiară; 10,30 cartofi ş.a. Ferma de legu­ ale anului în curs, comuna peste tot a fost foarte fru­ multă plăcere, multă vre­
liste; 10,43 tă că cei ce vieţuiau în nizate. Deasupra fiecărei mos — mărturiseşte prof. me, de vacanţa în Hune­
11.00 Bulc- respectivele localităţi erau me a C.A.P. Hărău tivrea- a predai la stat aproape case se înalţă antene de
5 Radioca- buni lucrători a pămintu- can­ 25. tone carne, printre cei Ludmila Makii, care, îm­ doara". O vacanţă care în
:
11,35 Pu- radio şi televiziune, in co­ preună cu prof. Anatolii „jurnalul de bord"' al pio­
Bulelin de mună există un mare nu­ Govtva, secretari ai Comi­ nierilor e consemnată cam
a secolului măr de maşini proprietate
moara fol- tetului raional Sielidova al aşa : „Cel mai frumos po­
canpremie- personală. Oamenii au ca­ Comsomolului — au însoţit pas ? La Dobra, în preaj­
1.00 De la se bogate, cu tot confortul. grupul de pionieri în jude­ ma focului de tabără, în
uhu’ vi- „Avem o comună mîndră şi
Buîe -de ţul nostru. Am simţit a- livada şoimilor", „Mie
testra fV 'de bogată — ne zicea loan proape judeţul dumnea­ mi-au plăcut cel mai mult
ă „Ciocîr- Dîmpu — primarul comu­ dubaşii de la Stănceşti-
1 de copii nei, născut şi crescut la voastră şi pentru că bogă­
mii; 10,35 Birsău, unde are o gospo­ ţiile subsolului şi ale solu­ Ohaba", „Aţi uitat Cos.teş-
unice; l6,5s lui se aseamănă cu ale ţiul, unde ne-am întîlnit cu
; 17,00 Bu- dărie de toată frumuseţea.
7,05 Pe te- Nivelul la care a ajuns :o- noastre, iar frumuseţile na­ pionieri din Constanţa şi
din august turale ne-au copleşit de-a Tulcea, unde ne-am simţit ca
un de cin- muna se bazează pe mun­ acasă ?“. „Dar unde nu
Iimbii ro­ ca oamenilor, pe vrednicia dreptul. Munţii, dealurile,
le serii: * ce o dovedesc ei în mun­ peisajul judeţului Hune­ ne-am simţit ca acasă, cînd
fie vista in- ca pămîntufui, "n creşterea doara ne-au creat o am­ cintecele le cîntam îm­
dio; 19,00 preună cu pionierii români,
i(ii; 20,00 animalelor ca şi in unită­ bianţă deosebită, în care
Agricultura ţile din afara comunei. Sin- prietenia s-a legat mai re­ cînd jocurile ne-au împrie­
a dv.: a**') tem hotărîţi să păşim in tenit atât de frumos !“.
: 23,00 Rj- pede, a fost parcă mai ,',Chiar aşa, acasă ne-am
i Prono- continuare pe acesit drum frumoasă.
iblu recital al belşugului şi civilizaţiei. simţit şi la Rîu Mare-Re-
ilena Mari- In acest sens, hoiărirea Şi pentru a ne convinge tezat, şi la Geoagiu, şi pe
Pop; 23,30— de această prietenie, Ana­ telescaunul din Porîng, şi
auzi cal. plenarei C.C. al P.C.R. cu tolii începe să fredoneze, la Vaţa. A fost prea fru­
privire la realegerea .tova­ uimindu-ne cu claritatea mos ca să nu ne fi simţit
răşului Nicolae Ceauşescu cuvintelor rostite în limba ca acasă".
în funcţia supremă de se­ română : „Unde stai pe ce
cretar ‘ genera! al partida-, străduţă,/ Spune unde te-al Aşadar, astă seară, pio­
luV — la care aderăm din mutat/Poate-n noua ta că- nierii sovietici îşi vor lua
toată, in ima — cbhsMuie o rămas bun de la meleagu­
ti spre vic­ suţă/Vei avea o cămăruţă/ rile hunedorene şi de la
ii (Patria); garanţie de neclintit. A- Pentru noi de-mchiriat".. prietenii lor. Duc cu ei cîn-
(Arta) ; vînd în frunte un revolu­
Domnişoara ţionar cutezător, un patriot Şi acolo, în preajma Am­ tecele noastre, frumuseţea
— sala A); lui, crescători de animale tităţi tot mai mari de pro­ mai vrednici crescători de fiteatrului roman de la locurilor istorice şi a ctito­
u Iu, lai pricepuţi şi harnici, chiar duse. „Toate aceste înfăp­ animale şi contractanţi nu- înflăcărat poporul. nostru Sarmizegetusa, împreună cu riilor socialismului, şi amin­
B); i tr- va păşi ferm pe cafea so­
(Flacara); dacă pămîntul pe oare-/ tuiri — spunea Troian Ur­ mârindu-se VichenH Lugo- cialismului , şi comunismu­ Olea, Tania, Roxana, lulea, tirea unor prietenii înfiri­
Ryn (Ar- munceau sau pe care-i păş­ son•, preşedintele C.A.P. Hă­ jan, loan Lupaş, Argh'ir Al- Angela, ou zeci de pionieri pate în România anului 40
l : Lanţul teau cu animalele nu era rău — sînt radul politicii bu, Ansene Ocolişan, Petru lui. Comuna noastră este sovietici, cintecele în limba- al libertăţii sale.
seriile I-II angajată cu putere în în­ română şi în limba rusă
deniile (U- al lor. Această vocaţie nu partidului de dezvoltare in­ Malea, Szekely Dezideriu, făptuirea unui viitor lumi­
în flăcări s-a pierdut prin vreme — tensivă şi multilaterală a creează o atmosferă prie­ LUCIA LICIU
(7 Noicm- oricit de vitrege au fost Nicolae Todor, Nicolae nos în România şi-şi va
: Visind la timpurile; ea continuă şi în agriculturii, traducerii in Purtător, Avram Neaga, Si­ aduce o tot mai mare con­
ai); VUL- viaţă a înaltelor cerinţe ale tribuţie la înflorirea ei". Purtind cu el florile prieteniei — primite tic la copiii
tit la pro- anii noştri sub alte ampli­ noii revoluţii agrare — pro-, mian Pop, luliu Vlaicu şi gazdă din Sarmizegetusa — pionierii sovietici au. ţinut să
-uccafărul); tudini, evident. imortalizeze pe peliculă vizita în Amfiteatrul roman dc Ia
Măriei (Mi- ces iniţiat de secretarul ge­ alţii. TRAIAN BONDOR Ulpia Traiăna.
,A: Revan- In anii socialismului, şi neral al partidului, tovară­
i; ANINOA- in special in anii de cînd şul Nicolae Ceauşescu".
(Muncito-
Nl: Valul in fruntea partidului şi sta­ Participarea comunei
; BRAD : tului se află tovarăşul Hărău fa realizarea auto-
t — seriile Nicolae Ceauşescu, perioa­ canducerii şi autoaprovizio-
ie); GURA-
îul nu este dă pe drept şi cu mîndrie nărti teritoriale se vădeşte
Soarelui ■numită „Epoca Ceauşescu“, în contribuţia sa la fondul
iŞTIE: în agricultura românească a de stat. lată citeva argu­
t (Patria) ;
1 a o ă r a) ; parcurs un drum de isto­ mente in acest sens: în pe­
! Madona rice înfăptuiri ce se regă­ rioada ce a trecut de la
ie cultură); sesc şi in agricultura comu­ începutul anului pină acum
în Munţii
La); BRAZI: nei Hărău. in anii trecuţi cele două cooperative a-
» locuim ; a fost construit, cu spriji­ gri'cole deţinătoare de bo­
nţă şi spri- nul statului, un complex de vine, C.A.P. Hărău şi
ultură); SI-
gul Sclirotf) creştere a vacilor cu lapte C.A.P. Birsău, au predat fa
V; De 3 ori in satul Chimindia. La fer­ stat 1 030 Irl lapte de vacă,
; (Lumina).
ma legumicolă a C.A.P. însemnate cantităţi de car­
Hărău s-a realizat — cu ne ş.a. A.E.I. Chimindia rea­
contribuţia G.l.G.C.L. Deva lizează o producţie de lap­
— un nou sistem de irigaţii. te marfă de 2 700—2 800 I
La C.A.P. Birsău s-a con­ zilnic. Gospodăriile popu­
struit un saivan nou, de laţiei au predai, tot in pe­
abil pentru mare capacitate. Ferma rioada respectivă, 370 hi
84 : Vremea zootehnică a C.A.P. Hărău lapte de vacă. De la tur­
ti frumoasă, a fost modernizată. La Bîr-
i mult senin mele de oi ale celor trei
riabil- • diipă- sâu a luat fiinţă in acest cooperative agricole şi cele
olat vor că- an o stupină, in anii la ale populaţiei s-au obţinut
ploaie, înso-
bâri electri- care ne referim lucrători­ pină acum o producţie de
sulla mode- lor ogoarelor li s-a pus la -iapte marlă de 242 hh
iicări izolate
ră din nortl-
turile mlni-
prlnse intre
izolat mai ale schimbului tor, ci încă şi bun cunoscător a tot ce
:ele maxime ToM biruie,.. Dar, îna­ delelor pentru turnare, tur­
de grade. inte de a da glas poetu­ narea propriu-zisâ—a fon­ Omnia vicit... pe atit. înving ! Abia acum trece peste „obişnuit" în
lui latin Verif Uhu, sâ fixăm tei clocotînde pentru viitoa­ îşi privesc ceasurile şi se producţie, îl cita intr-un
remea va li feJ pe autorul „Georgice-
►roasă. Cerul ziua biruinţei la care ne rele repere sau piese — miră cum a trecut timpul
senin noap- referim : 19 iulie 1984. O deci\ fierberi şi ardeii, tem­ fii Petru NedeJuşi, loan şi îşi amintesc că nici n-au lor" : „Labor omnia vicit/
orar noros zi de joi, obişnuită, ca toa­ peraturi înalte în mai toate la cuptorul de inducţie nr. Milăşan, Alexandru Voica, mîncat Dar, sînt fericiţi. Improbus et duris urgens in
ind local vor rebus egestas". Adică : ,.To­
e ploaie, în­ te celelalte lumini de lucru punctele secţiei. 1 se produce o avarie. A Laurenţiu Caia şi Mania ' „Au muncit ca nişte erai
ţărcări elec- ale colectivului Secţiei tur­ Neprevăzutul îşi înfige, perforat! Intră imediat în Totorcea, sudorul loan Gru- şi au biruit!“ - ne spunea tul biruieI munca înverşuna­
loderat, cu nătorie HI, din C.S. „Vic­ totuşi, colţii în Firesc cînd acţiune o echipă complexă iescu şi strungarul Emil Hă- cu mîndrie losif SehiUler, tă şi nevoia urgentă in si­
np orare ptnă măruş luptă împotriva a- şeful unei echipe de lăcă­ tuaţii grele" !
jrd şi nord- toria" Colan: formarea din nu te aştepţi deloc sau de muncitori condusă de
eaţă. mate iii „sahariene" a mo­ prea puţin. Prin urmare : maistrul loan Sora. Lăcătu- varîei nu numai cele 8 ore tuşi. Acest muncitor vechi MARIN NEGOIŢA